De ce nu am iesit �n strad�, s� protestez
De duminic� 22 ianuarie 2017, asist�m la o continu� escaladare a unor proteste „spontane“ de strad�, pornite simultan, �n Bucuresti si mari orase din tar�. Am urm�rit cu interes mesajele protestelor, pentru a �ntelege cine si ce vrea. Cu exceptia unor mesaje mai exotice, am �nteles c� restul lor gravitau �n jurul a trei teme reale, existente �n Rom�nia de ast�zi, una privind combaterea coruptiei, una privind eliminarea regimului inuman din �nchisori si una privind legislatia penal�. Modul cum a �ncercat Guvernul Grindeanu s� abordeze aceste teme a divizat populatia �n dou� tabere. O tab�r� pro si una contra. Complexitatea celor trei teme, impune participarea responsabil� a �ntregii populatii privind critica sau sprijinirea solutiilor de rezolvare g�site de guvern. Am crezut c� �n calitate de cet�tean rom�n, baz�ndu-m� pe experienta politic� si legislativ� acumulat� �n cele cinci mandate de deputat, �ntre anii 1990-2008, ar fi si de datoria mea s� particip la aceste proteste privind amendarea unor derapaje de la principiile statului de drept. Dar �n urma analizei multiplelor mesaje, lansate de protestatari, precum si a escalad�rii graduale a acestor mesaje, mi-am dat seama, cu regret, c� am cel putin sase motive s�-mi caut alte modalit�ti de a participa la dezbaterea lor public�. �mi voi exprima punctual motivele pentru care nu pot fi al�turi de protestatari �n dezbaterea urm�toarelor teme.
1. Ordonanta de urgent� nr. 13/2017 a rupt Rom�nia �n dou�
Cele dou� fr�nturi ale Rom�niei, manifest� pro sau contra. O Rom�nie pro, mut�, este pe cale s�-si epuizeze r�bdarea si s� ias� �n strad�. Rom�nia contra, protesteaz� „spontan“ si vehement �n strad�, �mpotriva modului de legiferare prin ordonant�, solicit�nd retragerea acesteia, pentru a se legifera prin lege, respect�ndu-se procedura dezbaterii �n Parlament, a codurilor penale. Esenta protestelor din strad� viza „recursul la metod�“ si nu alte motive mascate. Am suficient� experient� care m� face s� declar c� nu agreez sub nici o form� modul legifer�rii prin ordonante de urgent�. Ulterior, am constatat cu uluire c� protestul nu era unul cu conotatii civice, care s� vizeze „recursul la metod�“, ci unul cu puternice conotatii politice. Ordonanta de urgent� privind codurile penale a fost abrogat�, textul fiind trimis �n Parlament sub form� de proiect de lege si protestatarii care solicitau acest lucru au p�r�sit piata, �ncheindu-si protestul. Surpriza a constituit-o continuarea protestelor de c�tre unii dintre protestatari, dovedindu-se astfel c� protesteaz� �n piat� pentru cu totul alte motive. Acestia aveau alt set de mesaje, cu caracter politic, solicit�nd demisiile �n lant ale Premierului, ale Guvernului si chiar a presedintelui Camerei Deputatilor. Protestatarii r�masi �n piat� au mers p�n� la solicitarea PSD-ului privind eliminarea lui Dragnea de la conducerea partidului, culmin�nd cu scoaterea PSD-ului, ca partid, �n afara legii. Av�nd �n vedere c� �ntreg protestul, oficial nu a fost �n responsabilitatea nici unei forte politice, se pune firesc �ntrebarea cine ar trebui s� fie beneficiarul unor revendic�ri pur politice. Nu r�m�ne dec�t un singur r�spuns, ca principalii beneficiari ai acestor revendic�ri sunt Klaus Iohannis, PNL si USR, care cu prezenta lor �n mijlocul protestatarilor le-au legitimat protestele.
2. Interzicerea legifer�rii prin ordonante de urgent�.
Conform Constitutiei Rom�niei, art. 61 „Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a t�rii“. Pe perioada vacantelor parlamentare, Parlamentul poate delega Guvernul s� adopte ordonante pe domenii bine stabilite. �n afara vacantelor parlamentare, Guvernul poate adopta ordonante de urgent�, dar numai �n situatii extraordinare, asupra c�rora reglementarea nu poate fi am�nat� sub nici o form�. �ncep�nd cu 1992 si p�n� �n prezent, toate guvernele, �n alternanta lor, au urm�rit s� confiste atributiile de legiferator ale Parlamentului, legifer�nd prin ordonante de urgent�. Dac� Guvernul V�c�roiu a adoptat �n patru ani (1992-1996) doar 16 ordonante de urgent�, Guvernul T�riceanu a adoptat 730 de ordonante, Guvernul Boc - 383 ordonante, Guvernul Ponta - 321 ordonante, Guvernul Ciolos - 99 ordonante �ntr-un an. Astfel, aproape jum�tate din activitatea Parlamentului a fost dedicat� dezbaterii si aprob�rii ordonantelor si ordonantelor de urgent�. Mai grave au fost cazurile �n care guvernele si-au asumat r�spunderea pe un proiect de lege. Prin asumarea r�spunderii unui guvern, Parlamentul este scos total din procesul de legiferare, neav�nd nici m�car dreptul de a dezbate proiectul respectiv. Legiferarea prin ordonante de urgente are cel putin dou� efecte negative. Efecte negative �n privinta predictibilit�tii si stabilit�tii legislative si efecte finalizate cu costuri considerabile. Cele mai mari costuri se realizeaz� �n momentul �n care o ordonant� de urgent� este aprobat� cu modific�ri sau, mai r�u, este respins�. Procedura de legiferare prin ordonante de urgent� ar trebui eliminat�. Pentru o astfel de m�sur� as fi iesit si eu �n strad�, s� protestez. �n realitate, am constatat cu surpriz� c� protestatarii nu vizau dec�t abrogarea unei singure ordonante, respectiv ordonanta 13/2017, adoptat� de Guvernul Grindeanu. Protestul �mpotriva acestei ordonante nu viza o problem� care favoriza segmente ale populatiei, ci se b�nuia c� �l favorizeaz� pe Liviu Dragnea. Am considerat c� pentru un caz particular nu merit� s� m� consum �ntr-un protest, pentru o singur� ordonant�, c�nd problema pe fond o reprezenta eliminarea tuturor ordonantelor. Dac� ordonanta respectiv� a fost considerat� de protestatari ca fiind emis� cu dedicatie, consider c� ti protestul meu ar fi avut o dedicatie.
3. Sustinerea luptei anticoruptie
�n seara zilei de 3 februarie, �n Piatra Neamt, pe bulevardul Republicii se deplasa o mas� impresionant� de protestatari. Am auzit scand�ndu-se „Primarul e cu noi“ si l-am v�zut printre protestatari pe primarul Dragos Chitic. Stiind c� domnul Chitic a f�cut parte din administratia trecut�, �n care s-a furat pe rupte, iar ulterior acesta nu a f�cut nici o dovad� de clarificare sau delimitare, mi-am reprimat orice pornire de a m� al�tura acestuia �ntr-un protest anticoruptie.
4. Combaterea abuzurilor procurorilor si judec�torilor
�n derularea protestelor nu am sesizat dec�t o neconditionat� sustinere a tuturor actelor justitiei rom�ne, indiferent dac� unele evidente, indic� c� s-au realizat si erori judiciare notabile. Protestul meu ar fi fost sigur contraproductiv si singular.
5. Acordarea gratierilor
Pentru ziua de 24 ianuarie (Mica Unire), Klaus Iohannis ne-a l�sat balt�, cu Cuza al nostru, si a plecat la Strassburg pentru a se �nt�lni cu presedintele CEDO, care l-a convins c� „gratierea este menit� s� rezolve problema stringent� a Rom�niei, privind suprapopularea �nchisorilor si transformarea acestora �n lag�re“. Klaus Iohannis s-a �ntors de la Strassburg, renunt�nd la tema gratierii, iar protestatarii si-au modificat pancardele din „JOS GRATIEREA“ �n „JOS GRINDEANU“.
6. Interzicerea legifer�rii Codurilor penale prin ordonante de
urgent�
Presedinta PNL, Raluca Turcan, a precizat c� „Ordonanta nr. 13/2017 a fost cea mai mare tic�losie, dup� Revolutie“. Declaratia respectiv� a st�rnit protestele furioase ale sustin�torilor guvernelor Boc si Ciolos. Guvernul Boc a promovat pe 22.06.2009 Codul penal prin asumarea r�spunderii, la care Parlamentul nu a avut nici un cuv�nt de spus. Guvernul Ciolos a odoptat, �n seara zilei de 18 mai 2016, modificarea a peste 50 de articole din Codurile penale, prin ordonant� de urgent�. Guvernul Grindeanu, modific�nd patru articole din coduri, r�m�ne mic copil si nu tineam s�-i sup�r pe Boc si Ciolos contest�ndu-l numai pe Grindeanu. �n locul meu a protestat �n piat� Raluca Prun�, fostul ministru al Justitiei din Guvernul Ciolos, semnatara ordonantei de urgent� cu pricina. Epilog, dup� at�tea proteste: dup� divizarea societ�tii civile si dup� discursul presedintelui Iohannis �n Parlament mi-e team� c� dezbinati total, cum suntem sub conducerea lui Klaus Iohannis, vom „comemora“ �n 2018 Marea Unire.
|