Pinalti, achitat de spl�lare de bani �n cazul Strong Montaj
• Gheorghe Stefan a primit o condamnare modic� �n dosarul Strong Montaj • pentru sp�lare de bani a fost achitat • pedeapsa a fost contopit� cu cea din dosarul Microsoft si a rezultat 6 ani si 3 luni cu executare • �n plus, i-au fost confiscati peste 3 milioane de lei •
Tribunalul Neamt s-a pronuntat ieri, 9 martie 2017, �n dosarul �n care Gheorghe Stefan a fost acuzat pentru fapte de coruptie. Pe latur� penal� a sc�pat destul de bl�nd pentru c� a fost achitat pentru acuza de sp�lare de bani. A fost g�sit vinovat de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia pe care o �ndeplineste o persoan�, �n scopul obtinerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite, pentru care a primit 2 ani de �nchisoare, iar pentru infractiunea de folosirea influentei sau a autorit�tii de c�tre o persoan� care detine o functie de conducere �ntr-un partid, �n scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau foloase necuvenite a primit o pedeaps� de 2 ani si 3 luni. Acestea au fost contopite cu pedeapsa definitiv� din dosarul Microsoft, de 6 ani de �nchisoare, urm�nd ca acuzatul s� execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani, pe care magistratii au sporit-o cu 3 luni. �n total, Stefan are deci de executat 6 ani si 3 luni de detentie. Pe latur� civil� judec�torii au dispus confiscarea de la Stefan a sumei de 3.031.365 de lei noi, bani obtinuti din cele dou� infractiuni pentru care a fost g�sit vinovat. Prin aceeasi sentint�, cele trei firme inculpate �n cauz� pentru complicitate la sp�larea banilor, Best GSG, Giga Star, Euromedia TV si Sonic Media, au fost achitate si au fost ridicate m�surile preventive impuse pe parcursul procesului. Pinalti mai este bune deplat� cu 6.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Sentinta Tribunalului Neamt nu este definitiv� si poate fi atacat� la Curtea de Apel Bac�u. Procurorii DNA l-au inculpat pe Pinalti �n acest dosar la finele anului 2014. Anchetatorii au ar�tat c� din 2009 Stefan a administrat �n fapt firma Strong Montaj, fosta Tehnoutilaj, folosindu-se de interpusi. Firma a �ncheiat si a executat contracte viz�nd realizarea unor lucr�ri cu diferiti clienti si a achizitionat, de la o serie de furnizori, bunuri si servicii, f�c�nd acte de comert ce au implicat circulatia banilor. Procurorii consider� c� operatiunile comerciale �n care s-a implicat Pinati erau incompatibile cu functia de primar si au fost menite s�-i aduc� bani necuveniti.
Lucr�ri la Tazl�u
Parte din sume au provenit de la executarea unor lucr�ri �n Tazl�u. „Pentru asigurarea aloc�rii de fonduri si pentru finantarea cu prioritate a lucr�rilor din care obtinea sume de bani necuvenite, �n perioada 2010-2012, Gheorghe Stefan s-a folosit de autoritatea si de influenta conferite de functia de conducere detinut� �ntr-un partid, intervenind la functionari din cadrul Ministerului Dezvolt�rii si ai CJ Neamt“, ar�tau anchetatorii. Repartizarea pe comune a sumelor de la bugetul de stat se f�cea de CJ Neamt, listele se cumunicau la MDRT, iar dup� aprobare, se f�cea plata. Pentru a controla modul de repartizare a banilor alocati, Stefan a sustinut o anumit� persoan� (martor �n cauz�) s� ocupe functia de consilier personal al presedintelui CJ. �n afara atributiilor de serviciu, acesteia i s-a permis s� completeze listele comunicate MDRT cu date indicate de Stefan. �n situatia �n care datele comunicate MDRT nu erau stabilite de Gheorghe Stefan cu apropiata sa din CJ Neamt, Pinalti lua leg�tura cu un functionar din cadrul MDRT, desemnat s� gestioneze relatia cu autorit�tile locale (martor �n cauz�) sau cu alti reprezentanti ai ministerului. „�n aceast� modalitate, Gheorghe Stefan a reusit, �n mod repetat, �n perioada 2010-2012, cu ocazia rectific�rilor ori a aloc�rilor bugetare anuale, s� directioneze sume de bani, �n special c�tre comuna Tazl�u, care avea �ncheiat un contract cu asocieri din care f�cea parte chiar Strong Montaj“, conform actului de inculpare. Pentru scoaterea banilor de la firm� si ascunderea provenientiei acestora ex-primarul s-a folosit de cele patru firme inculpate. �n rechizitoriu se mai arat� c�, de la 1 ianuarie 2010 si p�n� la 1 februarie 2014 s-au „sp�lat“ 4,4 milioane de lei (circa un milion de euro).
Pinalti ar fi vrut munc� �n folosul comunit�tii
Av�nd �n vedere acuzele aduse, �n cauz� a fost audiat� ca martor si Elena Udrea, ministrul Dezvolt�rii �n perioada vizat� de anchet�. Aceasta a dat o declaratie ampl� despre modul �n care erau dati banii de la minister, cu aluzii directe la viata politic� de ast�zi, similar� cu cea din perioada vizat� de cercetarea judec�toreasc�. Stefan a evitat s� fie audiat, iar acest lucru s-a �nt�mplat t�rziu, dup� ce a fost arestat �n dosarul Microsoft. A dat declaratii pe 22 februarie 2017, prin videoconferint� din Penitenciarul M�rgineni. Ar mai fi vrut o am�nare, dar judec�torul l-a somat s� se exprime, sau s� tac�. A povestit c� s-a zb�tut pentru a aduce bani �n judet, c� nu a avut nici o implicare �n firmele inculpate, acestea fiind conduse de copiii lui si c� ar fi fost folosit de unii. „Dac� am gresit, am gresit fiindc� am fost naiv si am fost folosit pentru unii care nu doreau dec�t s� scoat� bani. M-am zb�tut pentru Neamt s� aduc fonduri de sute de milioane de euro“, a declara fostul primar. Instanta a tinut s�-l �ntrebe pe Pinalti, la cererea ap�r�rii, dac� e de acord cu o sentint� de munc� �n folosul comunit�tii, �n caz c� va fi g�sit vinovat, iar acesta a spus: „Categoric, dec�t �n pusc�rie...“. Stefan a fost inculpat de DNA �n sase dosare penale, din care numai Microsoft are sentint� definitiv�, iar ieri Tribunalul s-a prinutat si �n dosarul Strong Montaj. �n alt dosar, „Bani pentru partid“, �n care este inculpat si Vasile Blaga, a recunoscut faptele si s-a t�rguit cu procurorii pentru o pedeaps� de 3 ani. Instanta si-a dat acceptul, dar Stefan a atacat sentinta. Mai este dosarul obtinerii frauduloase a licentei pentru postul Giga Tv, cel �n care a fost acuzat ca a prejudiciat Posta Rom�na cu o important� sum� de bani dup� ce a intervenit pentru schimbarea firmei care �ncasa facturile electronice, iar Pinalti si apropiatii lui ar fi primit circa 135.000 de euro. Ultimul proces este cel �n care a fost inculpat recent, tot pentru prejudicierea Postei, unde ar fi primit 230.000 de euro dar a fost nevoit s� restituie banii.
|