Memoria arhivei. Revolutia, asa cum a fost pe la Piatra Neamt

• cu ani ďż˝n urmďż˝, artistul fotograf Ioan Clopotel a fost de acord sďż˝ destďż˝inuie cum a trďż˝it clipele revolutiei din decembrie 1989 la Piatra Neamt • el ne-a oferit si fotografii unicat din acele zile • pietreanul a urmďż˝rit asemeni milioanelor de romďż˝ni ďż˝nceputul revolutiei la televizor • apoi si-a luat aparatul foto pe umďż˝r si a venit ďż˝nsotit de cďż˝tre sotie, ďż˝n centrul orasului • asa au fost martori la „cucerirea“ sediului partidului •

Pentru cďż˝ zilele acestea se ďż˝mplinesc 28 de ani de la ďż˝nceputul a ceea ce s-a numit Revolutia romďż˝nďż˝ din 1898, redactia Monitorul a considerat cďż˝ este potrivit sďż˝ republice cele scrise ďż˝n urmďż˝ cu multi ani. Ne-am oprit asupra unui interviu realizat cu artistul fotograf Ioan Clopotel, un pietrean arhicunoscut ďż˝n urbea de sub Pietricica, unul dintre martorii evenimentelor din acele zile. Tot el ne-a pus la dispozitie niste fotografii unicat. Asadar, acum 28 de ani, pietrenii au intrat si ei ďż˝n hora revolutionarilor romďż˝ni. Chiar dacďż˝ implicarea lor nu a fost la nivelul celei ďż˝n care au fost prinsi timisorenii sau bucurestenii, nu se poate spune cďż˝ la Piatra Neamt nu s-au petrecut lucruri ce nu meritďż˝ a fi evocate. Panica generalďż˝, cumulatďż˝ cu dorinta de a se manifesta ďż˝ntr-un fel sau altul a unora pentru a fi pďż˝rtasi la revolutie, au fďż˝cut ca ďż˝n oras schimbarea „conducďż˝torului iubit“ sďż˝ fie marcatďż˝ prin proteste de stradďż˝, sloganuri preluate prin intermediul televiziunii centrale, cďż˝rti arse, oameni fugďż˝riti, geamuri si tablouri sparte.

Reporter: Domnule Ioan Clopotel, ce vďż˝ mai amintiti despre revolutia
din '89, despre ceea ce ati v�zut personal �n Piatra Neamt?
Ioan Clopotel: �mi trec multe prin minte, dar cred c� e bine s� �ncepem cu �nceputul. Surprinz�tor, dar odat� cu trecerea timpului am constatat c� foarte mutle din replicile celebre din teatrul lui Caragiale s-au potrivit ca o m�nus� �n evolutia evenimentelor de acum dou� decenii. Fierberea din Timisoara tinea cu sufletul la gur� pe toat� lumea. Impartial, ca tot rom�nul, urm�ream cu coada ochiului Telejurnalul TVR, dup� care ciuleam urechile la Europa Liber� sau Vocea Americii. Era clar c� valul revolutionar care m�tura Europa �n acea toamn� ne va lovi si pe noi. Cu mult� emotie am ascultat comentariile asupra c�derii Zidului la Berlin. �n copil�rie avusesem ocazia s� v�d cu ochii mei Poarta Brandemburg, Zidul si s� ascult terifiante istorisiri despre nefericitii care si-au g�sit sf�rsitul �n �ncercarea de a trece dincolo. Seara, de pe terasa unui bloc comunist de l�ng� Zid, asem�n�tor multor blocuri de pe la noi, priveam fascinati �n Berlinul de Vest, o mare de feerice lumini, si-i ascultam contrariati pe ghizii nostri de ocazie, redactori ai unei reviste pentru copii nemti, cum ne vorbeau pe sleau despre crimele regimului lor comunist. �ncercau si reuseau s� ne deschid� ochii. Era �n 1966. Evenimentele de la Timisoara si reflectarea lor pe unde scurte ne-au sporit ner�bdarea. Faptul c� de la cabin� era extrem de dificil s� vorbesti interurban era o confirmare c� lucrurile sc�paser� de sub control. Un ochi exersat sesiza usor agitatia trep�dusilor sistemului, c�znindu-se s� disperseze grupurile mai mari. Atrocit�tile de la Timisoara ne bulversaser� si, dac� p�n� �n acel moment fusesem sceptic �n leg�tur� cu posibilitatea unei schimb�ri, atunci am �nteles c� t�v�lugul pornise.
Reporter: Domnule Ioan Clopotel, povestiti-ne despre atmosfera care se g�sea �n casele pietrenilor, despre starea lor de spirit si care au fost primele griji ale oamenilor dup� lansarea zvonurilor de panic�!
Ioan Clopotel: Dup� �mpusc�turile transmise �n direct de la Bucuresti, �n Piatra Neamt, ca la un semn a pornit sarabanda zvonurilor: a fost otr�vit� apa la statia de pompare, teroristii de la Bac�u se �ndreapt� spre Piatra, s-au tras focuri de arm� pe Pietricica si multe altele. Z�mbeam �n coltul gurii ca unul care r�sfoise mult� literatur� politist�. Era clar c� �ncepuse r�zboiul psihologic cu o campanie de intoxicare informativ�. Piata de la teatru s-a golit �n c�teva minute. Nu pentru mult timp. Repede l�muriti cet�tenii s-au �ntors la locurile lor. Si Dumnezeu tinea cu lumea - era neobisnuit de cald pentru acea dat�. Ne-am adunat mai multi prieteni acas� la unul dintre noi, peste drum de teatru, s� ne uit�m la televizor, s� nu rat�m episoadele magice ale acelei zile. La un moment dat am fugit acas�, am intrat �n laborator, am developat filmul din aparat si am pus c�teva imagini pe h�rtie fotografic�. Am zburat cu ele �n redactia singurului cotidian de pe atunci. Personalul redactiei era bulversat si oarecum dep�sit de situatie. Cotidianul avea s� lipseasc� a doua zi de pe piat�. A ap�rut abia a treia zi. Pe prima pagin� era tip�rit� una din fotografiile mele.

Dornici de putere

Reporter: Cďż˝t dumneavoastrďż˝ developati pozele, ce se ďż˝ntďż˝mpla pe „scena revolutiei“?
Ioan Clopotel: Dup� ce am rezolvat cu pozele, m-am �ntors �n piat�. La balcon ap�rea din c�nd �n c�nd c�te cineva �ncerc�nd s� explice �n ce stadiu erau cu preluarea puterii. Jos, publicul pricepea c� proasp�t intratii �n politic�, ce se organizau foarte greu, n-ar mai fi fost dispusi s� �mpart� scaunele cu altii �ntruc�t restrictionaser� intrarea. �n definitiv nu te �nt�lnesti de dou� ori �n viat� cu sansa de a fi ridicat pe val. La scar� mai mic�, la Piatra se derulau aceleasi etape ale eman�rii ca la Bucuresti. Multi dintre anonimii acelor zile, prob�nd o ascutit� intuitie, au urcat si au r�mas pe diferite trepte ale esichierului politic. Spectacolul continua la televiziune. �n ziua aceea (n.r. - 22 decembrie) si �n urm�toarele urma s� fim victime sigure ale bombardamentului mediatic. �ncercam starea aceea de r�u pe care trebuie s� o aib� cel ce a tr�it jum�tate de viat� �n pester� si, dintr-odat�, este azv�rlit �n lumin�. Evenimentele ce se derulau pe ecran si se reluau �n fata Casei Albe (actualul sediu al CJ si Prefecturii - n.r.) erau simultan patriotice si grotesti. Cuv�nt�rile celor ce f�ceau o periculoas� echilibristic� s� ajung� la microfon erau pline de candoare si ridicol. Lumea venea, scanda c�teva lozinci, pleca, veneau altii. P�n� spre miezul noptii, alertati de apelurile patetice ale televiziunii, trecuser� prin piat� c�teva zeci de mii de pietreni. Chipurile acestora erau luminoase, o fericire explicabil� plutea �n atmosfer�.

Z�mbete, fericire si pl�cinte fierbinti

Reporter: Si cam c�t aveau s� fie pietrenii fericiti, pentru c�, totusi, atrocit�tile se desf�surau nestingherite �n tar�.
Ioan Clopotel: ďż˝n Piatra Neamt fericirea aceea avea sďż˝ dďż˝inuiascďż˝ si ďż˝n zilele urmďż˝toare, ďż˝n ciuda episoadelor sďż˝ngeroase derulate ďż˝n tarďż˝. Cetďż˝tenii ďż˝si zďż˝mbeau pe stradďż˝, conversatiile se derulau cu spontaneitate, legďż˝turile ďż˝ntre oameni se realizau firesc. Frica, aceea care te fďż˝cea sďż˝ vezi ďż˝n fiecare conviv un potential turnďż˝tor, se topea ca un sloi de gheatďż˝ expus soarelui neobisnuit de decembrie. Trecerea de la apelativul «tovarďż˝se» la «domnule» s-a fďż˝cut cu dificultate si cu multe poticneli. Poticnelile acestea le-am cunoscut fiecare dintre noi ďż˝n ďż˝ncercarea de a ne adapta libertďż˝tilor proaspďż˝t dobďż˝ndite, libertďż˝ti cu care nu stiam ce sďż˝ facem. Copiii de atunci si cei nďż˝scuti dupďż˝ aceea, cei care nu au ďż˝n memoria lor date anterioare la care sďż˝ se raporteze, sďż˝nt singurii capabili a se misca ďż˝n libertate ca-n haina lor de fiecare zi. Spre miezul noptii, ďż˝mpreunďż˝ cu sotia mea si cu un prieten, ne-am retras acasďż˝ la acesta. Locuia ďż˝ntr-un bloc din Precista, ďż˝n complexul nou. Amfitrioana, care plecase mai devreme de la manifestatie, culcase copiii si ne astepta cu plďż˝cinte calde. Priveam transmisia maraton de la Bucuresti, comentam cu ďż˝nsufletire evenimentele si ďż˝nfulecam plďż˝cintele.
Reporter: Lumea era multumit� de c�derea comunismului, dumneavoastr� m�ncati pl�cinte calde si comentati evenimentele din tar� la un pahar de vorb� cu prietenii. Aceeasi stare de multumire domnea si peste oras?
Ioan Clopotel: Si da, si nu. Dupďż˝ ora douďż˝ noaptea ne-am retras de la prieten cďż˝tre casa mea. Drumul cel mai scurt trecea pe lďż˝ngďż˝ latura esticďż˝ a Militiei, acolo unde era sediul Securitďż˝tii. Din curtea institutiei se ridica un foc de zeci de ori mai mare decďż˝t cel de dupďż˝ amiazďż˝, din fata Casei Albe. Sďż˝ nu credeti cďż˝, dacďż˝, teoretic, institutia trecuse sub controlul Armatei, cďż˝tanele ďż˝si vor fi frigďż˝nd cďż˝rnatii la pďż˝lďż˝laia acelui foc. Mirosea a hďż˝rtie arsďż˝, rapoartele, produsul muncii intelectuale de ani de zile al apďż˝rďż˝torilor valorilor orďż˝nduirii care tocmai agoniza, luau drumul vďż˝zduhului, desenďż˝nd un fantastic foc de tabďż˝rďż˝. Grea avea sďż˝ fie sarcina istoricilor de a reconstitui ultimii ani ai socialismului biruitor. Eram sigur cďż˝ documentatia responsabilului cu Sďż˝nďż˝tatea si Cultura prin care ni se punea mie si altora ďż˝n cďż˝rcďż˝ povara transcendentalismului la Piatra se regďż˝sea ďż˝n fuioarele de fum care, ďż˝n absenta vďż˝ntului, se ridicau spre cer. Peste ani, ďż˝n dosarul personal de la CNSAS, nici pomenealďż˝ de acele demersuri ale Securitďż˝tii ďż˝mpotrivďż˝-ne; quod erat demonstrandum! La cinci minute, ďż˝n piata Casei Albe, cďż˝teva sute de entuziasti vegheau, apďż˝rďż˝nd cuceririle democratice. La adďż˝postul ďż˝ntunericului, alte cďż˝teve sute ďż˝si curďż˝tau biografiile. Ajunsi acasďż˝ am pornit televizorul: democratiile occidentale ďż˝ncurajau revolutia, ca-n Conu' Leonida: «Bravos natiune! Halal sďż˝-ti fie!»

Si-a venit Cr�ciunul �ns�ngerat...

Reporter: Cum a decurs perioada urm�toare �n orasul nostru?
Ioan Clopotel: ďż˝n ziua ce-a urmat lumea a trecut ďż˝n pelerinaj prin piata Casei Albe; s-au depus flori pentru martiri, s-au ďż˝nďż˝ltat rugďż˝ciuni colective, s-au fďż˝cut speculatii privind soarta cuplului fugar. Un tanc cu o garoafďż˝-n teavďż˝ strďż˝juia simbolic teatrul. Cei mai multi dintre pietreni ne-am ďż˝ntors la pregďż˝tirile specifice Ajunului. Trďż˝isem cea mai lungďż˝ noapte din an, din istoria recentďż˝ a neamului si ne bucuram de renasterea Soarelui, de biruinta luminii asupra ďż˝ntunericului. Biruintďż˝ ce avea sďż˝ fie serios amenintatďż˝ ďż˝n anii care au urmat. ďż˝n arhiva foto pďż˝strez imagini care evocďż˝ bulversarea socialďż˝ produsďż˝ de Piata Universitďż˝tii. Pe ziduri erau celebrele ďż˝nscrisuri, astďż˝zi rďż˝cďż˝ite, prin strďż˝dania autoritďż˝tilor: «Dreptate, ochii plďż˝nsi vor sďż˝ te vadďż˝!», «De Crďż˝ciun ne-am luat ratia de Libertate!» ďż˝n Piatra, undeva pe Paulista am ďż˝ntďż˝lnit o lozincďż˝ antologicďż˝, mai tďż˝rzie: «Pentru ceva salam ati votat comunismul ďż˝n Romďż˝nia. Halal!» Genial! Este scris de un pietrean de-al nostru care, ca orice autor de grafitti serios, a rďż˝mas anonim. Am, de asemenea, imagini de la prima vizitďż˝ la Piatra din campania din 1992 a lui Iliescu, cďż˝nd, ďż˝ncercam sďż˝ fotografiez un grup al Aliantei Civice care agita un cďż˝rnat ďż˝nfipt ďż˝ntr-un buchet de trandafiri. Mi-au cďż˝rat dupaci ďż˝n spate ďż˝n mod egal atďż˝t agitatorii Aliantei, care mďż˝ ďż˝ntrebau pentru ce «Serviciu» fotografiez, cďż˝t si un distins profesor de socialism, conducďż˝tor al grupului de presiune FSN, care-mi reprosa cďż˝ n-am gďż˝sit altceva mai reprezentativ de fotografiat. «M-a furat valul» a gďż˝sit cu cale sďż˝ se scuze cďż˝nd m-a recunoscut. Experienta aceasta m-a lecuit de jurnalism. Si-apoi, fiecare dintre dumneavoastrďż˝ puteti veni cu exemple personale care sďż˝ ilustreze neďż˝ncetatele atacuri la democratie comise ďż˝n anii de libertate; asa ďż˝ncďż˝t mďż˝ vďż˝d nevoit, ďż˝n ďż˝ncheiere, sďż˝ citez din aceeasi piesďż˝ a miraculosului Caragiale: «Natiune, fii desteaptďż˝!»