Sďż˝ vezi cum as face io... (II)

La taifas

- Mi-ai trimis scrisoarea?
- Stai, bade Gheorghe, c� treaba nu-i asa simpl�. Ziceai c� mai ai c�te ceva de pus pe r�boj...
- Am destule...
- Nu putem s�-i bombard�m pe cei care vrei s� te ia �n seam�, cu c�te o scrisoare �n fiecare zi. Si apoi, nu trebuie s� risc�m totul pe o scrisoare. O g�seste unul si o arunc� �ntr-un sertar si, gata, s-a terminat totul. S-au v�zut din astea, destule. Dosare uitate cu bun� intentie sunt cu sutele. Zice cineva, cuiva, o vorb�? S� adun�m tot ce �ti vine �n minte, s� mai pitrocim lucrurile, s� le trimitem la vreun ziar, s�-si mai dea si altii cu p�rerea, c� doar e vorba de noi toti... Recunosc c� povestea cu reducerea pedepselor mi-a pl�cut dar... s� mai auzim si altele.
- Uite, domnu' doctor, tot aud �n dreapta si �n st�nga de Programu' �la de la pesedisti. Nu-i am la suflet, c� doar au fost la putere de la �nceputu' �nceputulu', de c�nd cu t�tuca Iliescu si mare br�nz� nu au prea f�cut, c� prea i-or l�sat p� unii, barosani (acu' le zice baroni), s� s� c�p�tuiasc�. Am gr�it c�tr� fecior s� mi-l aduc�, programu', s�-l v�z si eu, c� ce s-o mai v�nturat �n tot felul de vorbe. S� nu zici c� nu l-am cetit din scoart�-n scoart�, ca pe Evanghelie, ba am si subliniat c�te ceva. Ce s� spun? Musai c� e copiat de pe undeva, c� altfel e greu de g�ndit c� mintea rom�nului de acu' l-a pitrocit. Ei, as zice c� e aproape f�r� cusur, �nafar� de unu' singur, mare si greu: ca s�-l pui �n fapt� si nu doar s�-l porti precum drapelul la parad� si cu promisiuni pentru 20 ani de-acu' �ncolo, �ti trebuie v�n�, adic� izvor si bani c�t o comoar�, nu glum�. De unde s�-i iei, c�nd fabrici nu mai avem, agricultura e cum e, totul se cump�r� de la mii si mii de kilometri, batem pasu' pe loc, ba mai �mprumut�m bani pentru pensii si salarii? Numa' c�, pe m�sur� ce judecam la una si la alta, mi-o venit g�ndul cel bun, care mi-o soptit c� mai important si mai important ca banii si partea material�, este alceva si asta se cheam�... dorinta de a urni ceva, vointa de a pune la lucru planul cump�nit... Or zis-o si altii, nu numa' io, si nu e vorb� de clac�.
- Ei, bade, trebuie timp pentru asa ceva, nu poti bate din palme si gata.
- Ei, nu, uite aici gresesti si mata, domnu' meu, si altii. Ascult� la mine: dac� dorinta este neclintit� si �ncolteste cum trebuie la cei cu p�inea si cutitu' �n m�n�, nu-i nevoie de nimic altceva, s� se aseze unii si cu capul si cu fundul de-a curmezisul, c� tot s� face, ba chiar de azi pe m�ine. Stiu ei cum, c� doar asa au vrut s-o fac� cu pustia aia de ordonant� 13 (num�ru' dracu'), de ne-o adus �n gura lumii. Cum zic io, nu-i nevoie nici de parlament ori senat, de legi noi, nici CCI, ICCJ si alte alea.
- Hai c� m� f�cusi curios...
- Uite aici... mai ďż˝ntďż˝i si mai ďż˝ntďż˝i de toate, as spune cďż˝trďż˝ toti oamenii din conducere, mari si mici, care au dreptul la masinďż˝ si sofer, sďż˝ stie cďż˝ rďż˝mďż˝n mai departe cum o fost. Numa cďż˝, ďż˝n situatia nu prea bunďż˝ ďż˝n care statul se aflďż˝, nu-i dďż˝ mďż˝na sďż˝ le punďż˝ la dispozitie decďż˝t Loganul nostru. Si asta de la cel mai de jos, pďż˝nďż˝ la presedinte. Cum o fďż˝cut politia mai acu' niste ani, cďż˝nd o botezat „Politia ruralďż˝“. Masina e bunďż˝ si ďż˝ntrebatďż˝ peste hotare. Asta ar ďż˝nsemna productie si vďż˝nzare mai mari, locuri de muncďż˝ mai multe si cďż˝stig mai ca lumea. Sigur, Doamne pďż˝zeste, cine vrea, cine doreste altďż˝ masinďż˝, nimic mai simplu, poate sďż˝ ia orice tip si marcďż˝, fďż˝rďż˝ poprealďż˝, dar cu plata din buzunarul lui. Nu-s invidios pe altii, da' zďż˝u cďż˝ mďż˝ zgďż˝rie la privire, cďż˝nd ďż˝i vďż˝z cum se lďż˝fďż˝ie unii ďż˝n masini din astea luxoase, cďż˝nd atďż˝ta lume nu are ce pune pe masďż˝.
- Apoi, bade Gheorghe, z�u c� nu te mai las s� pleci cu cursa, trebuie s� te iau sub aripa mea. Risti s� dea peste dumneata vreun neghiob, s� te bage �n spital. �ti dai seama c�ti ti-ar s�ri �n cap ori ti-ar dori moartea? Cum s�-si mai trimit� odraslele la scoal� ori amantele la cump�r�turi, cu masini din astea de doi bani, f�r� tapiserie de piele asortat� cu culoarea masinii, ori s� mearg� pe soselele noastre cu 50 de kilometri la or�?! Nu crezi c� s�ngele lor albastru s-ar face de-a dreptul negru si ar face explozie? Z�u c� nu �nteleg de unde �ti t�snesc ideile astea cu iz de democratie adev�rat�?
- Stai, domnu' doctor, cďż˝ n-am terminat. Si dacďż˝ e bal, apoi sďż˝ fie.
- Uite, zic z�u c� parc� nu am curajul s� te mai ascult...
- Ba s� asculti, c� acu' am adus eu oleac� de ud�tur�... Cum ziceam, tot necazu' nostru vine de la afurisitii �stia de bani. C� zboar� mai dihai ca vr�biile din copac, si c�nd cauti, visteria statului e goal�. Da' de fapt, bani sunt, da' nu unde le e locu'. Sunt la �i de i-or furat ori au �nselat statu'. Puzderie! Nu stiu cine naiba ne-a �nv�tat... se apuc� unu' de-o afacere, de o treab�. Bravo! Numa' c� nu cat� s� vad� cum s� fac� mai multe cuie, pantofi mai buni or mai multi metri de drum, c� primu' lucru care �i trece prin minte e cum s� trag� �n piept statu' sau pe alti', adic� s� s� �mbog�teasc� pe seama altora. Ce s� mai vorbesc de hotii cei nedovediti?! C� �i cunoscuti si trecuti prin judec�ti, fac ceva pusc�rie, nu se obisnuiesc bine cu gratiile c�, gata, sunt afar�. Da' de averea lor agonisit� prin furtisag nu se atinge nimeni. Trebuie o lege nou�? Nici poveste, legea e f�cut�, numa' c� nu se aplic� dec�t la am�r�steanul care abia dac� are de pus ceva �n gur�. Eu nici nu i-as b�ga la pusc�rie pe hotomani si tic�losi, c� tot eu trebuie s�-i hr�nesc si m� reclam� c� nu le asigur conditii. Da' le-as lua tot ce-au furat. La b�nut, nici un leu mai mult. Si nu m-as mai scumpi cu c�tiva lei pentru o pensie pe care nu stii cum s-o mai �ntinzi, ca s� acoperi viata de fiecare zi. Din c�te stiu, exist� institutii care nu au altceva de f�cut dec�t s� str�ng� banii furati, sigur cu oameni pl�titi ca domnii adev�rati, cu masin� la scar�, numa' c� averile nemuncite r�m�n tot la cei care le-au furat. S� nu faci haz c�nd vezi c� mintea rom�nului nu a r�mas datoare si i-a numit... miliardari de carton? Da' vezi c� cartonu' �sta (iart�-m� de spus�, c� o gresesc si altii mai �nv�tati) se dovedeste un fel de beton care �i ap�r�, s� nu li se �mputineze str�nsura. Murdar�, murdar�, da' nu spunea nu stiu cine c� banii n-au miros? Si... fii pe pace, c� n�ravu' din fire n-are lecuire, tic�losii nu stau si caut� alte si alte metode s�-si sporeasc�, pe mai departe, agoniseala.
- Iar ai dreptate, ce s� zic, nu c� te-as propune ministru, dar �ntr-un sfat al �nteleptilor, cum exista alt�dat�, tot te-as numi.
- Ei numai asta nu mi-ar trebui, nu vezi c� p� oamenii de bine nu-i ia �n seam� nimeni? Ba as zice c� cum apare unul, gata sar o sut� s�-i dea �n cap.
- Mai ai ceva pe teava pustii ?
- D-apoi cum? C� tot am vorbit de bani si de fonduri. G�ndul meu �nt�rzie de mult� vreme la povestea aia cu tot at�ta impozit si pentru �l de c�stig� 500 de lei si pentru �l cu 500 de milioane. P�i unde e dreptatea? Credeam c� oamenii s-or mai desteptat, da' putine sperante. M�sura aia a fost bine si smechereste ticluit� de domnu' T�riceanu, c� tot mare a r�mas, doar ca averile lor s� sporeasc� mai lesne. Mai stii de actoru' �la frantuz cu nas' mare, nu mai stiu cum Dumnezeu �i zicea...
- Depardieu ..
- Chiar asa. Cine era la el acas� si ce a ajuns ?! A plecat din Franta la rusi, s� nu pl�teasc� impozitul de 75%, c� i se p�rea prea mare, da' tot �i r�m�nea destul. Bine a f�cut, c� n-am mai auzit nimic de el, ca actor, s� vede treaba bine c� s-o �mbibat de votc� ruseasc� si mai multe nu. Ei bine, eu cred c� guvernu' ar trebui s� s� �ntoarc� la impozitul urc�tor. Ar fi mai multi bani la pusculita statului, si cel �n cauz� ar contribui mai mult dec�t altii la nevoile lui, c� sunt at�tea. Chiar dac� nu ajunge la 75 sau 85%, da' p�n� la un 50-60 tot ar fi drept, mai ales pentru averile mari si nejustificate. Si asta fiindc� tot c�stigu' se datoreaz� si celor din jur. Dac� ar fi de unul singur, �l cu c�stigu n-ar face nici o lescaie. Si-apoi, Doamne iart�-m�, guvernul ar trebui s� pun� stavil� unor salarii si pensii prea din cale afar�, de 30-40.000 de lei sau mai mult. Nu degeaba le-o zis cine le-o zis nerusinate ori des�ntate sau nesimtite, c�nd sunt pl�tite din acelasi buzunar. Cum naiba nu-ti arde obrazul de rusine c� pui m�na pe zecile de mii de lei, c�nd stii perfect de bine c� sunt pensionari si salariati care o duc greu de tot? Nu sunt si ei oameni ca toti oamenii? Nu au aceleasi nevoi? C� doar nu m�n�nc� aur. V�z c� tot se prefir� legea asta cu salarizarea de un singur fel, cum boala �i zice, treaba nu e simpl�, da' miros eu c� p�n� la urm�, tot �i mari si cu putere au s� trag� spuza pe turta lor, si nu omul de jos. Dumnezeu s� m� ierte.
- Dar cum ai vedea mata lucrurile?
- P�i io as porni de sus, as pune o stavil� peste care nu se poate trece, nici cu sporurile, nici cu nimic. Ba singura abatere de la regul� ar fi doar dac� omu' face si treaba unuia de lipseste, da' f�r� s�-mi bat joc de treaba de la postul meu. Ei bine, dup� ce as stabili marginea de sus, apoi as cobor� jos, ca s� dau la toti o plat� care s� le asigure traiu' de azi pe m�ine.
- D�, bade Gheorghe, dac� n-ai avea anii pe care �i ai, as zice c� multe minte �ti mai trebuie... ca la copii. Dar hai s� mai l�s�m pe m�ine ce-a mai fi s� fie...