Viata... low-cost
Dup� revolutie, regretatul George Pruteanu, care a f�cut mai mult pentru limba rom�n� dec�t multi dintre neaosii nostri, se ridica �mpotriva mareei de termeni str�ini care invada cu insistent� societatea noastr� si sugera chiar m�suri coercitive pentru cei care adoptau denumirile englezesti pentru firmele lor, �n dauna exprim�rilor rom�nesti sut� la sut�. De la sine �nteles c� pozitia sa a fost sortit� esecului, pentru c� limba, instrumentul capital al comunic�rii, s-a dovedit un mecanism viu, capabil de autoreglare, mobilitate si adaptare la conditiile existente la un moment dat, �nc�t ast�zi nimeni nu se mai mir� de predominanta termenilor englezesti cu care ne �nt�lnim le fiecare pas. �ntr-o discutie cu mai multi prieteni, printre care unii cu preg�tire lingvistic�, mi-am exprimat convingerea c�, �n raport cu multe alte limbi, limba englez� este, dac� nu o limb� primitiv�, cel putin una simpl�. Sigur c� mi-am primit papara cuvenit�: cum �ndr�zneam s� calific astfel limba lui Shakespeare si a at�tor capodopere ale literaturii? �nc�p�t�nat din fire, n-am cedat si mi-am sustinut punctul de vedere: dac� �n limba noastr� spui c�... „mama s-a dus la piat� ca s� cumpere castraveti“, lucrurile sunt chiar asa, f�r� nici un fel de variant� posibil�. �n vreme ce aceeasi exprimare �n limba marelui Will comport� nu stiu c�te solutii, pe care trebuie s� le accepti �n context temporal si lexical, s� stabilesti dac� mama a ajuns, ori mai are de mers, dac� lucrul s-a petrecut nu stiu c�nd si tot asa. �n cele din urm�, trebuie s� accept�m c� este limba cea mai vorbit� la nivel mondial, si c� oamenii si-o �nsusesc al�turi de cea matern�. Termenul de low-cost (cost jos sau, pe rom�neste, ieftin) desemneaz�, de obicei, c�l�toriile cu avionul, la preturi mai reduse fat� de tarifele curente, evident �n dauna confortului oferit, practicate de companiile aviatice pentru a-si asigura num�rul de pasageri. Din p�cate, fenomenul s-a extins si la alte domenii. Iat� c� terorismul international opteaz� pentru atentatele simple, la �ndem�n�, posibile �n orice moment, f�r� scheme complicate si costisitoare, mai usor de depistat si contracarat. Nimic mai la �ndem�n� dec�t un �ndoctrinat convins c� moartea �i va asigura raiul pe care nu l-a g�sit pe p�m�nt, care �nchiriaz� sau fur� un camion, cu care intr� �n multime. Scopul este atins: o multime de necredinciosi dispar, starea de panic� devine permanent� pentru o c�t mai mare mas� de populatie, ca si sentimentul c� nu mai poti fi sigur c� te mai �ntorci teaf�r dup� ce ai �nchis usa apartamentului si ai iesit �n strad�. Cum s� nu l�crimezi si s� depl�ngi soarta tinerei noastre care si-a g�sit sf�rsitul departe de cas�, pe malurile Tamisei, tocmai c�nd trebuia s� se bucure de viat� si de posibilitatea de a realiza ceva de care s�-si aminteasc� toat� viata.
Extrapol�nd lucrurile, trebuie s� recunoastem c� suntem expusi �n permanent� acestui „low-cost“, �ntr-o sumedenie de moduri si actiuni, fie c� privesc viata de fiecare zi, coexistenta la nivel mondial, justitia, legile, educatia, resursele, s�n�tatea, familia, sistemul penitenciar, siguranta individual� si colectiv� si asa mai departe. Pe scurt, toate domeniile de activitate, ceea ce duce la degradarea continu� si constant� a societ�tii �n �ntregul ei. Nu se mai poate vorbi de standarde de viat� superioare si, �n final, de acea fericire mult visat�, dorit� de orice muritor, demn� de mileniul III. Indiscutabil c� s-a creat o falie colosal� �ntre progresul tehnic si tehnologic, care cunoaste o evolutie spectacular�, de care beneficiem la scar� mondial�, si conditia uman� care stagneaz�, dac� nu cumva se �ntoarce cu pasi repezi si hot�r�ti c�tre un primitivism barbar. Din fericire, omenirea este �nc� tributar� trecutului si tezaurului spiritual al acestuia, fiindc� generatiile trecute au actionat concertat �n actiunile de a l�sa ceva �n urma lor. Dar, ca orice rezerv�, dac� nu este alimentat� �n mod constant, se degradeaz�, se epuizeaz�. Tocmai societ�tile cele mai avute �n valori spirituale, adev�rate modele de urmat, cedeaz� �n fata tendintelor ieftine, de azi pe m�ine, f�r� consistent�, nedemne de a contribui la progres. Nu lipsesc semnalele de alarm� la nivel mondial, tot mai insistente si �ngrijor�toare, toate subliniind devalorizarea constant� a societ�tii si a conditiei umane. Din p�cate, lipsesc rezolv�rile, solutiile eficiente, nu numai fiindc� ele sunt greu de conturat si implementat dar, mai ales, pentru c� factorul esential pentru orice activitate omeneasc�, educatia, a pierdut din principiile fundamentale, �n favoarea unor formule superficiale si perisabile, de tip low-cost.
|