O prob� proast� de umor britanic
S�pt�m�na trecut�, �ntr-o clip� de neaten�ie, Ducele de Edinburgh, so�ul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a f�cut o glum� proast� la adresa rom=nilor, spun�nd - simplific, dar nu foarte mult - c� rom=nii pare c� fac copii special pentru a-i trimite �n orfelinate. To�i oamenii spun din c�nd �n c�nd t�mpenii, iar cu aceast� ocazie Ducele - mai cunoscut prin a fi fost o vreme socrul prin�esei Diana, dec�t prin vreo fapt� proprie - a dat proba umanit��ii sale. E doar una dintre glumele proaste ce se fac pe seama noastr� - de unele afl�m, de altele nu. Din punctul meu de vedere, mai grav dec�t faptul c� so�ul reginei crede �i spune asta e c�, tot s�pt�m�na trecut�, pe o list� de semn�turi depus� la Parlamentul European, s-au adunat peste 300 de nume care cer Rom=niei reluarea adop�iilor interna�ionale; cei care au ini�iat lista spun c� situa�ia copiilor abandona�i �i institu�ionaliza�i de stat �n Rom=nia e �n continuare proast� - a�a c� ar fi spre binele copiilor dac� ar fi adopta�i de familii din Europa.
Astea s�nt p�catele lor, s� pl�teasc� pentru ele. Ce m� intereseaz� pe mine e vina noastr� �n toat� aceast� poveste - pentru c� avem o culp� major� �n deprecierea acestei imagini despre noi �n�ine. Dup� 1990, aproape c� fiecare persoan� c�t de c�t important� care ne-a vizitat �ara a fost dus� �i �n vizit� la vreun orfelinat. De la c�nt�re�ul Michael Jackson, plimbat de �nsu�i Ion Iliescu, p�n� la Prin�ul Charles (fiul Ducelui de Edinburgh), tot felul de oaspe�i au aflat cum e cu copiii abandona�i ai Rom=niei. S� ne mai mire atunci care e imaginea despre noi cu care ace�ti oaspe�i pleac�? Dac� pe musafiri �i duci �n Gorj, la casa natal� a lui Constantin Br�ncu�i, ei vor pleca de aici m�car �tiind �i c� artistul s-a n�scut �n Rom=nia. Dac�-i duci �ntr-un orfelinat plin, oric�t de modernizat ar fi el �i oric�t ar mai da gazdele vina pe Ceau�escu & comunism, ei vor pleca �tiind c� Rom=nia are o problem� cu cre�terea propriilor copii.
Nu spun c� trebuie ascuns� realitatea caselor de copii. Nici nu mai po�i ascunde ceva, �n epoca noastr�. Dar e o diferen�� de doz�: la fel de penibil ca negarea este �i reversul ei: acest exhibi�ionism dubios pe care diver�i tipi �i diverse institu�ii - unele de stat! - l-au f�cut un deceniu �i mai bine, sper�nd s� ob�in� „fonduri“, „ajutoare“, „sponsoriz�ri“ etc., adic� s� pice ceva din afar�.
Iar acum, pentru aceast� parad�, primim nota de plat�. Ducele de Edinburgh mi se pare - n-a� vrea s�-l jignesc, se �n�elege - doar chelnerul scrobit, elegant, pu�in trecut �i cu m�na tremur�nd� care ne-a adus-o.
|