Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2018
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 8 Ianuarie 2018
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

„Dac� ai comenzi, ai si marf�, ai marf�, ai bani“

• Vasile Dumitrache, fost director la Petrotub, spune metaforic despre actuala Arcelor Mittal Steel c� este un bolnav cu metastaze“, dar nu imposibil de vindecat • el consider� c� problem� major� o constituie acum repartizarea inechitabil� din Cehia a productiei • �n companie mai lucreaz� aproximativ 900 salariati •

Unul dintre ex-directorii de productie ai fostei firme Petrotub, Vasile Dumitrache, e de p�rere c� societatea, care a trecut �n 2017 printr-o perioad� mai dificil� �n ceea ce priveste mentinerea unui portofoliu de comenzi care s�-i asigure profitabilite, poate s� se mentin� pe piata tevilor f�r� sudur�. Asta, numai �n cazul �n care actualul management va reusi s� rezolve c�teva din problemele cu care se confrunt�. „M-am num�rat printre specialistii invitati, recent, la marcarea a 60 de ani de la darea �n folosint� a combinatului Petrobub si am perceput firma �n faza actual� de dezvoltare ca fiind un «bolnav cu metastaze», dar care poate fi vindecat. Probleme exist� �n fabric�, �n diverse locuri. Se �ncearc� s� se repare c�te ceva, pe ici pe colo. Important� a fost rezolvarea uneia dintre problemele de mediu, legat� de instalatia de l�cuire a burlanelor. Cei care lucraser� la Laminorul de 16 toli, �n primii ani de la darea �n folosint�, au fost impresionati de instalatia de l�cuire modern�. Rezolvarea problemei l�cuirii tevilor a fost dintotdeauna nodul gordian al uzinei de la Roman. Discut�nd metaforic despre societate este ca �n cazul unui bolnav de neoplasm, care, dup� extirparea unui punct cu metastaze se laud� spun�nd: «Uite ce ficat curat am eu acum» dar, de fapt, el are bolnav �ntreg organismul. Am �nteles din discutia cu cei din actualul top-management c� boardul international al companiei nu vrea s� �nchid� capacitatea de productie de la Roman, dar mingea se afl� �n terenul celor care lucreaz� acum, aici“, a declarat Vasile Dumitrache. Acesta a apreciat c� cea mai mare problem� a companiei o constituie faptul c� portofoliul de comenzi al Arcelor Mittal se �mparte din Cehia dup� principiul «cine �mparte, parte-si face!», cehii produc�nd acum componente pe care nu le-au fabricat niciodat�, de tipul burlanelor 958 API, «perla» Petrotub de alt�dat�. Opinia fostului director este aceea c�, neav�nd o structur� avantajoas� de productie, este aproape imposibil ca societatea s� progreseze asa cum se doreste: „Nu e vorba de b�rfe, ci de informatii certe, aflate de la acea reuniune cu o parte dintre cei care au lucrat la Petrotub, fie la darea �n folosint� a capacit�tii de productie, �n perioada 1957-1959, fie ulterior. �n opinia mea, rezolvarea problemelor de la Mittal Steel ar trebui �nceput� cu repartitia corect� a comenzilor. Dac� ai comenzi, ai marf�, ai marf�, ai bani si atunci poti spune c� «mirosi a destept», cum se exprima, plastic, cineva. Asta �nseamn� c� poti s�-ti faci o strategie de dezvoltare pe termen mediu si lung a societ�tii“.

�nc� se face productie

Fostul director a mai ar�tat c� productia �n luna decembrie 2017 a fost de aproape 9.000 de tone de teav�, ceea ce ar �nsemna aproape 100.000 de tone pe an, exist�nd �ns� sincope �n cantitatea total� a ultimilor ani. C�t priveste viitorul societ�tii, fost director spune c� afirmatiile sale au o anumit� doz� de subiectivism, pe care o au toti cei care au lucrat la Petrotub: „Refuz s� cread c� fabrica de la Roman se va �nchide, �n ciuda notei de pesimism pe care o au o parte din specialistii care au plecat �n diverse etape din societate. Personal, m� num�r printre cei care cred c� fabrica �nc� mai poate scoate productie. Patronul, atunci c�nd a cump�rat si-a luat o serie de angajamente �nscrise �n contractul de privatizare, chiar dac� Guvernul N�stase a modificat ulterior o parte din clauzele din contractul de v�nzare - cump�rare“. O alt� problem� esential� a fabricii ar fi �mputinarea personalului calificat si �nalt calificat, prin prisma faptului c� nu s-a reusit o colaborare eficient� cu Inspectoratul Scolar pentru ca s� se reia preg�tirea fortei de munc� pentru Arcelor Mittal Steel, �n sistemul �nv�t�m�ntului profesional dual si post-liceal. „S-a ajuns �n etapa �n care nu se mai prea poate progresa cu c�rpeli, ci trebuie s� se treac� la �nlocuirea unor module. Societatea a r�mas cu trei capacit�ti de baz�: FMT, 16 si 20 de toli, pe care a fost conceput� uzina de la Roman �n 1957. Partea de Tr�g�torie, Stossbank de 4 toli, partea de Reductor si partea de 1 tol, 2 toli 1 si 6 toli au fost capacit�ti de nis�, fabricate la Roman �n perioada �n care piata international� cerea teav�. Pentru fabricarea lustrelor, de exemplu se folosea teav� de tr�g�torie, care �n anii 1991-1992 era cea mai scump� teav� produs� la Roman. Cele trei capacit�ti de baz� de care vorbeam s�nt �n picioare si pot face teav�, �n conditiile �n care �n paralel se va aplica si un program serios de investitii“, a mai opinat Vasile Dumitrache. Acesta apreciaz� ca la ora actual� nu mai exist� probleme cu materia prim�, tagla, care se g�seste f�r� restrictii si la preturi accesibile. „Nu criza petrolului sau a tevii face ca la Roman s� nu fie comenzi. Fabrica aceasta a fost dat� �n folosint� �n 1957 ca s� fac� burlane de tubaj de mare ad�ncime. Problema mare este cea pe care v-am spus-o: repartitia productiei din Cehia, care nu are experienta Romanului �n fabricarea de burlane 958 API. Romanul poate lejer fabrica 250.000 de tone de teav� pe an“, a mai explicat specialistul. Reamintim faptul c� SC Petrotub a fost v�ndut� de Guvernul N�stase �n octombrie 2003 fiind preluat� de Mittal Steel, care mai detine �n Rom�nia capacit�ti de productie la Galati, Hunedoara si Iasi. �n 1989 la Petrotub lucrau vreo 10.000 de angajati, �n prezent r�m�n�nd 920.

Articol afisat de 4030 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Flora ORDEAN)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective