Vasile cel Mare si ceata sa de haiduci, la Grinties
• prima editie a Festivalului Haiducilor a avut ca personaj de referint� Ceata lui Vasile cel Mare, simbolul haiduciei din coasta Muntelui Grinties • s�rb�toarea pus� la cale de profesorul dr. Daniel Dieaconu a �mbinat traditia cu actualitatea • Poiana situat� sub spr�ncean� de munte „rotat“, scen� cu alur� de cas� traditional�, puhoi de lume misc�toare, colorit de strai popular moldovenesc, muzic�, dans, voie bun�, miros de gr�tar �ncins si haiduci c�t cuprinde, cam asta a fost imaginea unui moment cultural-sportiv din comuna Grinties, dedicat fostilor haiduci de pe meleaguri nemtene, justitiari ai unor vremuri de mult apuse. S�rb�toarea haiduceasc�, c�ci p�n� la urm� despre asa ceva a fost vorba, ce a �mbinat traditia cu actualitatea, a fost pus� la cale de profesorul dr. Daniel Dieaconu, istoricul locului, ce s-a ocupat �n ultimii ani de cercetarea si valorificarea prin mai multe lucr�ri a fenomenului haiducesc rom�nesc. Ideea proiectului cu pricina a fost sustinut� de Asociatiei Pro Grinties, Consiliul Judetean Neamt, Consiliul Local si executivul din administratia local�. Manifestarea derulat� pe perioada zilelor de 8 si 9 septembrie 2017, la �nceput de R�pciune, a fost intitulat� Festivalul Haiducilor Grinties, editia I si a avut ca personaj de referint� Ceata lui Vasile cel Mare, simbolul haiduciei din coasta Muntelui Grinties. C�t priveste programul celor dou� zile de spectacol, acesta a presupus concursuri haiducesti de putere si �ndem�nare, c�l�rie, trasul bustenilor, aruncarea baltagului, cel mai frumos animal de la munte, t�iatul busteanului cu beschia, concursuri de interpretare ale c�ntecului popular si muzicii folk pentru tinerele talente din Neamt, Suceava si Harghita, dar si expunerea si degustarea unor specialit�ti gastronomice haiducesti, si ciob�nesti. Totul pe fondul unui spectacol asigurat de corul b�rb�tesc Ceata lui Vasile cel Mare, ansamblul folcloric Grinties, munte rotat, ambele din localitatea gazd�, ansamblurile folclorice din Brosteni - Suceava, Tulghes - Harghita, precum si Ansamblul Floricic� de la Munte al Centrului pentru Cultur� Carmen Saeculare, av�ndu-i ca invitati speciali pe Traian si Valeria Ilea. Referitor la latura competitional� a manifest�rii, tinerii care s-au �ntrecut �n ale interpret�rii, m�iestriei si �n a-si ar�ta forta ori talentul �n ale gastronomiei, au scos la lumin� pe cei mai buni, dup� cum urmeaz�: la folk - Anastasia Cot�rg�sanu, Anastasia Pintilie si Ioana Botezatu, la folclor - Raluca Antoche, Antonia R�schitor si Ana Maria Luca, la c�l�rie Mihai Topliceanu, la t�iat cu beschia Lutu Gabor si Vilut Tanas�, la trasul bustenilor cu calul Nicusor Topliceanu, iar �n ce priveste cel mai frumos animal, cununa cu lauri a fost acordat� iepei Micsa, proprietar Costel Bondrea din Tulghes. Amuzant� a fost proba de aruncare a baltagului si t�iatul cu beschia la care s-au �nscris si doi redactori ai TVR, Cristian Tab�r� si Daniel Georgescu, �ns� f�r� a da dovad� de �ndem�narea si forta necesare unor astfel de probe. „Locul ales pentru desf�surarea festivalului a fost situat sub poalele muntelui Grinties, plec�nd de la ideea c� istoric si mitologic, acolo se �nt�lnea ceata lui Vasile cel Mare, haiduc ce h�l�duia muntii Bistritei. Locul era foarte bine situat �n conceptia haiducilor, deoarece era departe de mina lung� a poterei, la nevoie f�c�nd cu usurint� trecerea in Ardeal, la Corbu, ori pe Valea Bistritei, la Dreptu sau Borca. Acolo se m�nca haiduceste, se �mp�rteau pr�zile, se petrecea si se organizau concursuri de fort� si m�iestrie. Noi am �ncercat s� reconstituim prin programul festivalului acele vremuri. Consider�m c� a fost o reusit� si �ntruneste conditiile intr�rii �n calendarul manifest�rilor de acest gen“, a declarat profesorul Daniel Dieaconu, amfitrionul manifest�rii. Revenind la preocuparea sa stiintific� pe tema fenomenului haiduciei, lucr�rile publicate la care am f�cut referire se cheam� Haiduci si t�lhari si Haiducia la rom�ni. Jefuitorii cu arme, c�rti care s-au bucurat de apreciere din partea specialistilor si publicului cititor.
|