Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2017
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Politica 14 Februarie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Orice protest cu mesaj coerent si de actualitate trebuie luat �n serios.

Scriu aceste lucruri �n pragul celui de al zecelea protest stradal pe tema Ordonantei 13. Personal, iau �n serios mesajele protestelor actuale, tin�nd cont mai mult de fondul lor dec�t de amploarea particip�rii �n strad�. Pentru a lua �n considerare si amploarea unui protest, aceasta trebuie dimensionat� dup� criterii riguroase pentru a nu fi denaturat� de factori emotionali perturbatori existenti. La recentele proteste au existat astfel de factori perturbatori, cum ar fi prezenta masiv� (si ilegal�) a copiilor, multimea curiosilor si mai ales a unor importante categorii de tineri, care au considerat c� este „cool s� participi la astfel de evenimente �n strad�“. �n acest context este greu de disociat protestul �n sine de tendinta de a prelungi nevoia de socializare, de pe retelele facebook, �n strad�. R�m�n la convingerea c� un protest trebuie luat �n considerare ca atare, indiferent de amploarea lui. De salutat corectitudinea atitudinii mass-mediei fat� de cele dou� proteste din Capital�, din Piata Victoriei si de la Cotroceni, indiferent de amploarea lor. P�n� si presedintele Iohannis nu si-a permis s� ignore protestul de la Cotroceni, cu toate c� dialogul a fost ratat. Un protest r�m�ne un protest, si mesajele coerente ale acestuia trebuie luate �n serios. Parlamentul, Guvernul sau clasa politic�, c�rora li se adreseaz� mesajele unor protestatari, trebuie s� nu le mai ignore de azi �nainte si s� se implice �n initierea dialogurilor necesare rezolv�rii divergentelor. �ncep�nd din anul 1990, rom�nii tot �ncearc� s� �nvete a protesta �n strad�, dar nici acum nu reusesc s�-si �nsuseasc� abecedarul protestelor din t�rile europene democrate, pentru a demonstra c� sunt �n consonant� cu sloganul „Vrem o tar� ca afar�“. Am auzit pe unii protestatari aroganti c� actualul val de proteste va construi o alt� Rom�nie. S� fim seriosi. Actualul val de proteste, �n m�sura �n care acestea vizeaz� interesul general, poate contribui la corectarea climatului politic si nu la construirea unei altei Rom�nii. �mi repudiaz� mesajul nihilist al lui Klaus Iohannis „punct si de la cap�t“. Se spune c� acest protest este cel mai mare, dup� Revolutie. Este greu de acceptat, dac� tinem cont c� protestul, eminamente politic, din perioada aprilie-iunie 1990 a durat 53 de zile. �n ce priveste amploarea protestelor, autointitulate „spontane“, trebuie s� recunoastem c� din multe puncte de vedere, au fost bine organizate, mult prea bine organizate. �ncrederea �n spontaneitatea si scopurile nobile ale protestelor este dinamitat� de mentinerea �n umbr� a organizatorilor, care nu-si arog� nici o responsabilitate, fie m�car aceea de a declansa si conduce un dialog. Nu poate fi ignorat� doza de manipulare, av�nd �n vedere virtutile facebook-lui si mai ales faptul c� multi protestatari nu prea stiau pentru ce au iesit initial �n strad� si �si reglau mesajele dup� facebook. R�m�ne antologic� scena �n care Nicusor Dan, liderul USR, nu a putut articula coerent motivul prezentei sale �n piat�, cu copilasul �n brate. Si c�nd te g�ndesti c�te astept�ri garanta prezenta acestuia �n Parlament.

Divizarea Rom�niei si genocidul politic al st�ngii

Protestatarii, cel putin �n primele zece zile, au lansat o sumedenie de imput�ri, acumulate �n ani, care trebuie decontate de Guvernul Grindeanu, proasp�t instalat. Acest protest a divizat Rom�nia �n dou� tabere. Esenta protestelor str�zii a vizat combaterea coruptiei. Paradoxal, dar despre necesitatea combaterea coruptiei, cele dou� tabere nu au p�reri divergente. Divergentele �ntre tabere au ap�rut �n momentul c�nd tab�ra din strad� a acuzat tab�ra pro - Guvern c� este implicat� �n generarea si escaladarea coruptiei �n cei 27 de ani de la Revolutie, pentru care singurul vinovat este PSD-ul. Au fost voci �n strad�, dar si �n spatiul public care au solicitat scoaterea PSD-ului �n afara legii. Ziaristul C.T. Popescu a decretat �n direct, la or� de maxim� audient� la TV, c� toti cei care au votat PSD-ul au fost niste „tic�losi“. Strada uit� sau este l�sat� s� nu stie, c� guvernele si partidele s-au succedat alternativ la putere �n cei 27 de ani si c� ast�zi �n Rom�nia coruptia a ajuns transpartinic�. Reactia str�zii a fost excesiv de rudimentar�, arunc�nd sloganul „PSD, ciuma rosie“, care va r�m�ne etichet� multi ani de acum �ncolo, destinat� anihil�rii oric�rui militantism de st�nga precum si sp�l�rii creierelor. Sloganul respectiv si alte derivate ale acestuia, au penetrat si st�rnit dihonie �ntre membrii familiilor, �ntre categorii sociale sau profesionale, �ntre prieteni, �ntre studenti, elevi, chiar si copii de gr�dinit�. Sunt oripilat c�nd aud c� aceste slogane au intrat �n vocabularul cotidian al copiilor, acas�, la joac�, la scoal�, �n strad�. Klaus Iohannis a declarat de la tribuna Parlamentului c� aceasta trebuie s� fac� parte din cultura democratic� a copiilor plimbati la mitingurile politice si nu pe la paradele militare. Multitudinea mesajelor din piat�, precum si lipsa total� a lider-ship-ului protestatarilor, au f�cut imposibil� demararea unui dialog dintre Guvern si Strad�, ceea ce a dus la escaladarea violentelor verbale �n strad�. Oric�t de multi au fost protestatarii, acestia nu au tinut nici un moment cont de faptul c� nu reprezentau punctul de vedere a majoritarilor care nu au iesit �n strad�, ignor�ndu-i. Strada a creditat ideea c� numai aceasta are dreptate, excluz�nd apriori orice dialog. Strada uit� c� singurul loc �n care adev�rul poate fi validat este Parlamentul.

Exist� exemple de manipulare a str�zii

1. Dup� abrogarea Ordonantei 13 prin ordonanta 14, manipulatorii au lansat zvonul c� PSD joac� la cacealma, deoarece resping�nd Ordonanta 14 �n Parlament, unde au majoritatea, vor reactiva Ordonanta 13 �n sfidarea str�zii. �n concluzie, protestatarii trebuie s� r�m�n� �n strad�, pentru a veghea. Manipulatorii au mizat pe necunoasterea procedurilor de c�tre protestatari. �n realitate, Ordonanta 13 a fost abrogat� prin Ordonanta 14 de la data public�rii acesteia din urm� si nu mai poate fi niciodat� resuscitat�, deoarece a disp�rut. Disparitia a fost confirmat� si de Curtea Constitutional�, care a confirmat c� „Ordonanta 13 este abrogat�“. �n cazul �n care Ordonanta 14 ar fi fost respins� de parlament, situatia r�m�nea ca mai �nainte de aparitia Ordonantei 13. Nu exist� respingerea abrog�rii. Dar protestatarilor li s-a oferit motivatie pentru a mai sta �n strad�.
2. �n una din seri, la Realitatea TV, s-a lansat un „break news“, periculos de manipulator, prin care natiunea era avertizat� c� PSD intentioneaz� s� comaseze DNA cu DIICOT pentru a pune botnit� luptei anticoruptie. Iohannis si dup� el strada, au lansat sloganul „Jos m�na de pe DNA“. S-a dovedit c� aceast� comasare era opera ministresei Prun� din Guvernul Ciolos. Mesajele cu DNA au fost abandonate, dar s-au mai c�stigat niste zile de stat �n strad�.

Cu ce ar trebui s� r�m�nem de pe urma protestelor?

1. Conform teoremei lui Thomas „Un fapt fals perceput ca real, devine real prin consecint�“, realiz�m c� singura justificare a unor proteste are drept suport pilda „drobului de sare“ pe care regretatul Ion Creang� ni l-a l�sat mostenire, pentru vesnic� meditatie.
2. La proteste au participat si o parte dintre cei 7,2 milioane de cet�teni, care au votat �mpotriva lui Traian B�sescu la Referendumul din 2012, care au suferit atunci c� nu s-a reusit destituirea. R�m�ne de aflat, c�ti dintre acestia cer acum �n piat� demisia lui Liviu Dragnea si de ce.
3. Lumina telefoanelor din piat� nu poate suplini nici pe departe lipsa luminii ratiunii si a culturii juridice.
4. R�m�nem cu o Rom�nie a tinerilor inteligenti si frumosi, �n opozitie cu Rom�nia pensionarilor decrepiti si bolnavi, cu vocatie de proletari neinstruiti, destinati doar pentru a �ncurca lumea cu dreptul lor de a vota. Deja se propune a li se lua dreptul de vot. Acesti p�rinti sunt considerati hoti si tic�losi pentru c� �si permit s� sustin� Guvernul Grindeanu. Vorba lui C.T. Popescu, r�m�nem divizati �ntre „Rom�nia tinerilor inteligenti si frumosi, care nu au fost la vot �n 2016 si Rom�nia «tic�losilor», care au votat atunci PSD“.
5. Suntem obligati s� r�m�nem cu convingerea c� numai „Coruptia PSD ucide“.
6. R�m�nem cu convingerea c� epoca „m�niilor proletare“ va coabita cu epoca „m�niilor intelectuale“. Renaste lupta de clas�.
7. R�m�nem cu convingerea c� facebook-ul se dovedeste cel mai eficient mijloc de manipulare, cu care pensionarii nu stiu s� opereze si asa vor pierde alegerile.
8. R�m�nem cu preemtiunea perceptelor str�zii asupra perceptelor legii.
9. R�m�ne „tabu“ orice subiect cu privire la abuzurile DNA si la aparitia „Statului politienesc“.

Articol afisat de 1232 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective