Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2017
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 5 Decembrie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

�n R�zboiul comunicatelor cu Departamentul de Stat al SUA ripost�m cu tehnic� furnizat� de americani

Luni 27 noiembrie 2017, scena politic� rom�neasc� a fost inflamat� de un comunicat postat pe site-ul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. Prin acest comunicat, Parlamentul Rom�niei era somat s� renunte la a mai dezbate Legile Justitiei, deoarece Statele Unite constat� cu �ngrijorare c� aceast� legislatie „ar putea submina lupta �mpotriva coruptiei si ar putea sl�bi independenta Justitiei“. Exist� acum indicii c� textul Comunicatului a fost scris de un functionar al Departamentului, la dictarea lui Hans Klemen, ambasadorul SUA la Bucuresti.

Paradoxurile legifer�rii Justitiei �n Rom�nia

Paradoxal, dar Comunicatul SUA vine tocmai acum, c�nd �n Parlament se desf�soar� o dezbatere f�r� precedent privind modificarea legilor Justitiei. Particip� la dezbateri reale initiatorii, sustin�torii, opozantii, asociatiile profesionale, Consiliul Superior al Magistraturii, �naltei Curti de Casatie si Justitie, adic� toti cei care pot defini o dezbatere democratic�. Parlamentul poate legifera �n deplin�tatea atributiilor de unic legiuitor. Aceste legi, care trebuie modificate azi, au fost lansate �n 2004 de ministrul Justitiei, Monica Macovei „noaptea ca hotii“, f�r� a fi supuse dezbaterii, nici m�car c�t timpul necesar citirii titlurilor. Legile Justitiei lansate astfel de Monica Macovei �n 2004, au fost modificate consistent �n 2005, de omul acesteia, Raluca Prun�, tot „noaptea ca hotii“ si f�r� nici o dezbatere. Paradoxal, dar aceste legi „nu au beneficiat“ de nici un protest stradal, desi Curtea Constitutional� a decis c� 100 (una sut�) de articole sunt total neconstitutionale. Paradoxal, dar timp de 12 ani, �n care regimul B�sescu este inclus integral, Justitia rom�n� a functionat dup� legi str�mbe, instituind domnia f�r�delegii, proprie unui stat paralel cu statul de drept. �n lipsa unei Opozitii coerente si autentice, lupta pentru putere a fost transferat� din c�mpul politic al Parlamentului �n „c�mpul tactic“ al Serviciului Rom�n de Informatii, �n care a fost inclus� si Justitia, prin protocoalele �ncheiate cu Directia National� Anticoruptie, �n regimul B�sescu. Presedintele klaus Johannis, care si-a neglijat atributul de factor de echilibru, a devenit partizan �n c�mpul tactic,cu mesaj si geac� rosie, brevet�nd calificativul de „penal“ a oric�rei persoane care urc� sc�rile Directiei Nationale Anticoruptie, indiferent pentru ce. Decret�nd c� singurul mecanism de �ns�n�tosire a clasei politice este �ndep�rtarea „penalilor“ din toate structurile de decizie politic� sau guvernamental�, Iohannis a avut sprijinul neconditionat al Directiei Nationale Anticoruptie, care a emis la comand� mandate de chemare la sediu a tuturor tintelor vizate din spatiul public. Singurele ingrediente definitorii a etichetei de „penal“ au fost prezenta obligatorie a presei, a televiziunilor sau a c�tuselor, la urcatul sc�rilor Directiei Nationale Anticoruptie. „Justitia televizat�“ si „Republica Procurorilor“ au fost noile concepte ale „Statului paralel“. Prima victorie a statului de drept asupra „statului paralel“, a fost eliminarea c�tuselor, procedur� a tripletei Macovei-Prun�-Kovesi, cu ajutorul organismelor europene socate de aceast� procedur�. �n „c�mpul tactic“ s-au �nscris si protestele de tip „# Rezist!“, axate pe sustinerea neconditionat� a justitiei si a DNA, cu prec�dere �ncep�nd cu guvernarea Partidului Social Democrat. Paradoxal, sustinerea Justitiei si �n mod special a Directiei Nationale Anticoruptie, prin proteste stradale, survine pe fondul c�derii dramatice a �ncrederii populatiei �n Justitie. Sc�derea �ncrederii populatiei, este justificat� de abuzurile si erorile judiciare at�t ale judec�torilor, c�t si ale procurorilor, care au distrus carierele profesionale sau politice a unor oameni, a c�ror singur� vinov�tie a fost c� li s-a lipsit eticheta de „penali“, c�nd urcau sc�rile DNA-ului. Paradoxal, dar protestatarii stradali si Opozitia abulic�, nu au �n vedere aceste victime ale abuzurilor justitiei, consider�ndu-i cinic „pierderi colaterale“ ale luptei anticoruptie. Suntem �n contextul �n care, �n spatiul public apar tot mai multe dovezi relevante c� Justitia functioneaz� discretionar si abuziv, c� se fac dosare politice, c� sunt afectate nejustificat cariere, c� Justitia �n frunte cu Directia National� Anticoruptie si-a propus reconfigurarea clasei politice si mai ales a pozitiei partidelor �n ierarhia puterii. �n acest context, NIMENI nu protesteaz� �n strad�, de exemplu, �mpotriva coruptiei si abuzurilor din Justitie, realizate sub pretextul „luptei �mpotriva coruptiei“. Dac� ar fi s� ne potrivim mesajelor protestatarilor si ale Opozitiei abulice, Justitia nu ar trebuie atins� nici cu o floare. Si aceasta �n situatia �n care Parlamentul este deja �n �nt�rziere cu modific�rile impuse de Curtea Constitutional�, de clarificarea r�spunderii magistratilor pentru prejudiciile provocate prin erori judiciare sau rea credint�, de eliminarea abuzurilor justitiei si mai ales, a cazurilor de implicare politic� a magistratilor. Protestatarii si Opozitia abulic�, doresc ca aceste derapaje ale Justitiei s� r�m�n� elementele definitorii ale luptei anticoruptie si ale Independentei Justitiei.

Prin somarea Parlamentului de a nu umbla la legile Justitiei, oficialii SUA �si demasc� intentiile lor de conservare a influentei �n Rom�nia

Rom�nia este membr� UE si partener NATO. Ca membr� a UE, Rom�nia este evaluat� permanent prin mecanismele MCV, �n leg�tur� cu stadiul implement�rii normelor statului de drept si a legilor Justitiei. Ca partener NATO, Rom�nia ar putea fi subiect de analiz� si atentionare a acestui organism, �n leg�tur� cu derapajele de la reglement�rile parteneriatului. Surpriza nepl�cut� a ap�rut odat� cu acest comunicat, prin care Departamentul de Stat (omologul Ministerului Afacerilor Externe) si-a permis s� evalueze activitatea Parlamentului Rom�niei. De precizat c� SUA este unul din membrii NATO, dar nu este NATO. Comunicatul SUA ne relev� faptul c� PSD-ul, ca partid de st�nga, nu este agreat de americani. Suntem la curent c� �n SUA exist� un puternic curent antist�nga, definit sumar „anticomunist“. Curent accentuat dup� 1917, c�nd interesele financiare americane l-au trimis pe comunistul Leon Trotki �n Rusia, dup� revolutia burghezo-democratic� din februarie. Sarcina lui Trotki a fost ca al�turi de V.I.Lenin, trimis la r�ndul lui de autocratia german�, s� instaleze puterea Sovietelor, precursoare a lag�rului comunist. Pentru ca „anticomunismul“ s� fie profitabil, autocratia american� avea nevoie de un adversar comunist real, pun�nd bazele �nfiint�rii URSS. Dup� „�ntelegerea de la Malta“ din 1989 Rom�nia s-a eliberat de comunism, cu ajutorul conjugat al SUA si URSS. Este singurul gest de sprijin si-l apreciem la valoarea sa istoric�, desi ne-a costat. Acum, �n 2017, SUA este foarte �ngrijorat� de evolutia Rom�niei si se simte responsabil� pentru securitatea noastr� �n raport cu Rusia. Dar unde erau Statele Unite �n 1945, c�nd Rom�nia a avut cea mai mare nevoie de sprijin �n momentul tras�rii granitelor prin Europa de c�tre Stalin? �n 1945, SUA cedase lui Stalin mandatul de prefigurare a Europei de Est �n general, si a pozitiei Rom�niei �n special.

Avertizarea Parlamentului de c�tre administratia SUA stirbeste suveranitatea Rom�niei

Dac� Departamentul de Stat al SUA a avertizat Parlamentul s� nu umble la legile Justitiei, asa neconstitutionale cum sunt, a fost obligatia celor doi presedinti ai forurilor legislative s� r�spund�. R�spunsul acestora, ca reprezentanti de drept ai acestor foruri legislative, s-a realizat pe acelasi calapod ca avertismentul american. T�riceanu si Dragnea au avertizat SUA c� Parlamentul reprezint� Suveranitatea Rom�niei si c� aceast� suveranitate nu are flexibilitatea subordon�rii si nici nu poate fi negociat�. Unii rom�ni si Opozitia abulic�, s-au si repezit s� condamne reactia celor doi presedinti si s� emit� scenarii apocaliptice privind posibilele reactii negative ale administratiei americane, fie pe c�i diplomatice, fie pe linia cooper�rii militare, fie economice sau pe alte domenii. Nu prea v�d ce pierderi ar putea �nregistra SUA �n urma „�ngrijor�rilor“ manifestate. Tot ce ne-a oferit SUA dup� 1990, noi rom�nii am pl�tit cu v�rf si �ndesat, �n form� continuat�. Protestatarii din strad� si Opozitia abulic� au exultat, presupun�nd c� �n opera lor de demonizare si eliminare a PSD-ului ca putere politic�, administratia american� este al�turi de ei si �i sustine. �n plan intern, Opozitia abulic� lipsit� de substant� si credibilitate si-a axat unicul proiect politic pe un „anticomunist“ isteric bazat pe clisee. Pentru acestia „anticomunismul“ trebuia s� aib� o reprezentare si acesta a fost convertit �n „antipesedism“. Ca reactie, liderii PSD s-au �ntrecut s� intre �n gratiile Washingtonului, d�nd dovezi nenum�rate de loialitate, uneori la limita slug�rniciei, cum a fost prezenta lui Dragnea si Grindeanu, cu farfuriile de unic� folosint� �n m�n�, umbl�nd prin sal� la festivitatea de �nsc�unarea a Presedintelui Trump. �n paralel, unii magistrati pretind aberant c� legile justitiei s� fie retrase urgent si procesul legislativ s� fie reconstituit de la zero, pe alte fundatii, neprecizate. Unde dumnezeu erau acesti magistrati �n 2004 si 2005, c�nd legile Macovei si Prun� se scriau direct la Monitorul Oficial, pentru a fi publicate pur si simplu, f�r� nici o dezbatere „pe nu stiu care fundatii“. Dac� asa zisul avertisment al SUA, la adresa Parlamentului Rom�niei, acesta pe care �l avem, se vrea s� nu fie socotit un afront la adresa suveranit�tii Rom�niei, Departamentul de Stat american ar trebui s� si-l �nsuseasc� explicit si s� argumenteze concret ce pasaje ale legilor Justitiei le-a provocat „�ngrijor�rile“, nu s� �mpuste �n dev�lm�sie. Demn� de reflectie a fost reactia unui protestatar, care �ntrebat cu microfonul �n fat�, cum vede el c� ar fi normal s� se legifereze legile Justitiei, pentru ca protestatarii s� fie satisf�cuti, r�spunsul acestuia a venit sec, ca lama ghilotinei: „s� fie l�sat� Justitia �n pace, s�-si fac� singur� propriile legi!“. Si ne mai mir�m ca prostii, c�nd auzim c� �n Rom�nia se tr�ieste �n state paralele.

Articol afisat de 1353 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective