�n R�zboiul comunicatelor cu Departamentul de Stat al SUA ripost�m cu tehnic� furnizat� de americani
Luni 27 noiembrie 2017, scena politic� rom�neasc� a fost inflamat� de un comunicat postat pe site-ul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. Prin acest comunicat, Parlamentul Rom�niei era somat s� renunte la a mai dezbate Legile Justitiei, deoarece Statele Unite constat� cu �ngrijorare c� aceast� legislatie „ar putea submina lupta �mpotriva coruptiei si ar putea sl�bi independenta Justitiei“. Exist� acum indicii c� textul Comunicatului a fost scris de un functionar al Departamentului, la dictarea lui Hans Klemen, ambasadorul SUA la Bucuresti.
Paradoxurile legifer�rii Justitiei �n Rom�nia
Paradoxal, dar Comunicatul SUA vine tocmai acum, c�nd �n Parlament se desf�soar� o dezbatere f�r� precedent privind modificarea legilor Justitiei. Particip� la dezbateri reale initiatorii, sustin�torii, opozantii, asociatiile profesionale, Consiliul Superior al Magistraturii, �naltei Curti de Casatie si Justitie, adic� toti cei care pot defini o dezbatere democratic�. Parlamentul poate legifera �n deplin�tatea atributiilor de unic legiuitor. Aceste legi, care trebuie modificate azi, au fost lansate �n 2004 de ministrul Justitiei, Monica Macovei „noaptea ca hotii“, f�r� a fi supuse dezbaterii, nici m�car c�t timpul necesar citirii titlurilor. Legile Justitiei lansate astfel de Monica Macovei �n 2004, au fost modificate consistent �n 2005, de omul acesteia, Raluca Prun�, tot „noaptea ca hotii“ si f�r� nici o dezbatere. Paradoxal, dar aceste legi „nu au beneficiat“ de nici un protest stradal, desi Curtea Constitutional� a decis c� 100 (una sut�) de articole sunt total neconstitutionale. Paradoxal, dar timp de 12 ani, �n care regimul B�sescu este inclus integral, Justitia rom�n� a functionat dup� legi str�mbe, instituind domnia f�r�delegii, proprie unui stat paralel cu statul de drept. �n lipsa unei Opozitii coerente si autentice, lupta pentru putere a fost transferat� din c�mpul politic al Parlamentului �n „c�mpul tactic“ al Serviciului Rom�n de Informatii, �n care a fost inclus� si Justitia, prin protocoalele �ncheiate cu Directia National� Anticoruptie, �n regimul B�sescu. Presedintele klaus Johannis, care si-a neglijat atributul de factor de echilibru, a devenit partizan �n c�mpul tactic,cu mesaj si geac� rosie, brevet�nd calificativul de „penal“ a oric�rei persoane care urc� sc�rile Directiei Nationale Anticoruptie, indiferent pentru ce. Decret�nd c� singurul mecanism de �ns�n�tosire a clasei politice este �ndep�rtarea „penalilor“ din toate structurile de decizie politic� sau guvernamental�, Iohannis a avut sprijinul neconditionat al Directiei Nationale Anticoruptie, care a emis la comand� mandate de chemare la sediu a tuturor tintelor vizate din spatiul public. Singurele ingrediente definitorii a etichetei de „penal“ au fost prezenta obligatorie a presei, a televiziunilor sau a c�tuselor, la urcatul sc�rilor Directiei Nationale Anticoruptie. „Justitia televizat�“ si „Republica Procurorilor“ au fost noile concepte ale „Statului paralel“. Prima victorie a statului de drept asupra „statului paralel“, a fost eliminarea c�tuselor, procedur� a tripletei Macovei-Prun�-Kovesi, cu ajutorul organismelor europene socate de aceast� procedur�. �n „c�mpul tactic“ s-au �nscris si protestele de tip „# Rezist!“, axate pe sustinerea neconditionat� a justitiei si a DNA, cu prec�dere �ncep�nd cu guvernarea Partidului Social Democrat. Paradoxal, sustinerea Justitiei si �n mod special a Directiei Nationale Anticoruptie, prin proteste stradale, survine pe fondul c�derii dramatice a �ncrederii populatiei �n Justitie. Sc�derea �ncrederii populatiei, este justificat� de abuzurile si erorile judiciare at�t ale judec�torilor, c�t si ale procurorilor, care au distrus carierele profesionale sau politice a unor oameni, a c�ror singur� vinov�tie a fost c� li s-a lipsit eticheta de „penali“, c�nd urcau sc�rile DNA-ului. Paradoxal, dar protestatarii stradali si Opozitia abulic�, nu au �n vedere aceste victime ale abuzurilor justitiei, consider�ndu-i cinic „pierderi colaterale“ ale luptei anticoruptie. Suntem �n contextul �n care, �n spatiul public apar tot mai multe dovezi relevante c� Justitia functioneaz� discretionar si abuziv, c� se fac dosare politice, c� sunt afectate nejustificat cariere, c� Justitia �n frunte cu Directia National� Anticoruptie si-a propus reconfigurarea clasei politice si mai ales a pozitiei partidelor �n ierarhia puterii. �n acest context, NIMENI nu protesteaz� �n strad�, de exemplu, �mpotriva coruptiei si abuzurilor din Justitie, realizate sub pretextul „luptei �mpotriva coruptiei“. Dac� ar fi s� ne potrivim mesajelor protestatarilor si ale Opozitiei abulice, Justitia nu ar trebuie atins� nici cu o floare. Si aceasta �n situatia �n care Parlamentul este deja �n �nt�rziere cu modific�rile impuse de Curtea Constitutional�, de clarificarea r�spunderii magistratilor pentru prejudiciile provocate prin erori judiciare sau rea credint�, de eliminarea abuzurilor justitiei si mai ales, a cazurilor de implicare politic� a magistratilor. Protestatarii si Opozitia abulic�, doresc ca aceste derapaje ale Justitiei s� r�m�n� elementele definitorii ale luptei anticoruptie si ale Independentei Justitiei.
Prin somarea Parlamentului de a nu umbla la legile Justitiei, oficialii SUA �si demasc� intentiile lor de conservare a influentei �n Rom�nia
Rom�nia este membr� UE si partener NATO. Ca membr� a UE, Rom�nia este evaluat� permanent prin mecanismele MCV, �n leg�tur� cu stadiul implement�rii normelor statului de drept si a legilor Justitiei. Ca partener NATO, Rom�nia ar putea fi subiect de analiz� si atentionare a acestui organism, �n leg�tur� cu derapajele de la reglement�rile parteneriatului. Surpriza nepl�cut� a ap�rut odat� cu acest comunicat, prin care Departamentul de Stat (omologul Ministerului Afacerilor Externe) si-a permis s� evalueze activitatea Parlamentului Rom�niei. De precizat c� SUA este unul din membrii NATO, dar nu este NATO. Comunicatul SUA ne relev� faptul c� PSD-ul, ca partid de st�nga, nu este agreat de americani. Suntem la curent c� �n SUA exist� un puternic curent antist�nga, definit sumar „anticomunist“. Curent accentuat dup� 1917, c�nd interesele financiare americane l-au trimis pe comunistul Leon Trotki �n Rusia, dup� revolutia burghezo-democratic� din februarie. Sarcina lui Trotki a fost ca al�turi de V.I.Lenin, trimis la r�ndul lui de autocratia german�, s� instaleze puterea Sovietelor, precursoare a lag�rului comunist. Pentru ca „anticomunismul“ s� fie profitabil, autocratia american� avea nevoie de un adversar comunist real, pun�nd bazele �nfiint�rii URSS. Dup� „�ntelegerea de la Malta“ din 1989 Rom�nia s-a eliberat de comunism, cu ajutorul conjugat al SUA si URSS. Este singurul gest de sprijin si-l apreciem la valoarea sa istoric�, desi ne-a costat. Acum, �n 2017, SUA este foarte �ngrijorat� de evolutia Rom�niei si se simte responsabil� pentru securitatea noastr� �n raport cu Rusia. Dar unde erau Statele Unite �n 1945, c�nd Rom�nia a avut cea mai mare nevoie de sprijin �n momentul tras�rii granitelor prin Europa de c�tre Stalin? �n 1945, SUA cedase lui Stalin mandatul de prefigurare a Europei de Est �n general, si a pozitiei Rom�niei �n special.
Avertizarea Parlamentului de c�tre administratia SUA stirbeste suveranitatea Rom�niei
Dac� Departamentul de Stat al SUA a avertizat Parlamentul s� nu umble la legile Justitiei, asa neconstitutionale cum sunt, a fost obligatia celor doi presedinti ai forurilor legislative s� r�spund�. R�spunsul acestora, ca reprezentanti de drept ai acestor foruri legislative, s-a realizat pe acelasi calapod ca avertismentul american. T�riceanu si Dragnea au avertizat SUA c� Parlamentul reprezint� Suveranitatea Rom�niei si c� aceast� suveranitate nu are flexibilitatea subordon�rii si nici nu poate fi negociat�. Unii rom�ni si Opozitia abulic�, s-au si repezit s� condamne reactia celor doi presedinti si s� emit� scenarii apocaliptice privind posibilele reactii negative ale administratiei americane, fie pe c�i diplomatice, fie pe linia cooper�rii militare, fie economice sau pe alte domenii. Nu prea v�d ce pierderi ar putea �nregistra SUA �n urma „�ngrijor�rilor“ manifestate. Tot ce ne-a oferit SUA dup� 1990, noi rom�nii am pl�tit cu v�rf si �ndesat, �n form� continuat�. Protestatarii din strad� si Opozitia abulic� au exultat, presupun�nd c� �n opera lor de demonizare si eliminare a PSD-ului ca putere politic�, administratia american� este al�turi de ei si �i sustine. �n plan intern, Opozitia abulic� lipsit� de substant� si credibilitate si-a axat unicul proiect politic pe un „anticomunist“ isteric bazat pe clisee. Pentru acestia „anticomunismul“ trebuia s� aib� o reprezentare si acesta a fost convertit �n „antipesedism“. Ca reactie, liderii PSD s-au �ntrecut s� intre �n gratiile Washingtonului, d�nd dovezi nenum�rate de loialitate, uneori la limita slug�rniciei, cum a fost prezenta lui Dragnea si Grindeanu, cu farfuriile de unic� folosint� �n m�n�, umbl�nd prin sal� la festivitatea de �nsc�unarea a Presedintelui Trump. �n paralel, unii magistrati pretind aberant c� legile justitiei s� fie retrase urgent si procesul legislativ s� fie reconstituit de la zero, pe alte fundatii, neprecizate. Unde dumnezeu erau acesti magistrati �n 2004 si 2005, c�nd legile Macovei si Prun� se scriau direct la Monitorul Oficial, pentru a fi publicate pur si simplu, f�r� nici o dezbatere „pe nu stiu care fundatii“. Dac� asa zisul avertisment al SUA, la adresa Parlamentului Rom�niei, acesta pe care �l avem, se vrea s� nu fie socotit un afront la adresa suveranit�tii Rom�niei, Departamentul de Stat american ar trebui s� si-l �nsuseasc� explicit si s� argumenteze concret ce pasaje ale legilor Justitiei le-a provocat „�ngrijor�rile“, nu s� �mpuste �n dev�lm�sie. Demn� de reflectie a fost reactia unui protestatar, care �ntrebat cu microfonul �n fat�, cum vede el c� ar fi normal s� se legifereze legile Justitiei, pentru ca protestatarii s� fie satisf�cuti, r�spunsul acestuia a venit sec, ca lama ghilotinei: „s� fie l�sat� Justitia �n pace, s�-si fac� singur� propriile legi!“. Si ne mai mir�m ca prostii, c�nd auzim c� �n Rom�nia se tr�ieste �n state paralele.
|