De ce Ziua Misc�rii de Rezistent� Armat� Anticomunist� si nu Ziua Misc�rii de Rezistent� Anticomunist�?
Senatul Rom�niei s-a aflat �n faza dezbaterii proiectului unei initiative parlamentare privind declararea zilei de 26 octombrie ca Ziua misc�rii de rezistent� armat� anticomunist�. Senatorul PSD Serban Nicolae, presedintele Comisiei Juridice din Senat, a sustinut respingerea initiativei motiv�nd c�: 1. partizanii anticomunisti din munti ar fi sl�bit capacitatea de ap�rare a Rom�niei, imediat dup� 23 august 1944, dac� acestia ar fi existat si 2. �ncerc�rile de a schimba or�nduirea de sub ocupatia sovietic�, cu o or�nduire sub ocupatie american�, era iluzorie, deoarece Churchill nu a fost mai bun cu noi dec�t Stalin. Senatorul a motivat c� �ntre partizanii refugiati �n munti erau si indivizi urm�riti initial pentru cu totul alte cauze, dec�t pentru lupta anticomunist� si acestia nu au fost putini deloc. De la bun �nceput tin s� precizez c� interventia senatorului Serban Nicolae, referitor la respingerea initiativei legislative respective, nu a constituit nici pe departe cea mai inspirat� interventie din cariera sa. Desigur, este mai greu de �nteles despre ce „rezistent� armat� anticomunist� putea fi vorba �n Rom�nia, �ncep�nd cu 23 august 1944. Ce stim este c� momentul 23 august 1944 a declansat o serie de evenimente complexe, pe care istoriografia nu le-a clarificat suficient, din varii motive. La 23 august 1944, regele Mihai �l aresteaz� pe maresalul Ion Antonescu si d� citire la postul de radio a „Proclamatiei c�tre tar�“, prin care anunta iesirea Rom�niei din alianta cu Germania si �ncetarea r�zboiului cu Natiunile Unite. Actul regal a fost urmare a negocierilor de la Cairo, dintre trimisii Casei regale rom�ne si trimisii Casei regale britanice. Marcat profund de actul s�u de curaj, t�n�rul rege fuge din Bucuresti, ascunz�ndu-se la Peles �n Sinaia, nu �nainte de a-l preda pe Antonescu comunistilor. Puterile Aliate au fost socate de faptul c� regele Mihai a f�cut public� Proclamatia �nainte ca Rom�nia s� fi �ncheiat un Armistitiu cu sovieticii, care intrau �n tar�. �n aceste conditii, actul regal a fost considerat o aventur�, �n care regele intrase printr-o lovitur� de palat, prost sf�tuit.
Nesemnarea armistitiului si consecintele sale
Sovieticii au profitat din plin si nu au semnat armistitiul dec�t pe 12 septembrie 1944, c�nd teritoriul Rom�niei a fost ocupat �n �ntregime de Armata Rosie. Datorit� faptului c� �ntre 23 august si 12 septembrie nu a existat un armistitiu �ncheiat , trupele sovietice de pe teritoriul Rom�niei au tratat tara ca pe un stat inamic sau ocupat, f�r� ca Proclamatia regal� s� constituie vre-un impediment. Datorit� Proclamatiei regale, Armata Rosie, aflat� pe 23 august 1944 �n Nordul Moldovei, a �naintat nestingherit�, arest�nd militarii rom�ni �nt�lniti, pe care i-a luat prizonieri, trimit�ndu-i �ncolonati spre Siberia. Se apreciaz� c� urmare a ne�ncheierii armistitiului circa 140.000 de ostati rom�ni, au luat drumul Siberiei, ca prizonieri de r�zboi. Abia pe 12 septembrie armistitiul a fost semnat la Moscova, numai de c�tre partea rom�n� si partea sovietic�, americanii si englezii deleg�ndu-i pe sovietici s�-i reprezinte. Mesajul Americii si Marii Britanii a fost evident, URSS avea drum liber pentru impunerea intereselor asupra Rom�niei. Singurul avantaj pe care sovieticii ni l-au oferit a fost c� au declarat Dictatul de la Viena din 1940 ca nul si neavenit, Transilvania revenind de drept Rom�niei. Dup� 2 zile, pe 14 septembrie 1944, Radio Moscova preciza c� „Poporul sovietic nu poate uita distrugerile si f�r�delegile comise de c�tre cotropitorii rom�ni, al�turi de armata german�, �n Odesa, Crimeea, Caucazul de Nord si Stalingrad“. Imediat, pe 28 septembrie, premierul britanic W. Churchill declara public c� „Armistitiul poart� natural amprenta vointei sovietice, Rom�nia merg�nd orbeste �n spatele lui Hitler �n �ncercarea de a distruge Rusia. Rom�nia si-a adus aportul ei la imensele suferinte pe care poporul rus le-a �ndurat“. Pe 9 octombrie 1944, premierul W. Churchill s-a deplasat urgent la Moscova, f�r� partea american�, pentru a negocia un troc cu Stalin, ced�ndu-i Rom�nia �n schimbul Greciei, �n care Marea Britanie avea mari interese. �ntre Churchill si Stalin s-a pecetluit soarta Europei �n general si a Rom�niei �n special, pe un banal servetel de h�rtie, intrat astfel �n istorie.
Trecerea Prutului, trecerea Nistrului
Acestea au fost circumstantele �n care, �n Rom�nia, ocupantul sovietic a coordonat actiuni de pedepsire a unor �ntregi categorii ale populatiei, ceea ce a constituit unul din principalii factori favorizanti ai aparitiei unor misc�ri de rezistent� sau �mpotrivire, �n perioada 1944 - 1947. �n multe t�ri europene, chiar si �n Franta, colaborationismul de orice fel cu trupele germane a fost sanctionat dur dup� eliberare si nu de putine ori �n dev�lm�sie, sub furia momentului. Rom�nia nu a f�cut exceptie, dar arest�rile si condamn�rile vinovatilor pentru atrocit�tile comise �n r�zboi au fost de prea multe ori si pretexte pentru eliminarea elitelor sau a opozantilor politici �n opera de consolidare a noii puteri. Odat� cu deschiderea unor arhive ale Securit�tii, �n 2005, au fost descoperite fapte care au relevat c� �n perioada 1944-1964 au existat „partizani“, unii izolati, altii grupati, care au constituit „rezistenta armat� anticomunist�“. Este greu de perceput ca „bandit“ un t�ran fugit cu pusca �n munti, terorizat de „binefacerile colectiviz�rii fortate“, dup� cum, la fel de greu este de asimilat un legionar sau un militar rom�n urm�riti prin munti pentru atrocit�tile s�v�rsite cu un „membru al rezistentei armate anticomuniste“. Toat� aceast� arhiv�, proasp�t prospectat� , trebuie s� fac� obiect de studiu pentru istorici, care s� aduc� clarific�rile necesare, pentru a fi preluate �n memoria colectiv�, drept cazuri reale de „rezistent� armat� anticomunist�“. S-a dovedit de altfel, c� �n multe astfel de grupuri de partizani existau si ofiteri din armata regal�, urm�riti de regim pentru atrocit�tile de pe frontul antisovietic. Dac� ne �nchipuim c� aceste forme de rezistent� armat� pot fi asimilate cu o „miscare de rezistent� armat� anticomunist�“, putem ajunge la eroarea de a crede c� trecerea Nistrului de c�tre Armata Regal� Rom�n� a fost o ampl� „miscare de rezistent� armat� anticomunist�“. Pentru Rom�nia, trecerea Prutului la 22 iunie 1942 a fost un act de reparatie istoric�, de curaj si de demnitate national�. Dar trecerea Nistrului a fost un act nes�buit al regelui Mihai si maresalului Antonescu, care pentru poporul rom�n a �nsemnat grele privatiuni si orori, decenii �ntregi, dup� 23 august 1944.
Colectivizarea a generat rezistenta armat� anticomunist�
Nu pot fi echivalate ast�zi actele de ripost� armat� a celor urm�riti pe drept dup� 23 august 1944, ca criminali de r�zboi sau ca p�rtasi la atrocit�tile hitleriste operate pe teritoriul URSS, cu o „miscare de rezistent� �mpotriva regimului comunist“, at�ta timp c�t sovieticii erau parte din puterile Aliantei. Comunismul s-a consolidat temeinic �n Rom�nia dup� 30 decembrie 1947, dup� abolirea monarhiei, c�nd au urmat principalii factori declansatori ai misc�rilor de �mpotrivire, factori precum instalarea dictaturii proletariatului, eliminarea elitelor si a partidelor istorice, nationalizarea si altele, culmin�nd cu perioada colectiviz�rii agriculturii dintre anii 1949-1962. Principalul factor declansator al rezistentei armate anticomuniste a fost colectivizarea fortat� a agriculturii. �ntr-o recent� statistic� se evidentiaz� c� dintre categoriile sociale implicate �n rezistenta anticomunist�, 70% au fost t�rani si 63% au fost f�r� de partid. Este evident c� centrul de greutate al misc�rii de rezistent� armat� anticomunist� l-a constituit p�tura de t�rani din perioada 1949-1962, c�t a durat colectivizarea. Se recunoaste faptul c� �nc� nu exist� o cercetare aprofundat� si real� asupra acestui fenomen. Din ce s-a scris p�n� acum, dup� 1990, rezult� c� �n majoritatea cazurilor rezistenta anticomunist�, intern� si extern�, �n Rom�nia nu a constituit-o rezistenta armat�, ci diverse forme non-violente, finalizate pentru combatanti cu privatiuni, �nchisori, canale etc. Nu �nteleg care au fost mobilurile initiatorului proiectului de lege, de a se limita doar la miscarea de rezistent� armat�, c�nd aceasta era doar parte a Misc�rii de rezistent�. Nu toate formele de nemultumire sau neacceptare manifestate pot fi considerate miscare de rezistent� anticomunist�. S-a ajuns la situatii aberante, c�nd fosti pusc�riasi de drept comun dinainte de 1990 se declar� ast�zi c� au fost detinuti politici. Si ast�zi exist� nemultumiri sociale, nu putine, dar nu le putem trata ca misc�ri de rezistent� anticapitalist�. Doar mintile bolnave ale unor comunistofobi incurabili sunt capabile s� defineasc� misc�rile sociale actuale ca rezistent� anticomunist� sau rezistent� antibolsevic�. Dac� �n Rom�nia s-a instituit �n anul 2000 Crucea comemorativ� a rezistentei anticomuniste nu v�d de ce nu ar fi declarat� si o zi national� pentru a comemora Ziua misc�rii de rezistent� anticomunist�. Partial, �ncep s�-i dau dreptate senatorului Nicolae Serban.
|