Judetul Neamt poate produce energie f�r� s� polueze
• proiectul derulat de WWE Neamt ar aduce 20 de milioane de euro nereturnabili • trebuie doar s� ridice fabricile de pelete si s� pun� �n functiune centrale termice care utilizeaz� acest tip de combustibil • „este un lucru foarte eficient pentru c� ne dezvolt�m si, �n acelasi timp, contribuim la purificarea mediului“, spune vicepresedintele CJ, Dumitru Badea • Judetul Neamt este beneficiarul unui proiect unic �n Rom�nia, prin care poate deveni punctul cel mai c�utat de t�rile dezvoltate. �n premier� pentru tara noastr�, Neamtul poate produce energie f�r� s� polueze mediul �nconjur�tor si, mai mult, poate primi zeci de milioane de euro pentru c� face acest lucru. Este vorba de proiectul tip „implementare �n comun“ (JI), denumit „utilizarea biomasei �n producerea de energie �n judetul Neamt“, la care s-au angajat Rom�nia si Danemarca, pentru ca tara noastr� s� se orienteze spre surse de energie alternativ�. Subiectul nu este nou. Primii pasi rom�no-danezi au fost f�cuti �n 2003, iar judetul Neamt a intrat pe scen� pe finalul lui 2004. Eforturile au fost �ntetite anul trecut si anul acesta, c�nd s-a semnat protocolul de colaborare �ntre Consiliul Judetean si societatea danez� Danice Invest si s-a �nfiintat societatea WWE Neamt. Noutatea este c� abia �n urm� cu o s�pt�m�n� a venit ultimul acord necesar �nainte de a se intra �n linie dreapt�. Comisia National� pentru Schimb�ri Climatice (CNSC) s-a �nt�lnit, la �nceputul lunii trecute, cu Gheorghe Nicolae, angajat al CJ Neamt, care s-a ocupat de acest proiect. Dup� ce acesta a sustinut proiectul, Comisia a f�cut o analiz� si si-a dat avizul. Pe 23 noiembrie, Ministerul Mediului a trimis �n Neamt scrisoarea de aprobare a proiectului JI. Pentru c�, �n Rom�nia, industria a cam fost pus� pe chituci, marii poluatori au disp�rut. De aceea, calitatea aerului este superioar� celei din t�rile foarte dezvoltate. Pentru a mentine echilibrul si a nu spori emisiile de gaze cu efect de ser�, Natiunile Unite au semnat un protocol la Kyoto prin care t�rile dezvoltate le ajut� pe cele �n curs de dezvoltare s�-si rezolve problemele de ordin ecologic. Rom�nia are rezerve de crete de carbon enorme si le poate vinde pe bani grei, �ns� �n baza unor proiecte concrete. WWE Neamt deruleaz� primul proiect de acest tip din tar�. „A venit aprobarea de la Ministerul Mediului si, cum programul este p�n� �n 2013, cu posibilitatea prelungirii p�n� �n 2017, judetul Neamt are alocate 20 milioane de euro pentru cota de carbon. Adic�, lu�m bani pentru ce nu polu�m. Asta cu obligatia ca banii s� �i investim tot �n centrale termice nepoluante. Este un lucru foarte eficient. �n primul r�nd, contribuie la p�strarea si purificarea mediului �nconjur�tor. �n al doilea r�nd, ne dezvolt�m ca judet. Principalul e s� fim destepti, s� avem realiz�ri si s� obtinem acesti bani care ni se dau. Pe m�sur� ce ne vom dezvolta, vor veni si mai multi bani“, a declarat Dumitru Badea, vicepresedintele CJ Neamt.
Referindu-se la proiectul a c�rui implementare va fi �nceput� �n Neamt, ing. Gheorghe Nicolae a subliniat: „Proiectul are ca tinte, �n judetul Neamt, construirea unor capacit�ti de producere a biomasei, adic� fabrica de pelete de la Tarc�u si celelalte dou� care s�nt �n asteptare, precum si realizarea de centrale termice care folosesc acest combustibil pentru scolile din Tarc�u, S�b�oani, Valea Ursului si Bicaz. Totodat�, va asigura �nc�lzirea municipiului Roman cu acest tip de energie nepoluant�, precum si �n scolile si institutiile din T�rgu Neamt si Roznov. Singura obligatie pe care o avem este s� punem �n functiune minim 16.000 de mega watt p�n� la sf�rsitul lui 2008. Scrisoarea de la Comisia National� pentru Schimb�ri Climatice, singurul organism din tar� acreditat s� discute problematica cretelor de carbon, este cea care deschide calea unor proiecte benefice at�t din punct de vedere al refacerii infrastructurii termice, c�t si din cel al pretului energiei termice“.
Dup� calculele f�cute de Guvernele Rom�niei si Danemarcei, la �nceputul discutiilor, energia termic� obtinut� prin acest sistem ar urma s� coste p�n� �n 70% din pretul care era valabil, �n tara noastr�, la 1 ianuarie 2006.
|