Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2017
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 12 Aprilie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Viata... low-cost

Dup� revolutie, regretatul George Pruteanu, care a f�cut mai mult pentru limba rom�n� dec�t multi dintre neaosii nostri, se ridica �mpotriva mareei de termeni str�ini care invada cu insistent� societatea noastr� si sugera chiar m�suri coercitive pentru cei care adoptau denumirile englezesti pentru firmele lor, �n dauna exprim�rilor rom�nesti sut� la sut�. De la sine �nteles c� pozitia sa a fost sortit� esecului, pentru c� limba, instrumentul capital al comunic�rii, s-a dovedit un mecanism viu, capabil de autoreglare, mobilitate si adaptare la conditiile existente la un moment dat, �nc�t ast�zi nimeni nu se mai mir� de predominanta termenilor englezesti cu care ne �nt�lnim le fiecare pas. �ntr-o discutie cu mai multi prieteni, printre care unii cu preg�tire lingvistic�, mi-am exprimat convingerea c�, �n raport cu multe alte limbi, limba englez� este, dac� nu o limb� primitiv�, cel putin una simpl�. Sigur c� mi-am primit papara cuvenit�: cum �ndr�zneam s� calific astfel limba lui Shakespeare si a at�tor capodopere ale literaturii? �nc�p�t�nat din fire, n-am cedat si mi-am sustinut punctul de vedere: dac� �n limba noastr� spui c�... „mama s-a dus la piat� ca s� cumpere castraveti“, lucrurile sunt chiar asa, f�r� nici un fel de variant� posibil�. �n vreme ce aceeasi exprimare �n limba marelui Will comport� nu stiu c�te solutii, pe care trebuie s� le accepti �n context temporal si lexical, s� stabilesti dac� mama a ajuns, ori mai are de mers, dac� lucrul s-a petrecut nu stiu c�nd si tot asa. �n cele din urm�, trebuie s� accept�m c� este limba cea mai vorbit� la nivel mondial, si c� oamenii si-o �nsusesc al�turi de cea matern�. Termenul de low-cost (cost jos sau, pe rom�neste, ieftin) desemneaz�, de obicei, c�l�toriile cu avionul, la preturi mai reduse fat� de tarifele curente, evident �n dauna confortului oferit, practicate de companiile aviatice pentru a-si asigura num�rul de pasageri. Din p�cate, fenomenul s-a extins si la alte domenii. Iat� c� terorismul international opteaz� pentru atentatele simple, la �ndem�n�, posibile �n orice moment, f�r� scheme complicate si costisitoare, mai usor de depistat si contracarat. Nimic mai la �ndem�n� dec�t un �ndoctrinat convins c� moartea �i va asigura raiul pe care nu l-a g�sit pe p�m�nt, care �nchiriaz� sau fur� un camion, cu care intr� �n multime. Scopul este atins: o multime de necredinciosi dispar, starea de panic� devine permanent� pentru o c�t mai mare mas� de populatie, ca si sentimentul c� nu mai poti fi sigur c� te mai �ntorci teaf�r dup� ce ai �nchis usa apartamentului si ai iesit �n strad�. Cum s� nu l�crimezi si s� depl�ngi soarta tinerei noastre care si-a g�sit sf�rsitul departe de cas�, pe malurile Tamisei, tocmai c�nd trebuia s� se bucure de viat� si de posibilitatea de a realiza ceva de care s�-si aminteasc� toat� viata.
Extrapol�nd lucrurile, trebuie s� recunoastem c� suntem expusi �n permanent� acestui „low-cost“, �ntr-o sumedenie de moduri si actiuni, fie c� privesc viata de fiecare zi, coexistenta la nivel mondial, justitia, legile, educatia, resursele, s�n�tatea, familia, sistemul penitenciar, siguranta individual� si colectiv� si asa mai departe. Pe scurt, toate domeniile de activitate, ceea ce duce la degradarea continu� si constant� a societ�tii �n �ntregul ei. Nu se mai poate vorbi de standarde de viat� superioare si, �n final, de acea fericire mult visat�, dorit� de orice muritor, demn� de mileniul III. Indiscutabil c� s-a creat o falie colosal� �ntre progresul tehnic si tehnologic, care cunoaste o evolutie spectacular�, de care beneficiem la scar� mondial�, si conditia uman� care stagneaz�, dac� nu cumva se �ntoarce cu pasi repezi si hot�r�ti c�tre un primitivism barbar. Din fericire, omenirea este �nc� tributar� trecutului si tezaurului spiritual al acestuia, fiindc� generatiile trecute au actionat concertat �n actiunile de a l�sa ceva �n urma lor. Dar, ca orice rezerv�, dac� nu este alimentat� �n mod constant, se degradeaz�, se epuizeaz�. Tocmai societ�tile cele mai avute �n valori spirituale, adev�rate modele de urmat, cedeaz� �n fata tendintelor ieftine, de azi pe m�ine, f�r� consistent�, nedemne de a contribui la progres. Nu lipsesc semnalele de alarm� la nivel mondial, tot mai insistente si �ngrijor�toare, toate subliniind devalorizarea constant� a societ�tii si a conditiei umane. Din p�cate, lipsesc rezolv�rile, solutiile eficiente, nu numai fiindc� ele sunt greu de conturat si implementat dar, mai ales, pentru c� factorul esential pentru orice activitate omeneasc�, educatia, a pierdut din principiile fundamentale, �n favoarea unor formule superficiale si perisabile, de tip low-cost.

Articol afisat de 1250 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Virgil RAZESU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective