Hotie fãrã hoti la Publiserv?
• noua conducere a societãtii a devoalat o serie de practici „ciudate“ • finalitatea lor: bani fãcuti de privati pe spinarea Publiserv • reteta: lucrãri efectuate de firme private cu utilaje închiriate si materiale cumpãrate de la societate • au fost si lucrãri cîstigate de privati si subcontractate apoi cãtre Publiserv • fosta conducere si-ar fi dat premii si tichete de masã cam pe lîngã lege • deocamdatã s-a evitat nominalizarea firmelor private „beneficiare“ • Actuala conducere a Publiserv a devoalat ieri o serie de practici cel putin ciudate, de care s-ar face vinovati fostii sefi si care s-au soldat cu multi bani fãcuti de niste privati pe spinarea societãtii ce functioneazã cu bani publici. Dintre lucrurile cel putin imorale, dacã nu cumva ilegale, se remarcã faptul cã societatea subordonatã Consiliului Local Piatra Neamt ar cam fi fost tratatã ca o vacã bunã de muls. Beneficiari fiind unii privati. De la bun început spunem cã vina, dacã existã, este în principal în ograda celor care au condus Publiserv, pentru cã ei au fost plãtiti din bani publici pentru a avea grijã de banii publici cu care functioneazã societatea. Privatul, pînã la o probã contrarie ce poate fi furnizatã de institutiile abilitate sã deruleze anchete penale, si-a vãzut propriul interes, ceea ce în sine nu e o infractiune. Cît priveste practicile la care ne-am referit, o parte dintre ele au fost dezvãluite ieri, într-o conferintã de presã sustinutã de actualul director interimar al Publiserv, Valentin Ciobanu, si consilierul liberal Mihai Obreja, membru în Adunarea Generalã a Actionarilor de la respectiva societate a Consiliului Local. E vorba despre faptul cã în trecut mai multe firme private ar fi prosperat fãcînd lucrãri cu utilaje închiriate si chiar cu materiale cumpãrate de la Publiserv, iar în alte cazuri societatea ar fi fost doar subcontractant pentru o serie de lucrãri pe care le cîstigau tot privatii, care rãmîneau cu profitul, iar de efectuat, le efectua Publiserv. La preturi evident mai mici decît cele obtinute de privati. ÃŽn plus, tot în trecut, societatea ar fi tot achizitionat utilaje vechi, cheltuind apoi bani, nu putini, pentru a le pune în functiune, sau ar fi închiriat utilaje în conditiile în care pretul total al închirierilor ar fi permis achizitionarea utiajelor. Adicã decizii manageriale ce pot fi lejer suspectate cel putin de dezinteres pentru modul în care a fost cheltuit banul public. Si, cireasa de pe tort, dacã nu cumva bomboana de pe colivã, fostele conduceri si-ar mai fi dat si niste premii si tichete de masã în conditiile în care numai pentru bunãstarea societãtii nu se putea spune cã lucrau. Basca, ar fi si nitel pe lîngã lege, dupã cum rezultã dintr-un audit intern. „A existat un audit din care rezultã cîteva lucruri care nu sînt în regulã. Vom verifica toate contractele. Sînt lucruri la limita legii sau chiar în afara legii“, a declarat Mihai Obreja, membru în Adunarea Generalã a Actionarilor societãtii. Iar tocmai pentru cã s-ar fi petrecut astfel de lucruri, noul director, Valentin Ciobanu, a declarat cã este hotãrît sã achizitioneze utilaje proprii, începînd cu douã autoutilitare, în valoare estimatã de aproximativ 140.000 de euro fiecare. Achizitia va fi în leasing, rata lunarã urmînd sã includã dobînda si asigurarea CASCO. Bani pe care, a mai spus Valentin Ciobanu, societatea ar putea sã-i plãteascã în conditiile în care a achitat recent un împrumut de 3 milioane de lei, la care rata lunarã era de 150.000 ron, iar efortul financiar pentru cumpãrarea noilor utilaje va fi lunar de cinci ori mai mic. Cît priveste acel credit, si aici lucrurile ar trebui clarificate de oarece institutii cu atributiuni de control. Pentru cã am aflat de la noul director cã banii au fost luati de la o institutie nebancarã si înapoi s-ar fi dat nu 3, ci 4,5 milioane de lei. ÃŽntrebat de jurnalisti de ce nu s-a apelat la o bancã, situatie în care este posibil sã fi fost obtinute conditii de împrumut mai bune, Valentin Ciobanu a precizat cã i s-a explicat de cãtre angajati cã nicio bancã n-a fi fost dispusã sã acorde creditul. Iar banii ar fi fost folositi pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat si pentru plata administratorului judiciar, în conditiile în care societatea a fost în insolventã. Revenind la modul în care Publiserv se pare cã a fost o vacã numai bunã de muls înspre înavutirea unor privati, am cerut sã ni se punã în clar care au fost societãtile ce au beneficiat de practicile „incriminate“. Initial ni s-a rãspuns cã ni se vor oferi aceste informatii într-un comunicat de presã ce ne va fi trimis dupã conferintã. Apoi ni s-a comunicat pe mail cã „referitor la societãtile subcontractate de SC Publiserv SA în vederea efectuãrii lucrãrilor, vom reveni cu informatii zilele urmãtoare“. Ceea ce ne-a determinat sã adresãm întrebarea din titlu: dacã tot s-a vorbit de practici necurate, de ce nu se spune în clar cine sînt beneficiarii? Existã vreun interes sã fie ascunsi? Asistãm doar la vorbe goale si la încã un exemplu de persoane care sustin cã au descoperit ei hotii, dar evitã sã spunã cine sînt? Sperãm sã nu fie asa si solicitãm public pe aceastã cale sã fie fãcute cunoscute aceste informatii. Pietrenii au tot dreptul sã cunoascã aceste lucruri motiv pentru care, dacã nu vom primi rãspuns, vom face o solicitare conform Legii accesului la informatii publice.
Audit si nu prea
Si dacã tot s-a vorbit de auditul intern efectuat, am dorit sã aflãm dacã în acesta se face referire si la o afacere suspectã fãcutã publicã de jurnalistul Daniel Muraru de la publicatia on-line www.atacul.ro. Care a scris cã firma Izopoint a vîndut cãtre Publiserv douã masini la preturi care ar fi fost mult peste cele ale pietei. Rãspunsul a fost unul destul de evaziv, probabil pentru cã asa era si în audit, însã am retinut cã ar fi fost oarece probleme, cum ar fi lipsa a douã oferte, lipsa unei analize de piatã, ceva probleme cu comisia de evaluare. Dar nu prea clar spus, dupã cum a recunoscut si Mihai Obreja, motiv pentru care s-ar dori un nou audit, extern de data aceasta. Pînã atunci, am aflat de la directorul Ciobanu cã e în derulare o anchetã internã pentru a se vedea dacã nu s-a gresit pe la proceduri si dacã preturile de achizitie au, sau nu, vreo legãturã cu cele de piatã. Sperãm sã fie cît mai rapid elucidat si acest aspect, dar cît mai transant, nu cu multe vorbe, ci cu mai multe cifre si concluzii. De altfel, am solicitat si noi acel audit intern din care ni s-a citat si credem cã îl vom primi. ÃŽn zilele urmãtoare. Ca sã nu rãmînem cu ideea cã se încearcã eventual sã fie pusã vreo batistã pe vreun tambal de la care au fost fugãriti niste „instrumentisti“ doar ca sã le ia altii locul. Si sã fie schimbati eventual doar beneficiarii unor astfel de practici pe care mãrturisim cã nu le prea întelegem utilitatea pentru gospodãrirea eficientã a banului public. Ba din contrã.
|
Autentificare
