Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2017
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 9 Februarie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

De ce nu am iesit �n strad�, s� protestez

De duminic� 22 ianuarie 2017, asist�m la o continu� escaladare a unor proteste „spontane“ de strad�, pornite simultan, �n Bucuresti si mari orase din tar�. Am urm�rit cu interes mesajele protestelor, pentru a �ntelege cine si ce vrea. Cu exceptia unor mesaje mai exotice, am �nteles c� restul lor gravitau �n jurul a trei teme reale, existente �n Rom�nia de ast�zi, una privind combaterea coruptiei, una privind eliminarea regimului inuman din �nchisori si una privind legislatia penal�. Modul cum a �ncercat Guvernul Grindeanu s� abordeze aceste teme a divizat populatia �n dou� tabere. O tab�r� pro si una contra. Complexitatea celor trei teme, impune participarea responsabil� a �ntregii populatii privind critica sau sprijinirea solutiilor de rezolvare g�site de guvern. Am crezut c� �n calitate de cet�tean rom�n, baz�ndu-m� pe experienta politic� si legislativ� acumulat� �n cele cinci mandate de deputat, �ntre anii 1990-2008, ar fi si de datoria mea s� particip la aceste proteste privind amendarea unor derapaje de la principiile statului de drept. Dar �n urma analizei multiplelor mesaje, lansate de protestatari, precum si a escalad�rii graduale a acestor mesaje, mi-am dat seama, cu regret, c� am cel putin sase motive s�-mi caut alte modalit�ti de a participa la dezbaterea lor public�. �mi voi exprima punctual motivele pentru care nu pot fi al�turi de protestatari �n dezbaterea urm�toarelor teme.

1. Ordonanta de urgent� nr. 13/2017 a rupt Rom�nia �n dou�

Cele dou� fr�nturi ale Rom�niei, manifest� pro sau contra. O Rom�nie pro, mut�, este pe cale s�-si epuizeze r�bdarea si s� ias� �n strad�. Rom�nia contra, protesteaz� „spontan“ si vehement �n strad�, �mpotriva modului de legiferare prin ordonant�, solicit�nd retragerea acesteia, pentru a se legifera prin lege, respect�ndu-se procedura dezbaterii �n Parlament, a codurilor penale. Esenta protestelor din strad� viza „recursul la metod�“ si nu alte motive mascate. Am suficient� experient� care m� face s� declar c� nu agreez sub nici o form� modul legifer�rii prin ordonante de urgent�. Ulterior, am constatat cu uluire c� protestul nu era unul cu conotatii civice, care s� vizeze „recursul la metod�“, ci unul cu puternice conotatii politice. Ordonanta de urgent� privind codurile penale a fost abrogat�, textul fiind trimis �n Parlament sub form� de proiect de lege si protestatarii care solicitau acest lucru au p�r�sit piata, �ncheindu-si protestul. Surpriza a constituit-o continuarea protestelor de c�tre unii dintre protestatari, dovedindu-se astfel c� protesteaz� �n piat� pentru cu totul alte motive. Acestia aveau alt set de mesaje, cu caracter politic, solicit�nd demisiile �n lant ale Premierului, ale Guvernului si chiar a presedintelui Camerei Deputatilor. Protestatarii r�masi �n piat� au mers p�n� la solicitarea PSD-ului privind eliminarea lui Dragnea de la conducerea partidului, culmin�nd cu scoaterea PSD-ului, ca partid, �n afara legii. Av�nd �n vedere c� �ntreg protestul, oficial nu a fost �n responsabilitatea nici unei forte politice, se pune firesc �ntrebarea cine ar trebui s� fie beneficiarul unor revendic�ri pur politice. Nu r�m�ne dec�t un singur r�spuns, ca principalii beneficiari ai acestor revendic�ri sunt Klaus Iohannis, PNL si USR, care cu prezenta lor �n mijlocul protestatarilor le-au legitimat protestele.

2. Interzicerea legifer�rii prin ordonante de urgent�.

Conform Constitutiei Rom�niei, art. 61 „Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a t�rii“. Pe perioada vacantelor parlamentare, Parlamentul poate delega Guvernul s� adopte ordonante pe domenii bine stabilite. �n afara vacantelor parlamentare, Guvernul poate adopta ordonante de urgent�, dar numai �n situatii extraordinare, asupra c�rora reglementarea nu poate fi am�nat� sub nici o form�. �ncep�nd cu 1992 si p�n� �n prezent, toate guvernele, �n alternanta lor, au urm�rit s� confiste atributiile de legiferator ale Parlamentului, legifer�nd prin ordonante de urgent�. Dac� Guvernul V�c�roiu a adoptat �n patru ani (1992-1996) doar 16 ordonante de urgent�, Guvernul T�riceanu a adoptat 730 de ordonante, Guvernul Boc - 383 ordonante, Guvernul Ponta - 321 ordonante, Guvernul Ciolos - 99 ordonante �ntr-un an. Astfel, aproape jum�tate din activitatea Parlamentului a fost dedicat� dezbaterii si aprob�rii ordonantelor si ordonantelor de urgent�. Mai grave au fost cazurile �n care guvernele si-au asumat r�spunderea pe un proiect de lege. Prin asumarea r�spunderii unui guvern, Parlamentul este scos total din procesul de legiferare, neav�nd nici m�car dreptul de a dezbate proiectul respectiv. Legiferarea prin ordonante de urgente are cel putin dou� efecte negative. Efecte negative �n privinta predictibilit�tii si stabilit�tii legislative si efecte finalizate cu costuri considerabile. Cele mai mari costuri se realizeaz� �n momentul �n care o ordonant� de urgent� este aprobat� cu modific�ri sau, mai r�u, este respins�. Procedura de legiferare prin ordonante de urgent� ar trebui eliminat�. Pentru o astfel de m�sur� as fi iesit si eu �n strad�, s� protestez. �n realitate, am constatat cu surpriz� c� protestatarii nu vizau dec�t abrogarea unei singure ordonante, respectiv ordonanta 13/2017, adoptat� de Guvernul Grindeanu. Protestul �mpotriva acestei ordonante nu viza o problem� care favoriza segmente ale populatiei, ci se b�nuia c� �l favorizeaz� pe Liviu Dragnea. Am considerat c� pentru un caz particular nu merit� s� m� consum �ntr-un protest, pentru o singur� ordonant�, c�nd problema pe fond o reprezenta eliminarea tuturor ordonantelor. Dac� ordonanta respectiv� a fost considerat� de protestatari ca fiind emis� cu dedicatie, consider c� ti protestul meu ar fi avut o dedicatie.

3. Sustinerea luptei anticoruptie

�n seara zilei de 3 februarie, �n Piatra Neamt, pe bulevardul Republicii se deplasa o mas� impresionant� de protestatari. Am auzit scand�ndu-se „Primarul e cu noi“ si l-am v�zut printre protestatari pe primarul Dragos Chitic. Stiind c� domnul Chitic a f�cut parte din administratia trecut�, �n care s-a furat pe rupte, iar ulterior acesta nu a f�cut nici o dovad� de clarificare sau delimitare, mi-am reprimat orice pornire de a m� al�tura acestuia �ntr-un protest anticoruptie.

4. Combaterea abuzurilor procurorilor si judec�torilor

�n derularea protestelor nu am sesizat dec�t o neconditionat� sustinere a tuturor actelor justitiei rom�ne, indiferent dac� unele evidente, indic� c� s-au realizat si erori judiciare notabile. Protestul meu ar fi fost sigur contraproductiv si singular.

5. Acordarea gratierilor

Pentru ziua de 24 ianuarie (Mica Unire), Klaus Iohannis ne-a l�sat balt�, cu Cuza al nostru, si a plecat la Strassburg pentru a se �nt�lni cu presedintele CEDO, care l-a convins c� „gratierea este menit� s� rezolve problema stringent� a Rom�niei, privind suprapopularea �nchisorilor si transformarea acestora �n lag�re“. Klaus Iohannis s-a �ntors de la Strassburg, renunt�nd la tema gratierii, iar protestatarii si-au modificat pancardele din „JOS GRATIEREA“ �n „JOS GRINDEANU“.

6. Interzicerea legifer�rii Codurilor penale prin ordonante de
urgent�

Presedinta PNL, Raluca Turcan, a precizat c� „Ordonanta nr. 13/2017 a fost cea mai mare tic�losie, dup� Revolutie“. Declaratia respectiv� a st�rnit protestele furioase ale sustin�torilor guvernelor Boc si Ciolos. Guvernul Boc a promovat pe 22.06.2009 Codul penal prin asumarea r�spunderii, la care Parlamentul nu a avut nici un cuv�nt de spus. Guvernul Ciolos a odoptat, �n seara zilei de 18 mai 2016, modificarea a peste 50 de articole din Codurile penale, prin ordonant� de urgent�. Guvernul Grindeanu, modific�nd patru articole din coduri, r�m�ne mic copil si nu tineam s�-i sup�r pe Boc si Ciolos contest�ndu-l numai pe Grindeanu. �n locul meu a protestat �n piat� Raluca Prun�, fostul ministru al Justitiei din Guvernul Ciolos, semnatara ordonantei de urgent� cu pricina. Epilog, dup� at�tea proteste: dup� divizarea societ�tii civile si dup� discursul presedintelui Iohannis �n Parlament mi-e team� c� dezbinati total, cum suntem sub conducerea lui Klaus Iohannis, vom „comemora“ �n 2018 Marea Unire.

Articol afisat de 1894 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective