Boboteaza, traditia crucilor din gheat�
• pe Valea Muntelui, acolo unde s-a putut, s�rb�toarea de ast�zi se va tine �n jurul altarelor si a crucilor realizate din gheat� • se spune c� �n functie de cum se topesc crucile se va sti dac� anul e �mbelsugat sau nu • conform traditiei, femeile nu au voie s� spele timp de opt zile • Pe Valea Muntelui, majoritatea preotilor vor oficia slujba de Boboteaz� �n aer liber, pe alocuri �n fata altarelor alc�tuite, conform traditiei, din mese si cruci de gheat�. Asta pentru c� dincolo de simbolistica crestin� a evenimentului si de faptul c� este socotit ca moment de granit� temporal� �ntre dou� anotimpuri, Boboteaza presupune si acel altar de gheat�, care, spun oamenii V�ii Muntelui, „dac� va curge topindu-se gheata c�t de putin, atunci e un an foarte �mbelsugat, iar de nu, nu“. „Dac� timpul te ajut�, este musai s� se ridice �n parohii cruci de gheat�. Asa se obisnuieste de c�nd m� stiu. Este foarte frumos si impresionant. Parc� ne simtim mai aproape de Dumnezeu. Asa v�d eu aceast� traditie. Din nefericire, anul acesta timpul fiind cald apele nu au �nghetat suficient de tare pentru a ne oferi gheata necesar� acestui obicei“, a declarat Ovidiu Nit�, primarul comunei Borca. C�t priveste preocuparea obstilor pentru ridicarea crucilor, �n fiecare parohie este constituit din timp c�te un grup de gospodari specializati si dotati cu o anume tehnic� pentru decupat straturile de gheat�, iar �n caz de lips� a ghetii, anumite forme pentru crearea crucii, lucru pe care l-am aflat si de la primarul de Borca: „S-a pus apa �n formele special f�cute si dac� la noapte este ger, m�ine, de Boboteaz� vor fi si la noi crucile. De mai mici dimensiuni, simbolic, dar vor fi. De nu, slujba se va oficia �n biserici ca �n fiecare zi de s�rb�toare“. „Noi am reusit s� procur�m gheat� dintr-un l�cusor situat undeva pe un munte din comuna noastr�, de pe una din propriet�tile familiei mele. Asa c� toate cele sase parohii din comuna Poiana Teiului vor avea ridicate cruci de gheat�, respectiv parohiile Petru Vod�, Poiana Largului 1 si 2, p�storite de preotii Mihai si Ciprian, parohiile Poiana R�chitei, Galu si Dreptu“, a afirmat primarul Ana Ancuta. Credinciosii din zona Tasca si de pe Valea Bicazului ar fi dorit s� nu se abat� de la acest obicei, numai c� de data aceasta lipsa ghetii a f�cut s� nu fie amenajate altarele Bobotezei cu rug�ciunea de-a fi iertati de Dumnezeu. „Am tot sperat s� vin� gerul de dinaintea Bobotezei s� creeze conditiile pentru a realiza crucile de gheat�. N-a fost s� fie. Asa c� vom s�v�rsi slujba �n biseric�. Poate la anul!“, ne-a m�rturisit p�rintele Dan Caia de la Biserica Secu - Tasca. P�rintele Daniel Dosoftei de la Parohia Izvoru Muntelui a afirmat c� sa va fi cruce din gheat�: „Este o clip� de fericire crestin� s� �n�lt�m �n fiecare an crucea de gheat� la umbra bisericii noastre si apoi s� ne rug�m lui Dumnezeu �n mijlocul naturii, la o azv�rlitur� de b�t de Muntele Sf�nt al Moldovei, Ceahl�ul nostru drag“. Revenind la semnificata si importanta Bobotezii, aceasta este �n primul r�nd o s�rb�toare crestin�, dar care iese �n evident� si prin referirea constant� la p�g�nismul perioadei din care face parte, �ncheierea S�rb�torilor de iarn�, pe de o parte (aici put�nd face parte si petrecerea ritual� a Iordanului), mai bine zis lustratia prin ap� si pe de alta, purificarea general� ce urmeaz� �n urma alung�rii tuturor fortelor ostile, malefice, care si-au f�cut de cap �n perioada S�rb�torilor de iarn�. Valentele purificatoare ale apei sfintite �n aceast� zi se extind si asupra gospod�riei: apa de r�u si aghiasma poate alunga moroii, serpii, lupii, bolile, dar poate stimula recoltele. Nu �nt�mpl�tor, muntenii v�ilor Bistritei si Bicazului tin la aceast� s�rb�toare, �n jurul c�reia au fost tesute de-a lungul istoriei o serie �ntreag� de interpret�ri, c�p�t�nd �n popor puteri miraculoase ap�r�toare si orotitoare de rele si durere.
Alte traditii de Boboteaz�
S�rb�torile de Boboteaz� si Soborul Sf�ntului Prooroc Ioan Botez�torul si �naintemerg�torul Domnului s�nt de o tr�ire religioas� intens�, care continu� seria celorlalte recunoscute cu festine aparte, vesele, fapt reflectat si �n multitudinea de datini care le marcheaz�. S�mb�t�, credinciosii se duc la biseric�, pentru a lua apa sfintit�, cunoscut� drept Aghiazma mare, necesar� pentru t�m�duire si purificare. �n ajun, preotul merge prin case pentru a sfinti, iar mirenii �l asteapt�, dup� ce au tinut post negru, p�n� ce vine prelatul ca s� bea din apa sfintit�. Cu aceast� ocazie, cel ce aduce cur�tenia spiritual� �n b�t�turile gospodarilor este �nsotit de copii, acestia deschiz�nd calea preotului strig�nd Kira Leisa, adic� pronuntarea rom�neasc� a grecescului Kyrie Eleison, care �nseamn� Doamne miluieste. Pe l�ng� troparul Bobotezei, �n trecut, copiii c�ntau colinde speciale care descriau miracolul care a avut loc la Iordan. �n multe localit�ti asezate pe maluri de ape, �n ziua de Boboteaz�, dup� Sf�nta Liturghie, preotul, �mpreun� cu enoriasii, fac o procesiune la un lac, r�u sau vreun izvor, pentru slujba sfintirii apelor. P�n� nu de mult, c�nd �ncepea troparul praznicului, v�n�torii si p�durarii satului �mpuscau peste ape, ca s� alunge duhurile necurate, �ns� acest obicei dac� a mai p�strat doar semnificatia festiv� a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. �n unele localit�ti, dup� slujb�, preot arunc� �n ap� o cruce de lemn, dup� care tinerii se �ntrec s� o scoat� la mal. Conform traditiei, se spune c� cel ce reuseste s� ajung� primul la cruce va avea parte �n anul abia �nceput numai de bine. Traditia mai spune c� �n aceast� zi toate apele p�m�ntului s�nt sfintite, de aceea femeile nu spal� rufe pentru urm�toarele opt zile. Cu aceast� serie de s�rb�tori, datinile de iarn� nu s-au �ncheiat, dar s-a terminat carnavalul, deoarece, dup� 10 ianuarie, se sf�rsesc zilele jocurilor cu m�sti de Anul Nou, ca si perioada de cur�tire si de sfintire a timpului proasp�t n�scut, marcat de s�rb�tori precum cea a Sf�ntului Vasile, Boboteaz� sau Sf�ntul Ion. P�n� la 1 martie se perind� obiceiuri mai putin festive, dar numai aparent mai putin importante. Ele s�nt ale satului, c�ci urm�resc relatia cu bolile, cu plantele sau cu animalele, fapt care explic� de ce s�nt aproape necunoscute la oras.
|