Totusi
La vita e bella • Aud �nt�mpl�tor o reclam�: „Hotii �ti devasteaz� si viata, nu doar casa“. E adev�rat. Mai ales c�nd hotii s�nt institutionalizati si actioneaz� legal. M� rog, �n litera (nu �n spiritul) unor legi care le dau �ntotdeauna dreptate. Iar dac� se mai numesc si b�nci, atunci efectul este total. �ndeosebi c�nd actioneaz� �n hait�. C�ci, se stie, chiar dac� o natie �ntreag� face eforturi colosale �ntru supravietuire si iesire din marasm, aceste institutii funeste vor s� fac� perpetuu doar profit. Apelarea fireasc� la justitie se dovedeste a fi, �n cele mai multe cazuri, total gratuit�, at�ta timp c�t un judec�tor (rom�n neaos, de bun� seam�) nu stie s� deosebeasc� un contract valabil de unul �n mod evident nul de drept. C�ci, �n graba lor de a colectiona c�t mai multi clienti, nu de putine ori institutiile tr�ntorilor - le spun asa pentru c� realizarea profitului e speculativ si �n nici un caz rezultat din munc� - au comis erori si abuzuri pe care justitia, legat� la ochi fiind, evident c� nu le poate surprinde. P�rerea mea este, mai nou, c� nici nu vrea.
• I-am numit adineaori tr�ntori si trebuie s� m� explic. �nainte de toate am c�utat definitia acestei specii �n dictionare. Spre surprinderea mea DEX-ul �l ignor� sau, probabil din pudoare, se abtine a-l comenta, �n timp ce dictionarul enciclopedic Cartier �l defineste prea putin m�gulitor: substantiv masculin din slavonul trontu „masculul albinei. Fig. Cel care nu munceste, care tr�ieste din banii, bunurile altora“. Nota bene! Tr�iesc oare din altceva functionarii b�ncilor? Muncesc? produc? Si dac� da, ce? Fire si fibre sintetice? Cucuruz, pantofi, c�r�mizi, lapte de cuc sau c�rti? Repar� sau treb�luiesc, �nvat� pe altii ceva sau, pur si simplu, g�ndesc? Nicidecum. Sclavi nenorociti ai unui boss pierdut aiurea prin intestinele cuprinz�toare ale lumii largi, pe unde-si v�ntur� splinul, functionarii se bucur� c�, multumit� devotiunii lor de scribi acribici si zelului depus �ntru jupuirea concet�tenilor, le curge prin buc�t�rie, pe sub centrala de apartament ce le asigur� o �ndoielnic� independent� energetic� „un r�u de lapte fierbinte printre dou� maluri de m�m�lig� aburind�“ - vorba lui Ion Budai Deleanu. Dar, nu cred c� e un lucru tocmai nou faptul c� s-au mai v�zut cazuri de op�riti cu m�lai fierbinte.
Tr�ntorul, de altfel, este un produs original si proteguit al democratiei, �ng�duindu-i-se cu generozitate a profita copios de pe urma truditorilor. Identificat� uneori pe drept cuv�nt cu c�m�t�ria, �n vremurile acestea superbe, mustind de libertate �n vrac, sau angro, potrivit dictionarului multilingvistic contemporan, activitatea tr�ntorului institutionalizat a devenit mai mult dec�t respectabil�. Iar locurile lui de �nchin�ciune, de la parterul tuturor blocurilor din orice urbe rom�neasc� - unde ar fi trebuit s� fie un atelier de reparat pantofi, de pild� - , un fel de a doua biseric� a comunistului devenit peste noapte mare liber cuget�tor si liber arbitru pe terenul pustiu unde face flot�ri, �n budig�i si maieu, presedintele juc�tor. A propos, imaginea liderului tuturor rom�nilor beliti, cu gura deschis� p�n� la amigdale �n mijlocul cetei de popi obedienti, la Sibiu, r�z�nd ca un t�mpit care a v�zut pentru prima oar� ozeneuri, este cel putin penibil�. M� rog, asta e p�rerea mea; si, conform principiilor democratiei, s�nt liber, ca tot omul democratic, nu-i asa?, s� am si eu o p�rere. Chiar si despre canonizarea lui Andrei Saguna.
• Amanetarea a ajuns un obicei de acum traditional al rom�nilor. C�nd nu mai are ce valorifica pentru a avea bani de p�ine, fiecare caut� �n caseta cu bijuterii, majoritatea provenind din perioada de dinainte de ‘89, si se �ndreapt� cu inelul bunicii sau cerceii b�tr�nei mame �n batist�, c�tre chioscurile unde indivizi orientati valorific� precar si derizoriu micile comori de suflet ale n�p�stuitilor. Care, nu de putine ori se numesc profesori sau ingineri someri. Cei care �ntre timp iau mizeria numit� �n Rom�nia salariu si �si r�scump�r�, �n pierdere, evident, mica avere, se pot considera norocosi, altii se las� p�gubasi consol�ndu-se cu insatisfactia reprimat� a unei afaceri proaste. Mai ales c�, �n virtutea unui principiu comportamental de atitudine democratic� privind schimbarea de luc, mama va umbla de acum �ncolo f�r� cercei.
• Vremurile de glorie ale securit�tii par s� re�nvie, �n ciuda asigur�rilor reprezentantilor puterii c� �ntr-o tar� european�, integrat� p�n� la cur �n procesul evolutiei globale, asa ceva este o interpretare insidioas� a opozitiei. Se stie doar c� sereiul este copios dominat de oameni tineri care, f�r� �ndoial�, g�ndesc altfel. Poate despre femei.
• Comunismul a murit, se spune, dar se pare c� nici democratia nu se simte prea bine. Pe vremea c�nd exista opozitie - �n fond un principiu democratic aplicat la scar� international� - chiar materializat� prin ceea ce se numea r�zboi rece, democratia era mai atent� la om si la valorile sale. Avea grij� s� nu se compromit� si s� nu apar� necuviincios ornat� �n lupta cu dusmanul ideologic. Era un soi de concurent� compensatorie �n toiul c�reia aici se st�tea la coad� pentru un kil de banane, de Cr�ciun, si acolo si le b�gau �n fund. Obicei nevinovat care e la mod� si �n zilele noastre. R�mas aproape singur pe p�m�nt, principiul democratic a devenit tot mai flasc, mai f�r� obiect si, �n consecint�, mai insensibil la valorile sale p�r�site. Si apoi, �n ciuda a ceea ce se crede si se spune, comunismul, spre deosebire de vremurile actuale, avea o calitate indiscutabil� si cu profunde valente umanitare; de care, �ntre noi fie vorba, au profitat destui: aveai, cel putin, de unde s� fugi. Si, mai ales, unde.
• Prietenul meu e un optimist incurabil. Are o frenezie contagioas� si un tonus molipsitor. Intelectual subtire, se risipeste momentan �n trucuri ieftine, calambururi pe care eu le consider a functiona la minima rezistent� si un stil propriu de disimulare a propriilor tr�iri; de cele mai multe ori sub masca usur�t�tii �n g�ndire si a superficialit�tii analitice. Observ, cu oarecare �ndrept�tit� iritare, c� nu i-a sc�pat nici tilul rubricii mele pe care �l rom�nizeaz� ieftin prin translarea sensului propriu semantic �n neaosul cotidian si unde „la vita“ devine inevitabil, nici mai mult nici mai putin dec�t „vit�“. Cu toate c� nu m� intereseaz�, la ultima �nt�lnire �mi prezint� triumf�tor colectia de poze stupide ale unei ministrese ot Buz�u convertit� scabros �n personaje celebre ale istoriei mai mult sau mai putin �ndep�rtate. Ideea cretin�, materializat� �ntr-un pictorial idiot, m� las� rece. Chiar dac�, �n ciuda bunului simt, majoritatea populatiei democratice din Rom�nia se simte cuprins� de frenezie si se prostern� �n admiratie bovin� care, din p�cate, mai t�rziu se va materializa �n idolatrie electoral�. Cum se pare c� e de alt� p�rere si c� intuieste c� nu vom ajunge la o concluzie unanim�, se preg�teste s� m� p�r�seasc�, nu �nainte de a-mi l�sa pe mas� h�rtoaga pentru uzul onanistilor. Din prag, nu uit� s�-mi reaminteasc� faptul c� trebuie s� continui serialul. „Pentru c�...“ - spune el z�mbind abscons �nainte de a trage usa, referindu-se ne�ndoios la rubrica mea, v� asigur - „Vaca e frumoas�. Totusi!“
|