„Vocile Rom�niei“ �n prestigioasa revist� italian� de specialitate „Amadeus“
La 125 de ani de la na�terea lui George Enescu, prestigioasa revist� italian� „Amadeus“ public� un remarcabil omagiu dedicat aceluia pe care Yehudi Menuhin �l considera „cel mai mare compozitor al secolului al XX-lea“.
Principala contribu�ie la cunoa�terea muzicii lui George Enescu �n anul 2005, proclamat de UNESCO Anul Interna�ional George Enescu, a fost, a�a cum rezult� din articolul semnat de muzicologul Guy Cherqui, prezentarea �n premier� mondial�, la ini�iativa Marianei Nicolesco, a integralei liedurilor enesciene mai �nt�i �n Rom�nia, �i apoi �n Japonia, la Aichi, Nagoya �i Tokio, ulterior la Praga, Roma �i Paris, unde Enescu a tr�it �i a creat �n cea mai mare parte a vie�ii, iar apoi la New York, primul ora� care l-a recunoscut nu numai ca mare interpret, ci �i �n calitatea sa de compozitor de seam�.
�n articolul s�u, Guy Cherqui face o avizat� trecere �n revist� a contribu�iei rom�ne�ti la cultura european� modern�, sub semnul emblematic enescian, pe care �l socoate „un simbol al permanen�ei Rom�niei �n centrul vie�ii muzicale europene“, pornind de la Tristan Tzara, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco sau Br�ncu�i, amintind de George Georgescu, Dinu Lipatti, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Constantin Silvestri, Hariclea Darclee, „muza indiscutabil� a verismului �n oper�“, Maria Cebotari, Viorica Ursuleac �i p�n� la numele faimoase ale contemporaneit��ii: Radu Lupu, Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Ileana Cotruba�, Angela Gheorghiu �i, bine�n�eles, Diva Mariana Nicolesco, interpreta celor mai multe premiere absolute din �ntreaga istorie a Teatrului alla Scala din Milano.
Reproducem, pentru dumneavoastr�, c�teva fragmente din articolul intitulat „Vocile Rom�niei“, al criticului francez Guy Cherqui, ap�rut �n num�rul din luna mai 2006: „Departe de Rom�nia �n timpul dictaturii ceau�iste, Mariana Nicolesco avea s� se �ntoarc� �n patrie dup� dou�zeci �i unu de ani de absen��, �n 1991. De atunci �ncoace a reu�it s� stimuleze via�a muzical� a ��rii, dedic�ndu-se form�rii tinerei genera�ii de arti�ti lirici, organiz�rii de manifest�ri importante, ca Festivalul Liedului Rom�nesc de la Bra�ov, ora�ul s�u, ori Concursul Interna�ional de Canto «Hariclea Darclee» de la Br�ila, ora�ul natal al marii predecesoare, f�c�nd cunoscut� lumii, totodat�, tradi�ia muzical� a Rom�niei �i crea�ia compozitorilor rom�ni, �ncep�nd bine�n�eles cu George Enescu. Una dintre manifest�rile cele mai recente a avut loc la Palatul Behague din Paris, sediu �n prezent al Ambasadei Rom�niei din capitala Fran�ei �i monument istoric ce dispune de propriul s�u teatru, aflat acum �n condi�ii precare, pentru care Mariana Nicolesco se g�nde�te s� elaboreze un program de restaurare. Concertul i-a oferit Marianei Nicolesco ocazia nu numai de a prezenta publicului francez tinere voci de valoare ale Rom�niei, dar �i de a face cunoscute pagini inedite de George Enescu, liedurile sale, - omagiu adus marelui compozitor �i deopotriv� anilor s�i parizieni.
Enescu a compus patruzeci �i dou� de lieduri pentru pian, dar �i pentru cor �i orchestr� (Die Nachtliche Herschau, Aurora), �n limbile francez�, german� �i rom�n�, dintre care o parte pe versurile reginei Elisabeta a Rom�niei, muzician�, pictori�� �i poetes� cunoscut� sub numele Carmen Sylva. Consoarta de origine german� a Regelui Carol I al Rom�niei, Regina scria �n limba matern� (Der Blazer, Zaghaft, Armes Magdlein, Der Schmetterlingskuss). Mariana Nicolesco a �ncheiat cu un imens succes Concertul de Lieduri Enesciene, interpret�nd unul dintre cele «ï¿½apte c�ntece pe versuri de Clement Marot» op.15, scrise �n 1907 - 1908, celebrul - de acum �nainte - «Languir me fais». Mai toate aceste lieduri au fost compuse �nainte de primul r�zboi mondial (�n afar� de op.19: «Trei melodii» pe versuri de Fernand Greg, care e din 1916). Unele au fost rev�zute de compozitor �n anii '30, versurilor de Carmen Sylva ad�ug�ndu-li-se altele, de autori francezi cunoscu�i, din secolul 19, ca Leconte de Lisle, Albert Samain, Sully Prudhomme. Iar �ederea lui Enescu la Viena, contactul cu mae�trii austrieci generase, �nc� de la �nceputul carierei sale, gustul pentru lied, stimulat de o important� influen�� schubertian�. Mariana Nicolesco a oferit acest recital nu numai la Pris, ci �i �n Rom�nia �i �n Japonia. Urmeaz� Ierusalimul �i din nou America, unde marele compozitor a predat o vreme la Mannes College of Music din New York, primul ora� care avea s�-i recunoasc� talentul de compozitor. �i r�m�ne artistei s� g�seasc� acum o cas� discografic� preg�tit� s� produc� �i s� difuzeze interpretarea liedurilor enesciene.“
|
Autentificare
