Un republican la catafalcul Monarhiei
�n data de 5 decembrie 2017, ora 13, la resedinta sa din Elvetia, fostul rege al Rom�niei, Mihai I de Hohenzollern, �n v�rst� de 96 de ani, s-a s�v�rsit din viat�, dup� c�tiva ani de suferint�. Dumnezeu s�-l odihneasc� �n pace, iar Istoria Rom�niei s� reuseasc� c�t mai cur�nd s�-i evalueze trecerea prin viat� si s�-l aseze, „f�r� ur� si p�rtinire“, la locul cuvenit, nu la locul stabilit de unii care bat c�mpii.
Simplitatea si modestia fostului rege Mihai impune ponderatie �n declaratiile bombastice ale unora
Majoritatea rom�nilor �nt�mpin� cu emotie moartea sa, nu sunt „sf�siati de durere“. Sunt republican din convingere, nu din oportunism, ceea ce le doresc si monarhistilor. Suntem un popor eminamente crestin si ne raport�m cu piosenie, deopotriv� la oricare funeralii, impun�ndu-ne s� respect�m dictonul „despre morti numai de bine“. Odat� cu disparitia fostului rege, pasiunile monarhistilor s-au desc�tusat, depl�ng�nd public faptul c� rom�nii de ast�zi nu idolatrizeaz� plenar si suficient personalitatea lui Mihai I si aceasta datorit� celor 41 de ani ai perioadei comuniste (1947-1989), �n care i-a fost estompat� imaginea. Este un fapt real c� regimul comunist nu s-a dat �n v�nt s� asigure un spatiu confortabil �n istoria Rom�niei, pentru cei 7 ani de domnie ai regelui Mihai I. Dar nu trebuie neglijat faptul c� dup� revolutia din decembrie 1989, timp de 27 de ani, libr�riile si bibliotecile, precum si spatiul public au fost coplesite de prezenta sutelor de lucr�ri, de o grafic� exceptional� si costisitoare, viz�nd aspecte multiple ale Familiei regale, cu preponderent� ale regelui Mihai. Consider c� acesti 27 de ani, de prea plin documentar, au umplut cu prisosint� golul celor 41 de ani tr�iti sub comunism. Ba au compensat si s�r�cia documentar� a anilor 1940-1947. Acesti partizani ai monarhiei ar trebui s� umble mai usor cu pianul pe sc�ri. Poporul rom�n nu este asa de neinformat si incult, cum l-au cunoscut pe perioada monarhiei. Poporul a �nteles c� si mitul plec�rii regelui din tar�, �n ianuarie 1948, cu trenuri de averi, nu a fost dec�t o dezinformare izvor�t� din culisele regimului comunist. Acum poporul rom�n discut� despre averea recuperat� de Familia regal� dup� 1990.
Declinul monarhiei a fost un fapt istoric inexorabil �n Europa, nici nu trebuia impus cu tancurile
Marile fr�m�nt�ri sociale, declansate dup� izbucnirea Primului R�zboi Mondial, au avut ca finalitate disparitia multor monarhii, ca forme de guvern�m�nt din Europa. Dac� la �nceputul secolului XX, �n Europa existau 23 de state conduse de monarhi, ast�zi mai sunt doar 7. �n Europa mai exist� Case regale doar �n statele care nu s-au confruntat cu revolutii, cu r�sturn�ri de regim sau cu situatii dramatice. Monarhiile au fost abolite �ncep�nd cu anii 1917, proces istoric declansat mai �nt�i �n principalele state capitaliste, cu traditii monarhice str�vechi, precum Rusia, Germania, Austria, Grecia, Polonia si urm�nd apoi cu statele stabilite de Aliati s� r�m�n� sub dominatie sovietic� dup� 1945. Abolirea monarhiei �n Rom�nia era impus� de la sine, �n mod firesc, de mersul istoriei. �n 1945, Marea Britanie a cedat Rom�nia �n schimbul Greciei, mut�ndu-ne �n sfera de influent� a URSS. Aceasta a �nsemnat explicit sf�rsitul monarhiei si instalarea republicii ca form� de guvern�m�nt �n Rom�nia. De acest fapt este dovedit c� era constient� si Casa Regal� a Rom�niei. Paradoxal, Grecia, situat� �n sfera de influent� a Marii Britanii, a abolit monarhia �n 1973, confisc�nd averile regelui si nepermit�ndu-i s� mai intre �n tar�. Rom�nii au dat semne dup� 1945, c� nu se dau �n v�nt dup� monarhie. A r�mas �ntip�rit� �n mentalul colectiv dezam�girea c� nu au mai venit americanii, care erau republicani. Nu a asteptat nimeni ca s� vin� monarhistii Marii Britanii.
Mentalul colectiv nu a prea perceput monarhia anilor 1927-1947 ca pe o etap� pozitiv�.
Precaritatea vietii majorit�tii populatiei, �ntr-o Rom�nie sec�tuit� de urm�rile r�zboiului si de plata uriaselor desp�gubiri de r�zboi c�tre sovietici, dup� cum au stabilit Aliatii, demonstra proasta gestionare a actului de la 23 august 1944, realizat sub coordonarea t�n�rului si neexperimentatului rege Mihai I. �n 1943, la Conferinta de la Casablanca si apoi de la Moscova, puterile Aliantei (SUA, Marea Britanie si URSS), au decis ca tuturor puterilor Axei (inclusiv Rom�nia) s� li se impun� formula capitul�rii neconditionate si nu altfel. SUA si Marea Britanie au promis URSS c� nu vor demara negocieri separate cu Rom�nia. Acestea au fost decizii dezastroase pentru Rom�nia, care s-au r�sfr�nt cu preponderent� asupra majorit�tii populatiei. Majoritate care era perpetuu marginalizat� si ignorat�, at�t de protipendada cu „s�nge albastru“, c�t si de politicieni si elite. Majoritatea, care era exclus� de la promovarea pe scar� social�, precum si �n proportie de 80% analfabet�. �n perioada 1927-1947, dup� moartea regelui Ferdinand, populatia majoritar� nu era marcat� de prea mult� afectiune pentru Casa Regal�. Prima domnie a junelui Mihai, iulie 1927-1930, nu a avut nici o relevant�, acesta fiind �nlocuit de o locotenent�. Imaginea monarhiei �ntre 1930-1940 sub Carol al II-lea, s-a fixat �n mentalul colectiv ca perioada marcat� de cea mai mare coruptie din istoria Rom�niei, dublat� de actele nedemocratice ale desfiint�rii partidelor, a instal�rii dictaturii regale, a cultului personalit�tii si a desfiint�rii Parlamentului. Imaginea monarhiei a fost maculat� definitiv �n septembrie 1940, c�nd cu ocazia pierderii dureroase a teritoriilor Transilvaniei, Cadrilaterului, Basarabiei si Bucovinei de Nord, Carol al II-lea a trebuit s� abdice la solicitarea maresalului Ion Antonescu, care l-a readus pe tron pe Mihai I. Din domnia timp de 7 ani a regelui Mihai nu pot fi retinuti dec�t ultimii trei, deoarece �n perioada 1940-1944, Rom�nia a fost condus� de Antonescu. Maresalul era pe valul simpatiei si asa a r�mas mult� vreme �n mentalul colectiv popular, el fiind cel care a ordonat „Ostati, v� ordon treceti Prutul!“, polariz�nd toate sentimentele anti-rusesti ale rom�nilor, acumulate de veacuri. �n mentalul populatiei majoritare au d�inuit p�n� ast�zi patru momente ale domniei regelui Mihai I; momentul 1927, c�nd la �ncoronare acesta a �ntrebat dac� mai are voie s� se joace, momentul Proclamatiei iesirii Rom�niei din r�zboiul contra URSS - �ntoarcerea armelor �mpotriva Germaniei si momentul abdic�rii din 30 decembrie 1947. La acestea se adaug� momentul arest�rii lui Ion Antonescu la 23 august 1944, la comanda regelui Mihai, care a fost predat comunistilor. Dup� condamnarea la moarte a lui Ion Antonescu si a altor lideri ai opozitiei regele Mihai nu a schitat nici un demers de a se comuta pedeapsa, desi avea astfel de prerogative. Oric�t de logice istoric au fost aceste acte, mentalul colectiv a retinut cu totul altceva dec�t o mare si net�rmurit� dragoste fat� de rege.
Le roy est mort. Vive la reine?
Ziua de 5 decembrie 2017 este ultima pagin� a capitolului din istorie, intitulat „Monarhiile Rom�niei“, �n care prima pagin� a fost scris� la 10 mai 1881, c�nd Rom�nia a fost declarat� Regat sub Carol I. Dac� fostul rege Mihai I, prin acest ultim act al plec�rii dintre noi, a st�rnit o emotie national� fireasc�, aceasta se datoreaz� �n mod special respectului de care s-a bucurat, nu at�t pentru faptele sale, c�t pentru simplitatea, modestia si �ntelepciunea sa acumulat� �n cei 96 de ani tr�iti, dar si loialit�tii sale fat� de viitorul Rom�niei. Restul familiei regale, �n frunte cu principesa Margareta, f�r� nici un temei legal, dar cu justificare de fractur� logic�, solicit� Parlamentului �nfiintarea unei Case Regale a Rom�niei, �n care culmea, marele absent este chiar regele si acordarea acesteia a titlului de sef al Casei Regale, cu toate prerogativele unui fost sef de Stat. Este de ne�nteles un astfel de atentat la memoria fostului rege Mihai, fie-i t�r�na usoar�. Sper ca Parlamentul s� nu-si fi pierdut uzul ratiunii, ca s� aprobe o astfel de aberatie.
|
Autentificare
