„Dacďż˝ noi, romďż˝nii, nu ne vom uni, sďż˝ntem sortiti pieirii“

P�rintele Iustin, in memoriam!

Despre pďż˝rintele Iustin Pďż˝rvu s-au scris multe. Foarte multe. Desi e atďż˝t de greu de scris! L-au cunoscut atďż˝t de multi si multi au scris despre el asa cum s-au priceput. Multi au publicat vorbe ale pďż˝rintelui, altii vorbe care au zis cďż˝ sďż˝nt ale pďż˝rintelui, si nu au fost, si pďż˝rintele nu i-a acuzat pentru aceasta. Poate cďż˝ i-a certat, pďż˝rinteste, ca pe niste fii ce n-au ďż˝nteles cu adevďż˝rat niste lucruri. De altfel, era asa de greu sďż˝ ďż˝ntelegi!... Cďż˝ci, asa precum a zis monahul Atanasie, tovarďż˝s al sďż˝u de temnitďż˝, si apoi la sfďż˝rsitul vietii sale la sfďż˝nta Mďż˝nďż˝stire Hasca, cu versurile lui Radu Gyr: „Voi n-ati fost cu noi ďż˝n celule/ Sďż˝ stiti ce e viatďż˝ de bezne./ Voi nu stiti ce-nseamnďż˝-nvierea din moarte,/ Cďż˝ci n-ati fost cu noi ďż˝n celule“. Ne este asa de greu sďż˝ ďż˝ntelegem cum poti sďż˝ ierti pe tortionarul care ti-a fďż˝cut viata un chin. Care te-a lovit pentru un Tatďż˝l nostru, sau Hristos a ďż˝nviat, care ti-a rďż˝sturnat blidul ďż˝nďż˝crit si nu ti-a schimbat hďż˝rdďż˝ul cu sďż˝ptďż˝mďż˝nile. Care te ďż˝njura de mamďż˝, de tarďż˝, de Dumnezeu... Cei ca pďż˝rintele Iustin sďż˝nt dintre aceia care pot spune alďż˝turi de Radu Gyr, poetul temnitelor politice comuniste: „Noi n-am avut tinerete!“: „Bďż˝trďż˝ni cu obrazul de ceatďż˝,/ Cu pasi nďż˝clďż˝iti de tristete/ Prin moarte am trecut nu prin viatďż˝/ Noi n-am avut tinerete“. De bunďż˝ seamďż˝ cďż˝ nu a avut tinerete un Grigore Caraza, ce a stat 21 de ani ďż˝n temnite, ďż˝ncarcerat la 20 de ani, sau pďż˝rintele Nicolae Grebenea ce a cunoscut temnitele lui Carol al II-lea, ale lui Antonescu, dar si cele comuniste. Sau pďż˝rintele Paulin, ce a simtit romďż˝neste si crestineste si care este prins ďż˝n urma unei trďż˝dďż˝ri si stďż˝ 19 ani si 7 luni ďż˝n temnitďż˝, dintre care 13 ani la Aiud, fďż˝cďż˝nd parte din ultima serie de eliberati din cumplita ďż˝nchisoare, odatďż˝ cu Alexandru Stefďż˝nescu. Au fost ei atďż˝t de vinovati?! Ei considerďż˝ cďż˝ n-au gresit fatďż˝ de tara si neamul romďż˝nesc, de aceea credeau ďż˝n versurile lui Andrei Ciurunga ďż˝nvďż˝tate ďż˝n temnitele comuniste: „Dac-am strigat cďż˝ haitele ne furďż˝/ Adďż˝ncul, codrul, cerul, stea cu stea/ Si sfďż˝nta noastrďż˝ pďż˝ine de la gurďż˝,/ Nu-s vinovat fatďż˝ de tara mea“.

„Puneti-mi lanturi si cďż˝tuse,/ Sďż˝ sune scrďż˝snetul hain/ Si mii de lacďż˝te la use,/ Eu cum am fost asa rďż˝mďż˝n“

Dar cine a fost pďż˝rintele Iustin? De unde a pďż˝sit el ďż˝n vďż˝ltoarea vietii?! S-a nďż˝scut la 10 februarie 1919 ďż˝n satul Brďż˝nzeni (mai tďż˝rziu Petru Vodďż˝), primind numele de Iosif. ďż˝ncďż˝ de cďż˝nd era copil, pďż˝rintii l-au dus la mďż˝nďż˝stirile din jur, mai ales la Durďż˝u, cea mai de seamďż˝ a locurilor. Bďż˝trďż˝nii vorbesc despre un trďż˝snet care a lovit casa pďż˝rinteascďż˝ ďż˝n acea perioadďż˝, ďż˝n urma cďż˝ruia nimeni nu a fost rďż˝nit, dar tďż˝nďż˝rul a luat decizia sďż˝ se dedice slujirii mďż˝nďż˝stiresti. A mai ales Durďż˝ul. A fost fďż˝cut frate de mďż˝nďż˝stire si pentru rďż˝vnďż˝ si pricepere este trimis la Seminarul Cernica, fiind tuns ďż˝n monahism ďż˝n 1940 si hirotonit preot. De la Cernica, continuďż˝ studiile la Seminarul din Rďż˝mnicu Vďż˝lcea, iar dupďż˝ desfiintarea acestuia la seminarul din Roman. Armata o face la unitatea de vďż˝nďż˝tori de munte din Tďż˝rgu Ocna. ďż˝ntre 1942-1944 este preot misionar ďż˝n Divizia 4 Vďż˝nďż˝tori de Munte si ďż˝mpreunďż˝ cu Regimentul din Piatra Neamt a fost pe front pďż˝nďż˝ la Odesa si Cotu Donului. ďż˝n 1948 s-a ďż˝ntors la Mďż˝nďż˝stirea Durďż˝u. ďż˝ntr-o zi, cďż˝nd umbla cu Icoana Maicii Domnului fďż˝cďż˝toare de minuni prin satele Vďż˝ii Muntelui ca sďż˝ aducďż˝ ploaie, ďż˝n apropiere de mďż˝nďż˝stire, sticla de la icoanďż˝, fďż˝rďż˝ sďż˝ o atingďż˝ cineva, s-a spart, pe partea pďż˝rintelui. Toti au zis cďż˝ este semn rďż˝u pentru cei care o duceau. Nu la mult timp Iustin Pďż˝rvu este arestat la Seminarul Roman, unde era diacon, fiind ďż˝nchis ďż˝n acel oras apoi la Suceava, Aiud, Baia-Sprie, Sighet, Gherla, Periprava. Dupďż˝ 12 ani de temnitďż˝, la ďż˝ntrebarea ce va face ďż˝n viitor, a rďż˝spuns cďż˝ o va lua de la capďż˝t si a fost „premiat“ cu ďż˝ncďż˝ 2 ani. Dupďż˝ executarea lor, aceeasi ďż˝ntrebare si acelasi rďż˝spuns. ďż˝ncďż˝ 2 ani si apoi eliberarea ďż˝n 1964, o datďż˝ cu gratierea datďż˝ de Gheorghiu Dej. Versurile lui Radu Gyr, pe care l-a cunoscut ďż˝n ďż˝nchisoare, au fost si pentru el un Crez: „Puneti-mi lanturi si cďż˝tuse,/ Sďż˝ sune scrďż˝snetul hain/ Si mii de lacďż˝te la use,/ Eu cum am fost asa rďż˝mďż˝n“. Avea sďż˝ spunďż˝ ďż˝ntr-o „prefatďż˝“ pentru una dintre lucrďż˝rile noastre dedicate rezistentei anticomuniste: „Am suferit dupďż˝ gratii cu mari personalitďż˝ti ale neamului romďż˝nesc, fie ei legionari sau tďż˝rďż˝nisti, liberali, cuzisti, social-democrati, averescani, dar cu totii buni romďż˝ni, care au dorit binele neamului romďż˝nesc si au luptat pentru acesta, fiecare asa cum a ďż˝nteles si amintesc pe Nichifor Crainic, Radu Gyr, Gheorghe Calciu Dumitreasa, Istrate Micescu, Nicolae Grebenea, Ioan Sabďż˝u, Andrei Ciurunga, Ilie Rďż˝dulescu, Ioan Petrovici, Dumitru Bejan, Dumitru Stďż˝niloaie, Petre Tutea sau Mircea Cancicov“.

Refuz� s� r�m�n� la Muntele Athos

Periplul prin temnitele comuniste a ďż˝nceput la Suceava, ďż˝n 1949 la Aiud, ďż˝n 1951 la Baia Sprie, ďż˝n lagďż˝rul de muncďż˝ silnicďż˝, apoi, din 1954 la Gherla si pentru mai scurt timp la alte temnite si lagďż˝re de muncďż˝ silnicďż˝. Desi trebuia eliberat ďż˝n 1960, pentru cďż˝ s-a considerat cďż˝ ďż˝ncďż˝ nu s-a „corectat“, a mai primit 4 ani de temnitďż˝ la temuta Periprava, fďż˝rďż˝ a exista vreo condamnare. Aici a muncit la tďż˝iat stuf 2 ani. Munca ďż˝nsemna sďż˝ stai ďż˝n gheatďż˝ cu bocanci rupti, ďż˝nfometat, iar printre picioare circulau serpi. Dumnezeu l-a ajutat sďż˝ scape si de aici. La Cavnic, la o minďż˝ de plumb, care a fost deschisďż˝ de detinutii politici, a lucrat la 300 de metri sub pďż˝mďż˝nt, iar la Baia Sprie, altďż˝ minďż˝ de plumb, a suferit 1 an si 2 luni, lucrďż˝nd la peste 500 de metri ďż˝n subteran, ďż˝mpreunďż˝ cu preotul Grebenea. Pe 14 mai 1964 este eliberat si se reďż˝ntoarce la Petru Vodďż˝, dar ďż˝i este interzis sďż˝ se ďż˝ntoarcďż˝ la mďż˝nďż˝stire si lucreazďż˝ ca muncitor forestier. Ofiterul de securitate care ďż˝l supraveghea i-a aprobat ďż˝n 1966 sďż˝ meargďż˝ la Mďż˝nďż˝stirea Secu. Apoi, ďż˝n 1975 a fost lďż˝sat sďż˝ viziteze Sfďż˝ntul Munte Athos. Era un prilej de a scďż˝pa de urmďż˝rirea permanentďż˝ a securitďż˝tii rďż˝mďż˝nďż˝nd acolo, lucru care i-a si fost propus. A refuzat categoric, pentru cďż˝ locul sďż˝u era ďż˝n tarďż˝, alďż˝turi de semeni. Misiunea sa nu se ďż˝ncheiase si hotďż˝rďż˝se sďż˝ meargďż˝ mai departe ďż˝n promovarea credintei crestine si a dragostei de neam si tarďż˝. La ďż˝ntoarcere a fost trimis la Mďż˝nďż˝stirea Bistrita, dar si acolo sďż˝tenii din Petru Vodďż˝ si alti pelerini ďż˝l vizitau. Cuvintele sale, devenind o alinare sufleteascďż˝ pentru toti, indiferent de problemele vietii cotidiene si de necazurile pricinuite de ororile comuniste, erau pentru ei un adevďż˝rat balsam. Dupďż˝ cďż˝derea comunismului, ďż˝n 1991, hotďż˝rďż˝ste sďż˝ zideascďż˝ o micďż˝ bisericutďż˝ si o chilie retrasďż˝ aproape de stďż˝na din Poiana Hasca. Sďż˝mbďż˝tďż˝, 4 mai 1991, episcopul vicar al Mitropoliei Moldovei, Calinic Botosďż˝neanul, a sfintit locul unde avea sďż˝ se construiascďż˝ mďż˝nďż˝stirea ďż˝nchinatďż˝ memoriei martirilor anticomunisti de pe Valea Muntelui si din Romďż˝nia. La zidirea asezďż˝mďż˝ntului, desi chinuit ďż˝n temnite, pďż˝rintele a lucrat cot la cot cu ceilalti oameni. Avea lďż˝ngďż˝ el doar doi cďż˝lugďż˝ri, dar un ďż˝ntreg sat de partea sa. Cristian Vatamanu, profesor de religie din Petru Vodďż˝, pe atunci liceean, ďż˝si aminteste: „Pďż˝rintele venea ďż˝n cďż˝te o searďż˝, mďż˝ chema si ďż˝mpreunďż˝ mergeam pe jos la Poiana Hasca si acolo, ďż˝ntr-un „modul“ pentru muncitori forestieri, amenajat ca loc de rugďż˝ciune, fďż˝ceam ďż˝mpreunďż˝ Vecernia, Miezonoptica si Ceasurile. Erau momente pe care nu o sďż˝ le uit niciodatďż˝, inima umplďż˝ndu-mi-se de o bucurie deosebitďż˝, inexplicabilďż˝ si parcďż˝ voiam sďż˝ nu se mai termine acele rugďż˝ciuni“.

Vocatie de ctitor

Mďż˝nďż˝stirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil din satul Petru Vodďż˝ a ďż˝nceput sďż˝ cheme la ea credinciosi si oameni ďż˝n suferintďż˝ din toatďż˝ tara. Profesorul Dorel Rusu din comuna Poiana Teiului i-a fost alďż˝turi pďż˝rintelui cďż˝nd a purces la ridicarea mďż˝nďż˝stirii si apoi profesor la scoala asazďż˝mďż˝ntului. ďż˝si amintea cďż˝ „ďż˝ntr-o chilie modestďż˝, pďż˝rintele Iustin, timp de 23 de ani, a primit la el pe credinciosii ďż˝ndurerati, i-a ascultat cu smerenie si jertfďż˝, aproape 24 de ore din 24“. Si mai mentiona: „La Sfďż˝nta Mďż˝nďż˝stire de la Petru Vodďż˝, pďż˝rintele Iustin Pďż˝rvu din «bďż˝nutul“ adunat de la credinciosi a construit alte mďż˝nďż˝stiri pe teritoriul Romďż˝niei: ďż˝n satul Cergďż˝ul Mic de lďż˝ngďż˝ Blaj, la Rďż˝deni lďż˝ngďż˝ Tďż˝rgu Neamt, ďż˝n Dobrogea, lďż˝ngďż˝ pestera sfďż˝ntului Ioan Casian, la Aiud, ďż˝n apropiere de penitenciar la locul numit «Rďż˝pa Robilor» (aici a contribuit la ridicarea unui schit, dar si a unui mausoleu), o bisericďż˝ nouďż˝ ďż˝n zona numitďż˝ «La morminte», Bolďż˝tďż˝u de la Petru Vodďż˝ cu hramul Adormirea Maicii Domnului, un azil de bďż˝trďż˝ne, tot ďż˝n zona Morminte, o casďż˝ de copii, chilii si alte anexe monahale la biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil si la biserica Adormirea Maicii Domnului, toate asezate pe malul pďż˝rďż˝ului Bolďż˝tďż˝u. Prin grija sa si a obstii monahale de aici a tipďż˝rit ziare, reviste, precum si cďż˝rti pentru credinciosi“. ďż˝n mai 2012, pďż˝rintele Iustin s-a deplasat la Gales, lďż˝ngďż˝ Constanta (pe locul unde ďż˝n vremea comunismului fusese un lagďż˝r de exterminare). ďż˝mpreunďż˝ cu IPS Teodosie au oficiat slujba de sfintire a locului unde se va ridica un schit ďż˝n memoria tuturor celor care au murit ďż˝n muncile cumplite de la Canalul Mortii. Pe 2 mai 2013, dupďż˝ slujba de ďż˝nviere, pďż˝rintele Iustin a fost dus la un spital din Cluj unde a fost operat de o tumoare la stomac, o altďż˝ operatie avďż˝nd loc pe 16 mai. A doua zi, sfďż˝nta cruce din vďż˝rful clopotnitei de la intrare s-a aplecat spre partea de jos a constructiei. A fost un semn cďż˝ pďż˝rintele Iustin va muri ďż˝n curďż˝nd, si-au spus oamenii, si pe 16 iunie 2013, ora 22,40, pďż˝rintele a plecat la Domnul. La slujba de ďż˝nmormďż˝ntare de pe 20 iunie, au participat peste 5.000 de credinciosi.

„Sďż˝ nu ne pierdem ortodoxia, ca sďż˝ nu ne pierdem neamul“

N-a putut sďż˝ uite chinul din ďż˝nchisori, desi rar vorbea despre suferintele sale: „Sfintii din ďż˝nchisori sďż˝nt modele pentru noi toti, mai ales pentru generatiile care urmeazďż˝. Sďż˝ folosim ca armďż˝ jertfa lor, mai ales cďż˝ astďż˝zi mai-marii zilei ďż˝ncearcďż˝ o nouďż˝ rďż˝stignire a lor. Jertfa lor este de fapt mďż˝sura crestinďż˝tďż˝tii noastre. Sďż˝ nu dďż˝m uitďż˝rii martirajul acestor mucenici, mai ales astďż˝zi cďż˝nd existďż˝ multďż˝ lipsďż˝ de jertfďż˝. Sďż˝ nu ne pierdem ortodoxia, ca sďż˝ nu ne pierdem neamul si sďż˝ o primim asa cum ne-au lďż˝sat-o Sfintii Pďż˝rinti“. Se gďż˝ndea mereu la tineretul tďż˝rii, vďż˝zďż˝ndu-l astďż˝zi vďż˝duvit de prea multe: „Tineretul de astďż˝zi trebuie sďż˝ stie ce a ďż˝nsemnat Fenomenul Pitesti, ce s-a ďż˝ntďż˝mplat dupďż˝ gratiile temnitelor comuniste. Nici un tortionar nu a fost pedepsit, nici un politician nu se roagďż˝ pentru martirii nostri. Dacďż˝ noi, romďż˝nii, nu ne vom uni, sďż˝ntem sortiti pieirii. Tineretul nostru trebuie sďż˝ studieze si testamentele acestor mucenici ai neamului romďż˝nesc si testamentele marilor bďż˝rbati care au condus destinele noastre. Asteptďż˝m momentul cďż˝nd Sfďż˝ntul Sinod va canoniza pe sfintii ďż˝nchisorilor comuniste. Avem dovezi clare de sfintenia lor. E necesar ďż˝nsďż˝ sďż˝-i cinstim mai ales ďż˝n inimile nostre“. Pďż˝rintele Paulin Clapon a mai trďż˝it dupďż˝ pďż˝rintele Iustin, tovarďż˝sul sďż˝u de temnitďż˝ comunistďż˝. Se ďż˝ngrijea de cimitirul de la Mďż˝nďż˝stirea Petru Vodďż˝, unde-si dorm somnul de veci doi dintre fostii tovarďż˝si de temnitďż˝, pďż˝rintele Calciu Dumitreasa si monahul Athanasie Stefďż˝nescu. Era multumit cďż˝ ďż˝n temnitďż˝ a cunoscut floarea intelectualitďż˝tii romďż˝ne si se aratďż˝ ďż˝ngrijorat de soarta tineretului de astďż˝zi: „Eu mďż˝ine mor, dar voi?!“. Atanasie Stefďż˝nescu a considerat cďż˝ trebuie sďż˝-si petreacďż˝ ultimii ani din viatďż˝ alďż˝turi de fostii sďż˝i tovarďż˝si de la Aiud si a murit la Hasca binecuvďż˝ntat si binecuvďż˝ntďż˝nd cďż˝ci vedea ďż˝n Iustin Pďż˝rvu „un pďż˝rinte cu o aurďż˝ care cuprinde toatďż˝ tara, ba a trecut si dincolo de hotare vestind cu tďż˝rie credinta strďż˝moseascďż˝ a neamului nostru romďż˝nesc“, iar Gheorghe Calciu Dumitreasa afirma: „Cred cu tďż˝rie cďż˝ cel mai mare duhovnic ďż˝n viatďż˝ este Pďż˝rintele Iustin Pďż˝rvu de la Petru Vodďż˝. Este si cel mai puternic om duhovnicesc“. Si unul si celďż˝lalt au ales sďż˝ fie alďż˝turi ďż˝n cimitirul mďż˝nďż˝stirii, alďż˝turi de Radu Gyr, poetul versurilor atďż˝t de dragi pďż˝rintelui Iustin: „ďż˝nfrďż˝nt nu esti atunci cďż˝nd sďż˝ngeri,/ Nici ochii cďż˝nd ďż˝n lacrimi ti-s./ Adevďż˝ratele ďż˝nfrďż˝ngeri/ Sďż˝nt renuntďż˝rile la vis“. Considerďż˝m cďż˝ pďż˝rintele Iustin nu a renuntat la visurile sale. Si ne-a dovedit ce poate face un om mďż˝nat de credintďż˝. Doar cel ce a cunoscut mďż˝nďż˝stirile, schiturile, azilul, scoala, zecile de studenti tinuti ďż˝n facultate, nenumďż˝ratele binefaceri poate ďż˝ntelege. Pďż˝rintele Iustin a iertat. Pe tortionari, pe securisti, pe rďż˝uvoitorii unui regim sau altul. S-a rugat si a sperat alďż˝turi de Radu Gyr ce si-a aflat si el linistea la mďż˝nďż˝stirea din muntii Stďż˝nisoarei: „Si spune mortilor de sub troite sfďż˝nte/ Cďż˝ va veni cďż˝ndva o dimineatďż˝,/ Cďż˝nd neamu-ntreg va fulgera la viatďż˝/ Cuminecat prin sfintii din morminte“. ďż˝ncheiem cu spusele unui renumit pictor romďż˝n din Canada, Serban Popa: „Dumnezeu a rďż˝nduit sďż˝ ďż˝nteleg frumusetea icoanei si sďż˝ pot da cursuri de iconografie si am ďż˝nteles cďż˝ oricďż˝t de negre si viforoase pot fi zilele omului, icoana ďż˝si pďż˝streazďż˝ nealteratďż˝ frumusetea, culoarea si lumina. Tot Dumnezeu, ďż˝n mďż˝rinimia sa, a fďż˝cut sďż˝ ďż˝ntďż˝lnesc douďż˝ icoane vii ale neamului romďż˝nesc, Pďż˝rintele Calciu Dumitreasa si Pďż˝rintele Iustin Pďż˝rvu, si ei, precum Sfďż˝nta Icoanďż˝, si-au pďż˝strat frumusetea, lumina si culoarea chiar si dupďż˝ 16-17 ani de temnitďż˝ neagrďż˝ plinďż˝ de furtunďż˝ si grindinďż˝ de lovituri“. Si credem si noi cďż˝ vor rďż˝mďż˝ne icoane luminoase ďż˝ncďż˝ pentru multi ani pentru cei care simt cu adevďż˝rat romďż˝neste...
N.R.: La redactarea articolului a contribuit si Ion ASAVEI