Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2006
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Economie 7 Iulie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Agrotehnicã de vîrf mondial prezentatã în Insula Mare a Brãilei

Agrotehnic� de v�rf mondial prezentat� �n Insula Mare a Br�ilei

• Aectra a prezentat fermierilor �i speciali�tilor din Agricultur� oportunit��ile de a face profit cu solu�ii inteligente • Firmele Case �i Gaspardo au reprezentat mecanizarea, „coloana vertebral� a agriculturii“ •

Societatea comercial� TCE 3 Brazi Piatra Neam� a fost gazda unui simpozion de mare �inut�, �n Br�ila �i Insula Mare a Br�ilei, miercuri 6 iulie. Reprezentan�ii produc�torilor de materiale �i ma�ini destinate agriculturii s-au �nt�lnit cu cei c�rora le s�nt destinate acestea - fermieri, speciali�ti, factori de decizie din agricultur�, c�rora le-au prezentat ultimele realiz�ri din domeniu. �n colaborare cu TCE 3 Brazi, organizatorul simpozionului a fost Aectra Chimicals, iar tema acestuia a fost „Agricultura rom�neasc� �i oportunit��ile fermierilor rom�ni de a face profit cu solu�ii inteligente“. Al�turi de Aectra, �i-au prezentat echipamentele �i ma�inile agricole reprezentan�ii Gaspardo �i Case.
Printre participan�ii marcan�i ai simpozionului s-au aflat Virgil Popescu, administrator unic �i pre�edinte fondator al Grupului Aectra Rom�nia, Culi�� T�r���, pre�edintele grupului de firme TCE 3 Brazi, Lucian Buzdugan, director general al TCE 3 Brazi, Insula Mare a Br�ilei, Liviu Bumbu, directorul Direc�iei Agricole Neam�. Lucr�rile simpozionului au debutat cu decernarea titlului de Centru de Excelen�� Aectra pentru anul 2006 societ��ii TCE 3 Brazi, Insula Mare a Br�ilei, �n cadrul unei prezent�ri desf�urate la Casa de Cultur� din Br�ila. A urmat �mbarcarea pe bac �i traversarea Dun�rii, singurul mod �n care se poate ajunge �n Insula Mare a Br�ilei. Aici, �n ateliere organizate pe teritoriul diferitelor ferme ale TCE 3 Brazi, au fost prezentate tehnologiile folosite pentru cultivarea gr�ului, a florii soarelui, a porumbului, a soiei �i a rapi�ei, culturile care se preteaz� cel mai bine pentru un sistem industrial, �n condi�iile din insul�.
Anul acesta a fost unul cu multe necazuri pricinuite de condi�iile meteorologice agriculturii din Insula Mare a Br�ilei. Undeva �n zare, digul care separ� apele Dun�rii de uscatul Insulei era alb. S�nt cele c�teva mii de saci cu nisip care au �nt�rit taluzul prin care se infiltrau apele crescute mult peste cota de pericol. Apele nu au deversat peste, dar au reu�it s� treac� prin dig, ne explic� gazdele. �n prim�var�, a fost nevoie ca porumbul s� fie sem�nat, nu de pu�ine ori, �n ap�, �n speran�a c� vor conteni ploile �i se vor restabili condi�iile pentru dezvoltarea culturii. Acum se simte acut, �n mod paradoxal, lipsa apei. Sistemele moderne de iriga�ii lucreaz� la capacitatea maxim�. Cu toate acestea, tarlalele, care nu prea au mai pu�in de 70 de hectare de trup compact, arat� excep�ional. Porumbul pare �ntr-un stadiu pu�in �nt�rziat, dar are timp s� recupereze. Nu exist� fir de buruian�, doar din c�nd �n c�nd vreo urm� firav� de stuf. Dac� �n zona jude�ului Neam� una dintre cel mai greu de comb�tut buruieni este pirul, �n Insula Mare a Br�ilei stuful este invadant. Neglijat, stuful �i ocup� vechile lui teritorii, sufoc�nd orice alt� cultur�. Miercuri, 6 iulie, a fost prima zi �n care s-a trecut la recoltatul gr�ului. Produc�ia ob�inut� pe primele tarlale este apropiat� de 7.000 de kilograme la hectar. Nici rapi�a nu arat� r�u, iar recoltarea acesteia este �n toi.
Pe r�nd, av�nd �n fa�� una c�te una culturile din Insul�, gazdele explic� modul de cultivare, tehnologia folosit� �i problemele solu�ionate. Discu�iile se refer� la erbicid�ri, combaterea buruienilor monocotiledonate, dicotiledonate, anuale sau perene, la fertilizatori �i stimulatori de cre�tere foliari, con�inut de microelemente �i a�a mai departe. Dup� detalierea re�etelor, conform sloganului Aectra, se calculeaz� profitul adus de investi�ia �n tratamentele agrotehnice moderne.

Colaborarea cu Aectra, 5 ani de munc�

Culi�� T�r���, pre�edintele grupului de firme TCE 3 Brazi, ne explic� ce �nseamn� colaborarea cu Aectra. „Pentru TCE 3 Brazi, colaborarea cu firma Aectra, care ne-a acordat titlul de Centru de Excelen��, implic� munca de peste 5 ani de zile. Am �nceput la Piatra Neam�, unde s�ntem �i acolo Centru de Excelen�� Aectra, �i am continuat la Br�ila. Aceast� colaborare �nseamn� o agrotehnic� modern�, cu mijloace de produc�ie deosebite �i rezultate pe m�sura investi�iei �i a muncii pe care o prest�m. S�ntem �n Insula Mare a Br�ilei la ferma Filipoiu, �ntr-un lan de gr�u. Dac� ne ajut� Dumnezeu, produc�ie va fi de peste 6.800 de kilograme la hectar. Sper�m s� ob�inem o produc�ie medie de peste 5.000 de kilograme la hectar, fiindc� avem �i zone mai vitregite, mai ales c� �n ultimele dou� luni �n Insula Mare a Br�ilei nu a existat nici o lacrim�, nici o pic�tur� de ploaie. Prim�vara am avut probleme cu inunda�iile, acum avem probleme cu lipsa de precipita�ii. Cu toate acestea, putem spune c� rezultatele s�nt acceptabile, mul�umitoare chiar �i sper�m c� finele acestui an agricol ne va situa acolo unde ne este locul. Noi s�ntem statornici, s�ntem aici �i ne men�inem aici, cu o munc� asidu� de zi cu zi, �nconjura�i de to�i fermierii �i to�i lucr�torii din Insula Mare a Br�ilei. La fel este �i la Piatra Neam�, unde exist� un colectiv minunat, un colectiv care �tie s� smulg� p�m�ntului tot ce este mai bun. P�m�ntului trebuie s� �i ceri ce este mai bun, dar s� �i �i dai ce este mai bun“, a explicat Culi�� T�r���.

Mecanizarea, coloana vertebral� a agriculturii

Deplasarea �ntre diferitele ateliere se face cu autobuzul. Drumurile s�nt bune, mai bune uneori dec�t unele drumuri jude�ene. �n paralel cu drumurile merg canalele pentru iriga�ii. Lucian Buzdugan, �nbarcat �n primul autobuz al coloanei de ma�ini, detaliaz� particularit��ile care se reg�sesc pe tarlalele pe l�ng� care trecem, fie c� s�nt cultivate de TCE 3 Brazi, fie c� apar�in altora. Dup� culturi, a venit r�ndul utlajelor agricole. Ca de obicei, deschiderea atelierului este f�cut� de Lucian Buzdugan. „Mecanizarea, coloana vertebral� a agriculturii, �i face sim�it� importan�a �n Insula Mare a Br�ilei prin firma Case. V� inform�m c� am achizi�ionat 20 de tractoare MX 285, modelul pe care �l vede�i �n continuarea combinelor, �i 20 de combine Case 2388 Axial-Flow, cu l��imea hederului de 9 �i 7,5 metri. Mai s�nt pe drum 10 combine �i 10 tractoare, pentru a ne �ntregi dotarea. Este un efort financiar deosebit, nu numai din partea noastr�, ci �i din partea firmei Tadis, care ne asigur� leasingul �i care ne-a asigurat �n bune condi�iuni �i la timp ma�ini de calitate, pe care noi le apreciem. Ast�zi v� vom ar�ta �i dumneavoastr� cum lucreaz�“, a spus Lucian Buzdugan.

„Toat� Europa ne-ar fi invidiat!“

La finalul manifest�rilor, terminate �n mod tradi�ional cu o mas� c�mpeneasc�, am cules c�teva impresii de la Culi�� T�r���. „Acest simpozion este o manifestare de bun augur, pentru c� reune�te crema agricultorilor din zon�. Anual, organiz�m trei-patru simpozioane de felul acesta, iar la recoltarea porumbului din toamn� vom invita cele dou� comisii pentru agricultur� din Camera Deputa�ilor �i Senat, ca s� vad� �i parlamentarii cum se poate practica o agricultur� modern� �i eficient�. La aceast� manifestare este prezent� Aectra, una dintre marile firme distribuitoare de pesticide �i de erbicide din Rom�nia, cu speciali�ti foarte serio�i, foarte punctuali, cu sfaturi pentru fiecare situa�ie. Pe de alt� parte, aici s�nt prezen�i fermierii din toat� zona Br�ilei �i toat� zona Ialomi�ei, unde se face agricultur�, dup� cum vede�i. De asemenea, este prezent� toat� Direc�ia Agricol� Br�ila. Faptul c� TCE 3 Brazi este etalonul agriculturii rom�ne�ti �n Insula Mare a Br�ilei arat� c� ne-am impus �i am devenit respecta�i de to�i cei din jur, prin tehnologie, prin personalitate, prin echip�. �n agricultur� este singurul loc �n care nu po�i s� min�i“, a spus Culi�� T�r���. �ntrebat �n ce m�sur� modelul Insulei Mari a Br�ilei poate fi extins �i �n celelalte zone ale ��rii, Culi�� T�r��� a fost optimist. „Acest model poate fi extins prin perseveren��, printr-o organizare ca la carte, ca la armat�, c�ci altfel nu merge. Dac� am fi f�cut agricultur� modern� pe suprafe�e mari �i �n restul ��rii, ast�zi am fi fost departe �i toat� Europa ne-ar fi invidiat!“

Articol afisat de 6215 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M.B.)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective