„Am f�cut din �ntoarcerea rom�nilor acas� un tel“
• interviu realizat cu Sebastian Burduja, candidat independent Camera Deputatilor Reporter: Ati vorbit des despre revenirea acas� a rom�nilor plecati peste hotare. Ei nu vor reveni f�r� a avea locuri de munc� si salarii decente....
Sebastian Burduja: �ntr-un judet �n care avem �n jur de 70.000 de angajati, s�nt tot at�tia nemteni plecati la munc� peste hotare si 6.235 de copii care au cel putin unul din p�rinti plecat �n str�in�tate. Am vorbit cu mii de tineri, iar cei mai multi recunosc c� vor s� plece din Rom�nia dup� ce termin� studiile. Este una dintre problemele cele mai grave cu care se confrunt� Neamtul, �n special, si Rom�nia, �n general. Am f�cut din �ntoarcerea rom�nilor acas� un tel. Eu �nsumi s�nt un t�n�r care dup� ce a studiat si muncit �n SUA m-am �ntors s� fac ceva pentru Rom�nia. Pentru asta am �nfiintat Liga Studentilor Rom�ni din Str�in�tate, cea mai mare organizatie rom�neasc� global�, av�nd peste 13.000 de membri si filiale �n peste 40 de t�ri. Prin aceast� organizatie am ajutat mii de tineri rom�ni s� studieze la cele mai prestigioase universit�ti din lume si s� se �ntoarc� acas�. Totodat�, prin Fundatia CAESAR pe care am �nfiintat-o al�turi de peste 2.000 de experti rom�ni din tar� si din str�in�tate am pus la dispozitia Presedintiei o strategie pentru valorificarea resurselor diasporei si aducerea rom�nilor �napoi acas�. Problema salariilor mici si a locurilor de munc� are o singur� solutie: investitiile. Dup� ce am lucrat timp de trei ani si jum�tate la Banca Mondial�, la Washington, am remarcat o deschidere foarte mare a marilor companii fat� de Rom�nia. �ns� nimeni nu le vorbeste despre Neamt si despre uriasele oportunit�ti (oameni bine preg�titi, taxe sc�zute, agricultur� curat�, resurse naturale) pe care le poate oferi. Este motivul pentru care am lansat un portal, chooseneamt.com, care se adreseaz� investitorilor str�ini si promoveaz� judetul. E primul astfel de instrument de atragere a investitorilor �n Neamt.
Rep.: O alt� conditie e accesul la un sistem de s�n�tate adecvat. Or' spitalele s�nt asa cum s�nt, iar despre subfinantare si lipsa cronic� de personal doar auzim mereu f�r� a ne ar�ta cineva si care s�nt solutiile...
S.B.: Solutiile pe care le propun s�nt �ndr�znete, pe care restul partidelor nu au curajul s� le aduc� �n dezbatere, din teama de a pierde voturi. Aceste solutii se reg�sesc �n programul politic «Rom�nia pe bune». O solutie ar fi liberalizarea pietei asigur�rilor de s�n�tate. �n momentul de fat�, avem o singur� institutie care monopolizeaz� gestionarea baniilor din contributiile noastre pentru s�n�tate, CNAS. Este un mamut anchilozat de jocuri politice si de interesele meschine ale celor care o conduc vremelnic. Pentru ca aceast� institutie s� poat� fi mai performant� este necesar� introducerea competitiei. S�nt de acord ca la un nivel minimal contributiile pentru s�n�tate s� mearg� la o cas� de asigur�ri de s�n�tate de stat pentru acoperirea serviciilor de baz�, dar restul contributiei poate merge foarte bine si c�tre case de asigur�ri private care ar impune noi standarde de calitate a serviciilor.
„Tinerii vor reveni acas� atunci c�nd vom avea o Rom�nie pe bune“
Rep.: Tinerii nu vor reveni dac� nu �si vor putea instrui copiii �ntr-un sistem de �nv�t�m�nt performant. Conditiile s�nt �ns� �nc� sub media european�: dot�ri, preg�tire si salarizare a dasc�lilor etc. Care ar fi solutiile?
S.B.: Solutiile pe care le propun pentru un sistem de �nv�t�m�nt modern s�nt de asemenea solutii radicale. Remarc c�, dup� reforma lui Spiru Haret si reforma comunist�, nu a existat nicio reform� a educatiei prin care �nv�t�m�ntul s� se adapteze realit�tilor si cerintelor de pe piata muncii din secolul XXI. �mi doresc un sistem educational care s� aib� �n centrul s�u elevul. Arhitectura curricular� trebuie modificat� �n profunzime, iar programul meu prevede materii la alegere �n proportie de 30% si maxim 30 de ore/s�pt�m�n� �n scoal�. De asemenea, pentru profesori vreau o carier� didactic� pe bune: 1.000 de euro brut �n loc de 1.000 lei net venituri. Totodat�, sustin desfiintarea titulariz�rii, care nu face dec�t s� tin� �n loc niste profesori care nu mai s�nt �ncurajati �n nici un fel s� se preg�teasc� �n continuare. La fel, s�nt pentru reformarea inspectoratelor scolare. Rep.: Exist� si teoria potrivit c�reia nu se doreste ca tinerii s� r�m�n� sau s� revin� �n Rom�nia. S� fim adic� si �n cazul resursei umane exportatori la preturi minime. Cum comentati?
S.B.: Cred c� este de datoria liderilor unui stat s� fac� tot ce le st� �n putint� pentru a le asigura cet�tenilor conditiile pentru a munci si a tr�i decent �n propria tar�. Tinerii pleac� s� munceasc� �n str�in�tate pentru c� nu au nici o alternativ� �n tar�, iar acesta este rezultatul unor guvern�ri dezastruoase ale acelorasi partide politice. Exist� tineri rom�ni care lucreaz� la cele mai prestigioase companii din lume, pe functii de conducere. Un profesor de la Harvard pe care l-am cunoscut spunea: „Pentru mine, a fi rom�n este echivalent cu a fi inteligent“. Tinerii vor reveni acas� atunci c�nd vom avea o Rom�nie pe bune. Iar aceast� Rom�nie depinde de fiecare dintre noi. Nu trebuie s� mai arunc�m vina pe altii si s� credem toate teoriile conspirationiste. Trebuie s� ne asum�m destinul nostru ca tar� si popor, iar pe 11 decembrie s� facem istorie si s� alegem primul deputat independent dup� 1990, chiar aici, la noi, �n Neamt.
|