Bagatela de cinci parale
(14)
�ntr-o vreme c�nd istoria se opre�te la Andreea Esca �i la C�t�lin Cri�an, la Hagi �i la Mutu, am descoperit �n chip miraculos un „tocilar“ preocupat de istoria mai veche a Rom�niei. El m-a �ntrebat ce anume a fost „cordonul sanitar“ din anii interbelici, �tiind c� un asemenea „cordon“ se crea �n vechime �n jurul unor regiuni b�ntuie de cium� sau de holer�, pentru a pre�nt�mpina r�sp�ndirea molimei.
�ntrebarea lui m-a pus pe g�nduri, st�rnind �n memoria mea, de „fan“ al istoriei, o serie de amintiri dintre cele tr�ite sau citite.
�ntr-adev�r, primele cordoane sanitare se creau pentru a preveni extinderea unor epidemii, un soi de carantin� �n jurul regiunii b�ntuite de molim�. Dar dup� revolu�ia bol�evic�, un asemenea „cordon“, numit chiar „sanitar“, s-a �ncins �n jurul URSS, spre a opri extinderea epidemiei bol�evice, care cuprinsese la un moment dat Ungaria �i amenin�a s� biruie �n Germania imediat dup� �nfr�ngerea din 1918.
Pe comuni�tii maghiari i-a spulberat armata rom�n�, �n fa�a c�reia trupele de adun�tur� ale lui Bela Kuhn nu puteau rezista. Atunci, un sergent rom�n a �n�l�at deasupra parlamentului din Buda o pereche de opinci. Gestul nu era elegant, �ns� trebuie s� �inem seama c� �nsemna ini�iativa unui soldat, nu a unui diplomat. �n Germania, comuni�tii au fost �nfr�n�i chiar de for�ele locale. Dar marele pericol amenin�a dinspre Rusia, prin ��rile Baltice, Polonia, Cehoslovacia �i Rom�nia, ��ri cu grani�e �ntinse la r�s�rit �i care se �nscriau �n vechea �i permanenta tendin�� a Rusiei de a se �ntinde de la Marea Baltic� p�n� la Marea Mediteran� �i de la Pacific p�n� �n Silezia cea industrializat� �i �n Boemia.
�n aceste �mprejur�ri s-a n�scut „cordonul sanitar“, dovedit inutil �n condi�iile unei alian�e criminale �ntre Hitler �i Stalin. Pe noi, rom�nii, nu ne-a mai ajutat nimeni �n fa�a t�v�lugului sovietic, domnul W. Churchill v�nz�ndu-ne ru�ilor �n schimbul Greciei �nc� �nainte de a se fi �ncheiat al doilea r�zboi mondial.
�n prezent, f�r� Basarabia, �n continuare rupt� din trupul ��rii, c�nd fie na�ionali�tii portocalii, fie comuni�tii ro�ii fac guvern la Kiev, tare mi-e team� c� din nou vom fi „cordon sanitar“, la grani�a de est a NATO �i a Uniunii Europene. Cu toate r�spunderile, cu toate durerile na�ionale �i cu toate riscurile!
(15)
�ntr-o conferin�� de pres�, la Cluj, pre�edintele ��rii a declarat sincer, curat, marin�re�te, c� institu�iilor statului nu le pas� de opiniile gazetarilor, care, �n consecin��, se dau mari de poman�, �nchipuindu-�i, bie�ii de ei, c� ar fi c�inii de paz� ai democra�iei �i a patra putere �n stat, e drept, neconsfin�it� constitu�ional ca atare.
Odinioar�, dup� ceasul zilnic de glorie, ziarul rom�nesc devenea fie ambalaj pentru produsele de b�c�nie ori din pia��, fie element de igien� corporal�, �nlocuind h�rtia igienic�. Maculatur� deci. Dar ce soi de maculatur�? Mai exploziv� dec�t m�m�liga! C�t ai fi zis Pamfil �eicaru sau Stelian Popescu, gata, pica un cap de pezevenghi, prefect sau ministru. Ba uneori picau guverne �ntregi. Nu te jucai cu ziari�tii.
Acum se autodefinesc „formatori de opinie“ c��iva gazetari doldora de talent �i cu din�i de cri��, neb�g�nd de seam� c�, vorba domnului B�sescu, degeaba dau pe gur� ce au �n cap (vorbele domniei sale), fiindc� otorit��ilor, de sus �i p�n� jos, le doare bombeul (vorbele mele).
Cum televizorul nu poate �nlocui h�rtia igienic�, fiind contondent �i supradimensionat pentru a�a treab�, iar h�rtia de ziar este nociv�, deci neindicat� la vechile servicii, nu le r�m�ne ziari�tilor dec�t s� scrie pentru a se citi �ntre ei.
Asta p�n� la proxima campanie electoral�, c�nd din nou politicienii vor �mpacheta �n miere stipendiile „imorale“ �i apelurile la sprijin din partea presei.
|