„Dac� ai comenzi, ai si marf�, ai marf�, ai bani“
• Vasile Dumitrache, fost director la Petrotub, spune metaforic despre actuala Arcelor Mittal Steel c� este un bolnav cu metastaze“, dar nu imposibil de vindecat • el consider� c� problem� major� o constituie acum repartizarea inechitabil� din Cehia a productiei • �n companie mai lucreaz� aproximativ 900 salariati • Unul dintre ex-directorii de productie ai fostei firme Petrotub, Vasile Dumitrache, e de p�rere c� societatea, care a trecut �n 2017 printr-o perioad� mai dificil� �n ceea ce priveste mentinerea unui portofoliu de comenzi care s�-i asigure profitabilite, poate s� se mentin� pe piata tevilor f�r� sudur�. Asta, numai �n cazul �n care actualul management va reusi s� rezolve c�teva din problemele cu care se confrunt�. „M-am num�rat printre specialistii invitati, recent, la marcarea a 60 de ani de la darea �n folosint� a combinatului Petrobub si am perceput firma �n faza actual� de dezvoltare ca fiind un «bolnav cu metastaze», dar care poate fi vindecat. Probleme exist� �n fabric�, �n diverse locuri. Se �ncearc� s� se repare c�te ceva, pe ici pe colo. Important� a fost rezolvarea uneia dintre problemele de mediu, legat� de instalatia de l�cuire a burlanelor. Cei care lucraser� la Laminorul de 16 toli, �n primii ani de la darea �n folosint�, au fost impresionati de instalatia de l�cuire modern�. Rezolvarea problemei l�cuirii tevilor a fost dintotdeauna nodul gordian al uzinei de la Roman. Discut�nd metaforic despre societate este ca �n cazul unui bolnav de neoplasm, care, dup� extirparea unui punct cu metastaze se laud� spun�nd: «Uite ce ficat curat am eu acum» dar, de fapt, el are bolnav �ntreg organismul. Am �nteles din discutia cu cei din actualul top-management c� boardul international al companiei nu vrea s� �nchid� capacitatea de productie de la Roman, dar mingea se afl� �n terenul celor care lucreaz� acum, aici“, a declarat Vasile Dumitrache. Acesta a apreciat c� cea mai mare problem� a companiei o constituie faptul c� portofoliul de comenzi al Arcelor Mittal se �mparte din Cehia dup� principiul «cine �mparte, parte-si face!», cehii produc�nd acum componente pe care nu le-au fabricat niciodat�, de tipul burlanelor 958 API, «perla» Petrotub de alt�dat�. Opinia fostului director este aceea c�, neav�nd o structur� avantajoas� de productie, este aproape imposibil ca societatea s� progreseze asa cum se doreste: „Nu e vorba de b�rfe, ci de informatii certe, aflate de la acea reuniune cu o parte dintre cei care au lucrat la Petrotub, fie la darea �n folosint� a capacit�tii de productie, �n perioada 1957-1959, fie ulterior. �n opinia mea, rezolvarea problemelor de la Mittal Steel ar trebui �nceput� cu repartitia corect� a comenzilor. Dac� ai comenzi, ai marf�, ai marf�, ai bani si atunci poti spune c� «mirosi a destept», cum se exprima, plastic, cineva. Asta �nseamn� c� poti s�-ti faci o strategie de dezvoltare pe termen mediu si lung a societ�tii“.
�nc� se face productie
Fostul director a mai ar�tat c� productia �n luna decembrie 2017 a fost de aproape 9.000 de tone de teav�, ceea ce ar �nsemna aproape 100.000 de tone pe an, exist�nd �ns� sincope �n cantitatea total� a ultimilor ani. C�t priveste viitorul societ�tii, fost director spune c� afirmatiile sale au o anumit� doz� de subiectivism, pe care o au toti cei care au lucrat la Petrotub: „Refuz s� cread c� fabrica de la Roman se va �nchide, �n ciuda notei de pesimism pe care o au o parte din specialistii care au plecat �n diverse etape din societate. Personal, m� num�r printre cei care cred c� fabrica �nc� mai poate scoate productie. Patronul, atunci c�nd a cump�rat si-a luat o serie de angajamente �nscrise �n contractul de privatizare, chiar dac� Guvernul N�stase a modificat ulterior o parte din clauzele din contractul de v�nzare - cump�rare“. O alt� problem� esential� a fabricii ar fi �mputinarea personalului calificat si �nalt calificat, prin prisma faptului c� nu s-a reusit o colaborare eficient� cu Inspectoratul Scolar pentru ca s� se reia preg�tirea fortei de munc� pentru Arcelor Mittal Steel, �n sistemul �nv�t�m�ntului profesional dual si post-liceal. „S-a ajuns �n etapa �n care nu se mai prea poate progresa cu c�rpeli, ci trebuie s� se treac� la �nlocuirea unor module. Societatea a r�mas cu trei capacit�ti de baz�: FMT, 16 si 20 de toli, pe care a fost conceput� uzina de la Roman �n 1957. Partea de Tr�g�torie, Stossbank de 4 toli, partea de Reductor si partea de 1 tol, 2 toli 1 si 6 toli au fost capacit�ti de nis�, fabricate la Roman �n perioada �n care piata international� cerea teav�. Pentru fabricarea lustrelor, de exemplu se folosea teav� de tr�g�torie, care �n anii 1991-1992 era cea mai scump� teav� produs� la Roman. Cele trei capacit�ti de baz� de care vorbeam s�nt �n picioare si pot face teav�, �n conditiile �n care �n paralel se va aplica si un program serios de investitii“, a mai opinat Vasile Dumitrache. Acesta apreciaz� ca la ora actual� nu mai exist� probleme cu materia prim�, tagla, care se g�seste f�r� restrictii si la preturi accesibile. „Nu criza petrolului sau a tevii face ca la Roman s� nu fie comenzi. Fabrica aceasta a fost dat� �n folosint� �n 1957 ca s� fac� burlane de tubaj de mare ad�ncime. Problema mare este cea pe care v-am spus-o: repartitia productiei din Cehia, care nu are experienta Romanului �n fabricarea de burlane 958 API. Romanul poate lejer fabrica 250.000 de tone de teav� pe an“, a mai explicat specialistul. Reamintim faptul c� SC Petrotub a fost v�ndut� de Guvernul N�stase �n octombrie 2003 fiind preluat� de Mittal Steel, care mai detine �n Rom�nia capacit�ti de productie la Galati, Hunedoara si Iasi. �n 1989 la Petrotub lucrau vreo 10.000 de angajati, �n prezent r�m�n�nd 920.
|