Ultimul rege s-a stins! Un rege interzis �n propria tar�

• Regele Mihai I a decedat ieri, la resedinta sa din Elvetia • era ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa ďż˝n viatďż˝ din perioada celui de-al Doilea Rďż˝zboi Mondial • va fi adus ďż˝n tarďż˝ cu un avion al armatei • ďż˝nmormďż˝ntarea va avea loc la Noua Catedralďż˝ Arhiepiscopalďż˝ si Regalďż˝ din Curtea de Arges •

O veste tristďż˝ s-a abďż˝tut ieri peste tarďż˝, Regele Mihai I, ďż˝ncetďż˝nd din viatďż˝ pe 5 decembrie, la ora 13, la resedinta din Elvetia. ďż˝n vďż˝rstďż˝ de 96 de ani, era ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa ďż˝n viatďż˝ din perioada celui de-al Doilea Rďż˝zboi Mondial. Dupďż˝ aducerea ďż˝n tarďż˝ cu o aeronavďż˝ a armatei, trupul neďż˝nsufletit va fi depus ďż˝n holul de onoare al Castelului Peles, iar apoi pentru douďż˝ zile ďż˝n Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de ďż˝nmormďż˝ntare va avea loc la Catedrala Patriarhalďż˝, iar ďż˝nmormďż˝ntarea la Curtea de Arges, ďż˝n Noua Catedralďż˝ Arhiepiscopalďż˝ si Regalďż˝. Grav bolnav - leucemie cronicďż˝- regele a decis sďż˝ se retragďż˝ din viata publicďż˝ pe 2 martie 2016, ďż˝n favoarea Principesei Margareta, afirmďż˝nd ďż˝n unul dintre ultimele sale mesaje urmďż˝toarele: „ďż˝n ultimele sďż˝ptďż˝mďż˝ni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Aceastďż˝ situatie vine ďż˝n anul ďż˝n care Familia si Tara sďż˝rbďż˝toresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei si a Statului Romďż˝n modern. Sďż˝nt sigur cďż˝ fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va gďż˝si ďż˝ntelepciunea si forta de a mďż˝ reprezenta si de a duce la ďż˝ndeplinire toate actiunile mele publice“. Sotia sa, Regina Ana a murit, pe 1 august 2016, la vďż˝rsta de 92 de ani.

Regenta si domnia

Mihai I, nďż˝scut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, print de Hohenzollern, este fiul Regelui Carol al II-lea si a printesei Elena. A fost suveran al Romďż˝niei ďż˝ntre 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 si ďż˝ntre 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947. Strďż˝-strďż˝nepot al Reginei Victoria a Marii Britanii si vďż˝r de gradul trei al Reginei Elisabeta a II-a, Mihai a devenit pentru prima datďż˝ Rege dupďż˝ moartea bunicului Ferdinand, ďż˝n urma renuntďż˝rii la tron a lui Carol al II-lea, ďż˝n decembrie 1925, care plecase din tarďż˝ ďż˝mpreunďż˝ cu amanta sa, Elena Lupescu. Detronat de tatďż˝l sďż˝u, dupďż˝ doar trei ani de domnie sub Regentďż˝, a reprimit coroana dupďż˝ abdicarea lui Carol al II-lea, domnind peste regimul pro-german al maresalului Ion Antonescu. O regentďż˝ a functionat datoritďż˝ vďż˝rstei de 6 ani a regelui Mihai, dar ďż˝n 1930 Carol al II-lea brusc s-a ďż˝ntors ďż˝n tarďż˝ la invitatia unor politicieni, fiind proclamat Rege de Parlament si desemnďż˝ndu-l pe Mihai drept urmas la tron cu titlul de „Mare Voievod de Alba-Iulia“. ďż˝n septembrie 1940, guvernul lui Ion Antonescu a organizat o loviturďż˝ de stat, ďż˝ndepďż˝rtďż˝ndu-l pe Carol si proclamďż˝ndu-l pe Mihai, Rege. ďż˝n august 1944, pe mďż˝surďż˝ ce Armata sovieticďż˝ se apropia de frontiera de est a Romďż˝niei, Mihai s-a alďż˝turat politicienilor favorabili Aliatilor si la 23 august 1944 a organizat o loviturďż˝ de stat contra lui Antonescu, ordonďż˝nd arestarea acestuia. ďż˝ntr-o transmisie radiodifuzatďż˝ cďż˝tre natiune si armatďż˝, Mihai a proclamat loialitatea Romďż˝niei fatďż˝ de Aliati, a acceptat un pretins armistitiu oferit de acestia, a ordonat ďż˝ncetarea focului contra Aliatilor si a declarat rďż˝zboi Germaniei. Acestea, ďż˝nsďż˝, nu au ďż˝mpiedicat o ocupatie sovieticďż˝ rapidďż˝ si capturarea a circa 130.000 de soldati romďż˝ni, transportati ulterior ďż˝n Uniunea Sovieticďż˝, unde multi au pierit ďż˝n lagďż˝re. Armistitiul cu Aliatii s-a semnat abia trei sďż˝ptďż˝mďż˝ni mai tďż˝rziu, la 12 septembrie 1944, ďż˝n termeni impusi aproape ďż˝n ďż˝ntregime de Uniunea Sovieticďż˝. ďż˝n aceastďż˝ situatie, unii istorici au considerat lovitura de stat drept o capitulare sau o predare neconditionatďż˝. Totusi, se estimeazďż˝ cďż˝ lovitura de stat a scurtat rďż˝zboiul cu sase luni, salvďż˝nd sute de mii de vieti omenesti.

Relatia cu comunistii si abdicarea

Pe 6 martie 1945, presiunile rusilor l-au fortat pe Mihai sďż˝ numeascďż˝ un guvern pro-sovietic dominat de comunisti, prim ministru fiind Petru Groza, regele devenind un simplu sef de stat fďż˝rďż˝ autoritate. ďż˝ntre august 1945 si ianuarie 1946, prin ceea ce s-a numit „Greva regalďż˝“, Mihai a ďż˝ncercat sďż˝ se opunďż˝ guvernului Groza, refuzďż˝nd sďż˝ semneze decretele. A fost ďż˝nsďż˝ „calmat“ de sovietici ďż˝n „tovďż˝rďż˝sie“ cu oficiali britanici si americani, astfel cďż˝ a renuntat la opozitia fatďż˝ de guvernul comunist, ďż˝ncetďż˝nd sďż˝-i mai cearďż˝ demisia. Nu l-a amnistiat pe Ion Antonescu sau pe liderii opozitiei, victime ale proceselor politice comuniste, deoarece, afirmďż˝ unii, Constitutia ďż˝l ďż˝mpiedica de la a face acest lucru fďż˝rďż˝ contrasemnďż˝tura ministrului comunist de justitie. Alte surse, precum memoriile mďż˝tusii Regelui, Principesa Ileana de Habsburg, citďż˝ndu-l pe fostul membru ďż˝n biroul politic executiv al PCR, spion sovietic, ministru al apďż˝rďż˝rii nationale, Emil Bodnďż˝ras, afirmďż˝ cďż˝, dacďż˝ Regele ar fi refuzat sďż˝ semneze sentintele la moarte ale detinutilor politici condamnati pentru crime de rďż˝zboi, guvernul comunist i-ar fi sustinut decizia: „Pďż˝i, dacďż˝ Regele decide sďż˝ nu semneze sentinta la moarte, vďż˝ promit cďż˝ ďż˝i vom sprijini punctul de vedere“. Principesa Ileana se ďż˝ndoia cďż˝ Regele ar fi fost de acord sďż˝ semneze un document neconstitutional precum o sentintďż˝ la moarte, emisďż˝ de tribunale politice neconstitutionale: „Stiti prea bine (...) cďż˝ Regele nu va semna niciodatďż˝ de bunďż˝ voie un astfel de document neconstitutional. Dacďż˝ o va face, vi-l va pune ďż˝n brate si guvernul dumneavoastrďż˝ va purta vina ďż˝n fata ďż˝ntregii natiuni. Cu sigurantďż˝ cďż˝ nu vďż˝ doriti acest handicap aditional ďż˝n acest moment!“. ďż˝n noiembrie 1947, Mihai a cďż˝lďż˝torit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Printesa Ana de Bourbon-Parma, care urma sďż˝-i devinďż˝ sotie. Se pare cďż˝ Regele nu ar mai fi dorit sďż˝ se ďż˝ntoarcďż˝ ďż˝n tarďż˝, dar a fďż˝cut-o ďż˝n urma interventiilor unor personalitďż˝ti americane si britanice, printre care Winston Churchill. Numai cďż˝, ďż˝n Romďż˝nia, comunistii deja ďż˝i hotďż˝rďż˝serďż˝ soarta, Mihai fiind silit sďż˝ abdice pe 30 decembrie 1947. La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost obligat sďż˝ pďż˝rďż˝seascďż˝ tara. Existďż˝ cďż˝teva relatďż˝ri asupra motivelor abdicďż˝rii. Potrivit acestuia, guvernul comunist l-a amenintat cďż˝ va executa 1.000 de detinuti studenti dacďż˝ nu abdicďż˝. ďż˝ntr-un interviu din 2007 publicat ďż˝n New York Times, Mihai rememoreazďż˝: „A fost santaj. Mi-au spus «Dacďż˝ nu semnezi imediat, sďż˝ntem obligati - de ce obligati, nu stiu - sďż˝ ucidem peste 1.000 de studenti»“.

Exilul

Plecat din tarďż˝, Regele s-a cďż˝sďż˝torit cu Printesa Ana de Bourbon-Parma, ďż˝n iunie 1948, ďż˝n acelasi an autoritďż˝tile comuniste retrďż˝gďż˝ndu-i cetďż˝tenia. Au trďż˝it la ďż˝nceput ďż˝n Marea Britanie, dupďż˝ care s-au mutat ďż˝n Elvetia si a devenit pilot pentru o companie de echipament aerian. ďż˝n 1992 i s-a dat voie sďż˝ revinďż˝ ďż˝n tarďż˝ pentru a celebra sďż˝rbďż˝torile de Paste si a fost ďż˝ntďż˝mpinat de populatie cu o simpatie deosebitďż˝. Popularitatea Regelui a ďż˝ngrijorat guvernul Iliescu, interzicďż˝ndu-i-se accesul ďż˝n Romďż˝nia pentru urmďż˝torii cinci ani. ďż˝n 1997, presedintele Constantinescu i-a acordat cetďż˝tenia romďż˝nďż˝ si i-a permis sďż˝-si viziteze tara, petrecďż˝nd perioade mai lungi sau mai scurte la castelul de la Sďż˝vďż˝rsin, judetul Arad, fie la palatul Elisabeta din Bucuresti, pus la dispozitia sa printr-un vot al Parlamentului. Regele Mihai are cinci fete: Margareta (Margareta de Romďż˝nia-Duda), nďż˝scutďż˝ ďż˝n 1949, Elena (Helen Nixon McAteer), nďż˝scutďż˝ ďż˝n 1950, Irina, nďż˝scutďż˝ ďż˝n 1953, Sofia, nďż˝scutďż˝ ďż˝n 1957, Maria, nďż˝scutďż˝ ďż˝n 1964. Atďż˝t Elena cďż˝t si Irina au fii si fiice iar Sofia, a cďż˝rei cďż˝sďż˝torie nu a fost aprobatďż˝ de tatďż˝l ei, are o fatďż˝. Mihai nu a ďż˝ncurajat dezvoltarea miscďż˝rii monarhiste ďż˝n Romďż˝nia, iar partidele regaliste au avut un impact slab asupra tďż˝rii postcomuniste. Regele considera cďż˝ o restaurare a monarhiei ďż˝n Romďż˝nia putea avea loc doar ca urmare a dorintei poporului. „Dacďż˝ oamenii vor sďż˝ mďż˝ ďż˝ntorc ďż˝napoi, mďż˝ voi ďż˝ntoarce ďż˝napoi. Romďż˝nii au suferit destul sďż˝ li se impunďż˝ si au dreptul de a fi consultati ďż˝n ceea ce le priveste viitorul“, declara ďż˝n 1990. Mihai a ďż˝ntreprins vizite diplomatice ďż˝n numele Romďż˝niei post-comuniste, fďż˝cďż˝nd lobby pentru admiterea ďż˝n NATO si UE, fiind primit de sefi de stat si oficiali guvernamentali. Mihai a avut o reputatie de taciturn, confesďż˝ndu-se bunicii sale: „Am ďż˝nvďż˝tat sďż˝ nu spun ce simt si sďż˝ le zďż˝mbesc celor pe care-i urďż˝sc cel mai mult“.

Controverse cu tablouri

ďż˝n diverse medii s-a vehiculat zvonul cďż˝ autoritďż˝tile comuniste i-ar fi fďż˝cut cadou Regelui Mihai 42 de tablouri din proprietatea Coroanei Romďż˝niei cu putin timp ďż˝nainte de abdicare, pentru a pleca mai repede din tarďż˝. ďż˝n 2005, prim-ministrul Tďż˝riceanu a declarat cďż˝ acuzatiile aduse Regelui Mihai de a fi scos din tarďż˝ tablouri ale Coroanei sďż˝nt mai mult decďż˝t ďż˝ndoielnice si cďż˝ guvernul romďż˝n nu are nici o dovadďż˝ a unor astfel de actiuni. Potrivit biografiei autorizate „Michael of Romania: The King and the Country“ (2005), semnatďż˝ de Ivor Porter, care citeazďż˝ din jurnalul intim al Reginei-Mamďż˝ Elena, Familia Regalďż˝ a scos din tarďż˝ tablouri apartinďż˝nd Coroanei, cu ocazia vizitei acesteia din noiembrie 1947 la Londra, prilejuitďż˝ de cďż˝sďż˝toria viitoarei Regine Elisabeta a II-a. Totusi, multi istorici neagďż˝ acest cadou comunist fďż˝cut Regelui si considerďż˝ aceste acuzatii drept propagandďż˝ anti-monarhistďż˝. Potrivit unor documente de arhivďż˝ ale ministerului britanic de externe, Forreign Office, cďż˝nd a pďż˝rďż˝sit Romďż˝nia, valorile financiare ale Regelui se ridicau la 500.000 franci elvetieni. Mihai a negat de repetate ori cďż˝ guvernul comunist i-ar fi permis sďż˝ ia cu el ďż˝n exil vreo valoare financiarďż˝ sau bunuri de valoare ďż˝n afarďż˝ de patru automobile personale, ďż˝ncďż˝rcate ďż˝n douďż˝ vagoane de tren. ďż˝n ianuarie 1948, Mihai a ďż˝nceput sďż˝ se autointituleze Print de Hohenzollern ďż˝n loc de Rege, un titlu retras familiei regale romďż˝ne de cďż˝tre Hohenzollernii germani ďż˝n timpul primului rďż˝zboi mondial.

Destin legat de ziua de 30 decembrie

Destinul ultimului rege al Romďż˝niei, pare a fi legat de ziua de 30 decembrie. ďż˝n 1947 a abdicat ďż˝n urma presiunilor fďż˝cute de noua oligarhie comunistďż˝ sositďż˝ ďż˝n tarďż˝ cu tancurile rusesti, pentru ca peste 60 de ani, pe 30 decembrie 2007 sďż˝ modifice Legea Salicďż˝, dďż˝nd un nou statut Casei Regale a Romďż˝niei, numind-o pe fiica sa cea mare, principesa Margareta, succesor dinastic si sef al Casei Regale dupďż˝ moartea sa. Ironia sortii a fďż˝cut ca tot ďż˝ntr-o zi de 30 decembrie, dar ďż˝n 1922, sďż˝ fie creatďż˝ Uniunea Sovieticďż˝, „prietenul“ de la est. Revenind la 30 decembrie 2007, Regele Mihai semna, la castelul Sďż˝vďż˝rsin, actul prin care se stipula urmďż˝toarele: „Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic si sef al Casei Regale a Romďż˝niei, dupďż˝ moartea mea“. ďż˝n documentul intitulat „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a Romďż˝niei“, se precizeazďż˝: „ďż˝n cazul ďż˝n care natiunea romďż˝nďż˝ si Parlamentul vor considera potrivitďż˝ folosirea monarhiei ca formďż˝ de guvernďż˝mďż˝nt“, Regele Mihai cere Parlamentului „sďż˝ renunte la aplicarea Legii Salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astďż˝zi, nici valorilor societďż˝tii romďż˝nesti. Pďż˝nďż˝ cďż˝nd aceste lucruri se vor ďż˝ntďż˝mpla, Principesa Margareta va rďż˝mďż˝ne, dupďż˝ moartea mea, seful Casei Regale a Romďż˝niei si Custode al Coroanei Romďż˝niei“. Legea Salicďż˝ interzicea femeilor mostenirea tronului si s-a discutat ďż˝n diferite ocazii renuntarea la ea, avďż˝nd ďż˝n vedere cďż˝ Regele Mihai I are doar descendenti pe linie femeiascďż˝.