Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori






  Stiri azi     Arhiva     Căutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2017
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Monitorul Bacău
 Monitorul Suceava
 Monitorul Vaslui
 C.C.I. Neamt
 EURISC
 Roman24 - TV Online
Optiuni Pagină Optiuni pagină
Adaugă in Favorites Adaugă in Favorites
Setează Pagină de start Setează Pagină de start
Tipăreste pagina Tipăreste pagina
Monitorul de Neamt » Stiri Locale 7 Noiembrie 2017
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email

De ce Ziua Miscării de Rezistentă Armată Anticomunistă si nu Ziua Miscării de Rezistentă Anticomunistă?

Senatul României s-a aflat în faza dezbaterii proiectului unei initiative parlamentare privind declararea zilei de 26 octombrie ca Ziua miscării de rezistentă armată anticomunistă. Senatorul PSD Serban Nicolae, presedintele Comisiei Juridice din Senat, a sustinut respingerea initiativei motivând că: 1. partizanii anticomunisti din munti ar fi slăbit capacitatea de apărare a României, imediat după 23 august 1944, dacă acestia ar fi existat si 2. încercările de a schimba orânduirea de sub ocupatia sovietică, cu o orânduire sub ocupatie americană, era iluzorie, deoarece Churchill nu a fost mai bun cu noi decât Stalin. Senatorul a motivat că între partizanii refugiati în munti erau si indivizi urmăriti initial pentru cu totul alte cauze, decât pentru lupta anticomunistă si acestia nu au fost putini deloc. De la bun început tin să precizez că interventia senatorului Serban Nicolae, referitor la respingerea initiativei legislative respective, nu a constituit nici pe departe cea mai inspirată interventie din cariera sa. Desigur, este mai greu de înteles despre ce „rezistentă armată anticomunistă putea fi vorba în România, începând cu 23 august 1944. Ce stim este că momentul 23 august 1944 a declansat o serie de evenimente complexe, pe care istoriografia nu le-a clarificat suficient, din varii motive. La 23 august 1944, regele Mihai îl arestează pe maresalul Ion Antonescu si dă citire la postul de radio a „Proclamatiei către tară“, prin care anunta iesirea României din alianta cu Germania si încetarea războiului cu Natiunile Unite. Actul regal a fost urmare a negocierilor de la Cairo, dintre trimisii Casei regale române si trimisii Casei regale britanice. Marcat profund de actul său de curaj, tânărul rege fuge din Bucuresti, ascunzându-se la Peles în Sinaia, nu înainte de a-l preda pe Antonescu comunistilor. Puterile Aliate au fost socate de faptul că regele Mihai a făcut publică Proclamatia înainte ca România să fi încheiat un Armistitiu cu sovieticii, care intrau în tară. În aceste conditii, actul regal a fost considerat o aventură, în care regele intrase printr-o lovitură de palat, prost sfătuit.

Nesemnarea armistitiului si consecintele sale

Sovieticii au profitat din plin si nu au semnat armistitiul decât pe 12 septembrie 1944, când teritoriul României a fost ocupat în întregime de Armata Rosie. Datorită faptului că între 23 august si 12 septembrie nu a existat un armistitiu încheiat , trupele sovietice de pe teritoriul României au tratat tara ca pe un stat inamic sau ocupat, fără ca Proclamatia regală să constituie vre-un impediment. Datorită Proclamatiei regale, Armata Rosie, aflată pe 23 august 1944 în Nordul Moldovei, a înaintat nestingherită, arestând militarii români întâlniti, pe care i-a luat prizonieri, trimitându-i încolonati spre Siberia. Se apreciază că urmare a neîncheierii armistitiului circa 140.000 de ostati români, au luat drumul Siberiei, ca prizonieri de război. Abia pe 12 septembrie armistitiul a fost semnat la Moscova, numai de către partea română si partea sovietică, americanii si englezii delegându-i pe sovietici să-i reprezinte. Mesajul Americii si Marii Britanii a fost evident, URSS avea drum liber pentru impunerea intereselor asupra României. Singurul avantaj pe care sovieticii ni l-au oferit a fost că au declarat Dictatul de la Viena din 1940 ca nul si neavenit, Transilvania revenind de drept României. După 2 zile, pe 14 septembrie 1944, Radio Moscova preciza că „Poporul sovietic nu poate uita distrugerile si fărădelegile comise de către cotropitorii români, alături de armata germană, în Odesa, Crimeea, Caucazul de Nord si Stalingrad“. Imediat, pe 28 septembrie, premierul britanic W. Churchill declara public că „Armistitiul poartă natural amprenta vointei sovietice, România mergând orbeste în spatele lui Hitler în încercarea de a distruge Rusia. România si-a adus aportul ei la imensele suferinte pe care poporul rus le-a îndurat“. Pe 9 octombrie 1944, premierul W. Churchill s-a deplasat urgent la Moscova, fără partea americană, pentru a negocia un troc cu Stalin, cedându-i România în schimbul Greciei, în care Marea Britanie avea mari interese. Între Churchill si Stalin s-a pecetluit soarta Europei în general si a României în special, pe un banal servetel de hârtie, intrat astfel în istorie.

Trecerea Prutului, trecerea Nistrului

Acestea au fost circumstantele în care, în România, ocupantul sovietic a coordonat actiuni de pedepsire a unor întregi categorii ale populatiei, ceea ce a constituit unul din principalii factori favorizanti ai aparitiei unor miscări de rezistentă sau împotrivire, în perioada 1944 - 1947. În multe tări europene, chiar si în Franta, colaborationismul de orice fel cu trupele germane a fost sanctionat dur după eliberare si nu de putine ori în devălmăsie, sub furia momentului. România nu a făcut exceptie, dar arestările si condamnările vinovatilor pentru atrocitătile comise în război au fost de prea multe ori si pretexte pentru eliminarea elitelor sau a opozantilor politici în opera de consolidare a noii puteri. Odată cu deschiderea unor arhive ale Securitătii, în 2005, au fost descoperite fapte care au relevat că în perioada 1944-1964 au existat „partizani“, unii izolati, altii grupati, care au constituit „rezistenta armată anticomunistă“. Este greu de perceput ca „bandit“ un tăran fugit cu pusca în munti, terorizat de „binefacerile colectivizării fortate“, după cum, la fel de greu este de asimilat un legionar sau un militar român urmăriti prin munti pentru atrocitătile săvârsite cu un „membru al rezistentei armate anticomuniste“. Toată această arhivă, proaspăt prospectată , trebuie să facă obiect de studiu pentru istorici, care să aducă clarificările necesare, pentru a fi preluate în memoria colectivă, drept cazuri reale de „rezistentă armată anticomunistă“. S-a dovedit de altfel, că în multe astfel de grupuri de partizani existau si ofiteri din armata regală, urmăriti de regim pentru atrocitătile de pe frontul antisovietic. Dacă ne închipuim că aceste forme de rezistentă armată pot fi asimilate cu o „miscare de rezistentă armată anticomunistă“, putem ajunge la eroarea de a crede că trecerea Nistrului de către Armata Regală Română a fost o amplă „miscare de rezistentă armată anticomunistă“. Pentru România, trecerea Prutului la 22 iunie 1942 a fost un act de reparatie istorică, de curaj si de demnitate natională. Dar trecerea Nistrului a fost un act nesăbuit al regelui Mihai si maresalului Antonescu, care pentru poporul român a însemnat grele privatiuni si orori, decenii întregi, după 23 august 1944.

Colectivizarea a generat rezistenta armată anticomunistă

Nu pot fi echivalate astăzi actele de ripostă armată a celor urmăriti pe drept după 23 august 1944, ca criminali de război sau ca părtasi la atrocitătile hitleriste operate pe teritoriul URSS, cu o „miscare de rezistentă împotriva regimului comunist“, atâta timp cât sovieticii erau parte din puterile Aliantei. Comunismul s-a consolidat temeinic în România după 30 decembrie 1947, după abolirea monarhiei, când au urmat principalii factori declansatori ai miscărilor de împotrivire, factori precum instalarea dictaturii proletariatului, eliminarea elitelor si a partidelor istorice, nationalizarea si altele, culminând cu perioada colectivizării agriculturii dintre anii 1949-1962. Principalul factor declansator al rezistentei armate anticomuniste a fost colectivizarea fortată a agriculturii. Într-o recentă statistică se evidentiază că dintre categoriile sociale implicate în rezistenta anticomunistă, 70% au fost tărani si 63% au fost fără de partid. Este evident că centrul de greutate al miscării de rezistentă armată anticomunistă l-a constituit pătura de tărani din perioada 1949-1962, cât a durat colectivizarea. Se recunoaste faptul că încă nu există o cercetare aprofundată si reală asupra acestui fenomen. Din ce s-a scris până acum, după 1990, rezultă că în majoritatea cazurilor rezistenta anticomunistă, internă si externă, în România nu a constituit-o rezistenta armată, ci diverse forme non-violente, finalizate pentru combatanti cu privatiuni, închisori, canale etc. Nu înteleg care au fost mobilurile initiatorului proiectului de lege, de a se limita doar la miscarea de rezistentă armată, când aceasta era doar parte a Miscării de rezistentă. Nu toate formele de nemultumire sau neacceptare manifestate pot fi considerate miscare de rezistentă anticomunistă. S-a ajuns la situatii aberante, când fosti puscăriasi de drept comun dinainte de 1990 se declară astăzi că au fost detinuti politici. Si astăzi există nemultumiri sociale, nu putine, dar nu le putem trata ca miscări de rezistentă anticapitalistă. Doar mintile bolnave ale unor comunistofobi incurabili sunt capabile să definească miscările sociale actuale ca rezistentă anticomunistă sau rezistentă antibolsevică. Dacă în România s-a instituit în anul 2000 Crucea comemorativă a rezistentei anticomuniste nu văd de ce nu ar fi declarată si o zi natională pentru a comemora Ziua miscării de rezistentă anticomunistă. Partial, încep să-i dau dreptate senatorului Nicolae Serban.

Articol afisat de 357 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Nu sunteti autentificat pe site!
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra întregului continut al acestui site apartin în totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totală sau partială a materialelor este permisă numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective