Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori






  Stiri azi     Arhiva     Căutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2017
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Monitorul Bacău
 Monitorul Suceava
 Monitorul Vaslui
 C.C.I. Neamt
 EURISC
 Roman24 - TV Online
Optiuni Pagină Optiuni pagină
Adaugă in Favorites Adaugă in Favorites
Setează Pagină de start Setează Pagină de start
Tipăreste pagina Tipăreste pagina
Monitorul de Neamt » Stiri Locale 6 Decembrie 2017
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email

Ultimul rege s-a stins! Un rege interzis în propria tară

• Regele Mihai I a decedat ieri, la resedinta sa din Elvetia • era ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa în viată din perioada celui de-al Doilea Război Mondial • va fi adus în tară cu un avion al armatei • înmormântarea va avea loc la Noua Catedrală Arhiepiscopală si Regală din Curtea de Arges •

O veste tristă s-a abătut ieri peste tară, Regele Mihai I, încetînd din viată pe 5 decembrie, la ora 13, la resedinta din Elvetia. În vîrstă de 96 de ani, era ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa în viată din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. După aducerea în tară cu o aeronavă a armatei, trupul neînsufletit va fi depus în holul de onoare al Castelului Peles, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormîntare va avea loc la Catedrala Patriarhală, iar înmormântarea la Curtea de Arges, în Noua Catedrală Arhiepiscopală si Regală. Grav bolnav - leucemie cronică- regele a decis să se retragă din viata publică pe 2 martie 2016, în favoarea Principesei Margareta, afirmînd în unul dintre ultimele sale mesaje următoarele: „În ultimele săptămîni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situatie vine în anul în care Familia si Tara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei si a Statului Român modern. Sînt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi întelepciunea si forta de a mă reprezenta si de a duce la îndeplinire toate actiunile mele publice“. Sotia sa, Regina Ana a murit, pe 1 august 2016, la vîrsta de 92 de ani.

Regenta si domnia

Mihai I, născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, print de Hohenzollern, este fiul Regelui Carol al II-lea si a printesei Elena. A fost suveran al României între 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 si între 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947. Stră-strănepot al Reginei Victoria a Marii Britanii si văr de gradul trei al Reginei Elisabeta a II-a, Mihai a devenit pentru prima dată Rege după moartea bunicului Ferdinand, în urma renuntării la tron a lui Carol al II-lea, în decembrie 1925, care plecase din tară împreună cu amanta sa, Elena Lupescu. Detronat de tatăl său, după doar trei ani de domnie sub Regentă, a reprimit coroana după abdicarea lui Carol al II-lea, domnind peste regimul pro-german al maresalului Ion Antonescu. O regentă a functionat datorită vîrstei de 6 ani a regelui Mihai, dar în 1930 Carol al II-lea brusc s-a întors în tară la invitatia unor politicieni, fiind proclamat Rege de Parlament si desemnîndu-l pe Mihai drept urmas la tron cu titlul de „Mare Voievod de Alba-Iulia“. În septembrie 1940, guvernul lui Ion Antonescu a organizat o lovitură de stat, îndepărtîndu-l pe Carol si proclamîndu-l pe Mihai, Rege. În august 1944, pe măsură ce Armata sovietică se apropia de frontiera de est a României, Mihai s-a alăturat politicienilor favorabili Aliatilor si la 23 august 1944 a organizat o lovitură de stat contra lui Antonescu, ordonînd arestarea acestuia. Într-o transmisie radiodifuzată către natiune si armată, Mihai a proclamat loialitatea României fată de Aliati, a acceptat un pretins armistitiu oferit de acestia, a ordonat încetarea focului contra Aliatilor si a declarat război Germaniei. Acestea, însă, nu au împiedicat o ocupatie sovietică rapidă si capturarea a circa 130.000 de soldati români, transportati ulterior în Uniunea Sovietică, unde multi au pierit în lagăre. Armistitiul cu Aliatii s-a semnat abia trei săptămîni mai tîrziu, la 12 septembrie 1944, în termeni impusi aproape în întregime de Uniunea Sovietică. În această situatie, unii istorici au considerat lovitura de stat drept o capitulare sau o predare neconditionată. Totusi, se estimează că lovitura de stat a scurtat războiul cu sase luni, salvînd sute de mii de vieti omenesti.

Relatia cu comunistii si abdicarea

Pe 6 martie 1945, presiunile rusilor l-au fortat pe Mihai să numească un guvern pro-sovietic dominat de comunisti, prim ministru fiind Petru Groza, regele devenind un simplu sef de stat fără autoritate. Între august 1945 si ianuarie 1946, prin ceea ce s-a numit „Greva regală“, Mihai a încercat să se opună guvernului Groza, refuzînd să semneze decretele. A fost însă „calmat“ de sovietici în „tovărăsie“ cu oficiali britanici si americani, astfel că a renuntat la opozitia fată de guvernul comunist, încetînd să-i mai ceară demisia. Nu l-a amnistiat pe Ion Antonescu sau pe liderii opozitiei, victime ale proceselor politice comuniste, deoarece, afirmă unii, Constitutia îl împiedica de la a face acest lucru fără contrasemnătura ministrului comunist de justitie. Alte surse, precum memoriile mătusii Regelui, Principesa Ileana de Habsburg, citîndu-l pe fostul membru în biroul politic executiv al PCR, spion sovietic, ministru al apărării nationale, Emil Bodnăras, afirmă că, dacă Regele ar fi refuzat să semneze sentintele la moarte ale detinutilor politici condamnati pentru crime de război, guvernul comunist i-ar fi sustinut decizia: „Păi, dacă Regele decide să nu semneze sentinta la moarte, vă promit că îi vom sprijini punctul de vedere“. Principesa Ileana se îndoia că Regele ar fi fost de acord să semneze un document neconstitutional precum o sentintă la moarte, emisă de tribunale politice neconstitutionale: „Stiti prea bine (...) că Regele nu va semna niciodată de bună voie un astfel de document neconstitutional. Dacă o va face, vi-l va pune în brate si guvernul dumneavoastră va purta vina în fata întregii natiuni. Cu sigurantă că nu vă doriti acest handicap aditional în acest moment!“. În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Printesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină sotie. Se pare că Regele nu ar mai fi dorit să se întoarcă în tară, dar a făcut-o în urma interventiilor unor personalităti americane si britanice, printre care Winston Churchill. Numai că, în România, comunistii deja îi hotărîseră soarta, Mihai fiind silit să abdice pe 30 decembrie 1947. La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost obligat să părăsească tara. Există cîteva relatări asupra motivelor abdicării. Potrivit acestuia, guvernul comunist l-a amenintat că va executa 1.000 de detinuti studenti dacă nu abdică. Într-un interviu din 2007 publicat în New York Times, Mihai rememorează: „A fost santaj. Mi-au spus «Dacă nu semnezi imediat, sîntem obligati - de ce obligati, nu stiu - să ucidem peste 1.000 de studenti»“.

Exilul

Plecat din tară, Regele s-a căsătorit cu Printesa Ana de Bourbon-Parma, în iunie 1948, în acelasi an autoritătile comuniste retrăgîndu-i cetătenia. Au trăit la început în Marea Britanie, după care s-au mutat în Elvetia si a devenit pilot pentru o companie de echipament aerian. În 1992 i s-a dat voie să revină în tară pentru a celebra sărbătorile de Paste si a fost întîmpinat de populatie cu o simpatie deosebită. Popularitatea Regelui a îngrijorat guvernul Iliescu, interzicîndu-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani. În 1997, presedintele Constantinescu i-a acordat cetătenia română si i-a permis să-si viziteze tara, petrecînd perioade mai lungi sau mai scurte la castelul de la Săvîrsin, judetul Arad, fie la palatul Elisabeta din Bucuresti, pus la dispozitia sa printr-un vot al Parlamentului. Regele Mihai are cinci fete: Margareta (Margareta de România-Duda), născută în 1949, Elena (Helen Nixon McAteer), născută în 1950, Irina, născută în 1953, Sofia, născută în 1957, Maria, născută în 1964. Atît Elena cît si Irina au fii si fiice iar Sofia, a cărei căsătorie nu a fost aprobată de tatăl ei, are o fată. Mihai nu a încurajat dezvoltarea miscării monarhiste în România, iar partidele regaliste au avut un impact slab asupra tării postcomuniste. Regele considera că o restaurare a monarhiei în România putea avea loc doar ca urmare a dorintei poporului. „Dacă oamenii vor să mă întorc înapoi, mă voi întoarce înapoi. Românii au suferit destul să li se impună si au dreptul de a fi consultati în ceea ce le priveste viitorul“, declara în 1990. Mihai a întreprins vizite diplomatice în numele României post-comuniste, făcînd lobby pentru admiterea în NATO si UE, fiind primit de sefi de stat si oficiali guvernamentali. Mihai a avut o reputatie de taciturn, confesîndu-se bunicii sale: „Am învătat să nu spun ce simt si să le zîmbesc celor pe care-i urăsc cel mai mult“.

Controverse cu tablouri

În diverse medii s-a vehiculat zvonul că autoritătile comuniste i-ar fi făcut cadou Regelui Mihai 42 de tablouri din proprietatea Coroanei României cu putin timp înainte de abdicare, pentru a pleca mai repede din tară. În 2005, prim-ministrul Tăriceanu a declarat că acuzatiile aduse Regelui Mihai de a fi scos din tară tablouri ale Coroanei sînt mai mult decît îndoielnice si că guvernul român nu are nici o dovadă a unor astfel de actiuni. Potrivit biografiei autorizate „Michael of Romania: The King and the Country“ (2005), semnată de Ivor Porter, care citează din jurnalul intim al Reginei-Mamă Elena, Familia Regală a scos din tară tablouri apartinînd Coroanei, cu ocazia vizitei acesteia din noiembrie 1947 la Londra, prilejuită de căsătoria viitoarei Regine Elisabeta a II-a. Totusi, multi istorici neagă acest cadou comunist făcut Regelui si consideră aceste acuzatii drept propagandă anti-monarhistă. Potrivit unor documente de arhivă ale ministerului britanic de externe, Forreign Office, cînd a părăsit Romînia, valorile financiare ale Regelui se ridicau la 500.000 franci elvetieni. Mihai a negat de repetate ori că guvernul comunist i-ar fi permis să ia cu el în exil vreo valoare financiară sau bunuri de valoare în afară de patru automobile personale, încărcate în două vagoane de tren. În ianuarie 1948, Mihai a început să se autointituleze Print de Hohenzollern în loc de Rege, un titlu retras familiei regale române de către Hohenzollernii germani în timpul primului război mondial.

Destin legat de ziua de 30 decembrie

Destinul ultimului rege al României, pare a fi legat de ziua de 30 decembrie. În 1947 a abdicat în urma presiunilor făcute de noua oligarhie comunistă sosită în tară cu tancurile rusesti, pentru ca peste 60 de ani, pe 30 decembrie 2007 să modifice Legea Salică, dînd un nou statut Casei Regale a României, numind-o pe fiica sa cea mare, principesa Margareta, succesor dinastic si sef al Casei Regale după moartea sa. Ironia sortii a făcut ca tot într-o zi de 30 decembrie, dar în 1922, să fie creată Uniunea Sovietică, „prietenul“ de la est. Revenind la 30 decembrie 2007, Regele Mihai semna, la castelul Săvîrsin, actul prin care se stipula următoarele: „Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic si sef al Casei Regale a României, după moartea mea“. În documentul intitulat „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României“, se precizează: „în cazul în care natiunea română si Parlamentul vor considera potrivită folosirea monarhiei ca formă de guvernămînt“, Regele Mihai cere Parlamentului „să renunte la aplicarea Legii Salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astăzi, nici valorilor societătii românesti. Pînă cînd aceste lucruri se vor întîmpla, Principesa Margareta va rămîne, după moartea mea, seful Casei Regale a României si Custode al Coroanei României“. Legea Salică interzicea femeilor mostenirea tronului si s-a discutat în diferite ocazii renuntarea la ea, avînd în vedere că Regele Mihai I are doar descendenti pe linie femeiască.

Articol afisat de 386 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dan SOFRONIA)
Nu sunteti autentificat pe site!
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra întregului continut al acestui site apartin în totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totală sau partială a materialelor este permisă numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective