P�tima�a �ndeletnicire asupra cuv�ntului scris
• G.T. Kirileanu a fost cel mai priceput �i temeinic editor al scrierilor lui Creang� Ast�zi se �mplinesc 50 de ani de c�nd, printr-un gest de autentic� noble�e �i aleas� generozitate, unul dintre cei mai proeminen�i c�rturari ai acestor locuri, G.T. Kirileanu, a donat prin act notarial valoroasa �i consistenta sa bibliotec�, de peste 30.000 de volume, ora�ului Piatra Neam�. Fondul documentar mo�tenit de la aceast� p�tima�� personalitate a cuv�ntului scris, se afl� ast�zi �n custodia a�ez�m�ntului jude�ean al c�r�ii care, de altfel, �i poart� numele.
�n continuarea articolului nostru de ieri, public�m alte date oferite cu generozitate de c�tre directorul Bibliotecii Jude�ene, Constantin Bostan, �n speran�a c� �n acest context aniversar vom reu�i s� populariz�m - a�a cum se �i cuvine - personalitatea omului de cultur� care a fost G.T. Kirileanu.
„Titu Maiorescu este una din personalit��ile care au marcat destinul cultural al lui G. T. Kirileanu, pe care l-a remarcat �nc� din 1899.
Apoi, c�nd acela�i Kirileanu a publicat un articol foarte critic despre o edi�ie a scrierilor lui Creang� realizat� de poetul �t. O. Iosif �i publicistul Ilarie Chendi, semnal�nd prompt ingerin�ele depreciative �n textele marelui scriitor. Urmarea a fost c�, �n vacan�a de iarn� 1902-1903, Titu Maiorescu i-a recomandat t�n�rului din Valea Bistri�ei s� se ocupe el �nsu�i de editarea scrierilor lui Creang�, ca unul care cuno�tea foarte bine �i realit��ile etnografice �i lingvistice de care mustesc pove�tile, povestirile �i amintirile acestuia.
�i astfel, timp de peste 50 de ani, G. T. Kirileanu a fost cel mai priceput �i temeinic editor al scrierilor lui Creang�. Cea mai important� edi�ie �ngrijit� a ap�rut �n 1939, la 50 de ani de la moartea lui Creang�, sub auspiciile Funda�iei pentru Literatur� �i Art� «Regele Carol II» condus� de marele filolog �i editor Al. Rosetti. �n acea edi�ie au fost prima oar� publicate, �ntr-un tiraj restr�ns, de 50 exemplare bibliofile numerotate, �i cele dou� pove�ti pornografice: «Povestea pove�tilor» �i «Povestea lui Ionic� cel prost».
�n slujba Casei Regale
Deoarece mai �nt�i postul de judec�tor �i apoi cel de inspector comunal, pe care s-a aflat Kirileanu la Bro�teni, au fost desfiin�ate �n dou� r�nduri, fostul �ef de promo�ie s-a trezit tot de at�tea ori «ï¿½omer» – motiv pentru care el a devenit mai �nt�i profesor particular la Ia�i �i apoi �n familia prin�ului Aristide Caradja, celebru entomolog din Grum�ze�ti.
A �nceput s� lucreze la o foarte important� monografie a comunei Bro�teni �i a Domeniilor Regale din acea zon� (Borca - Bro�teni), care a fost publicat� �n vara anului 1906, �n contextul anivers�rilor prilejuite de s�rb�torirea a 40 de ani de domnie ai lui Carol I �i apreciat� de Nicolae Iorga.
R�mas f�r� slujbele la stat, lui Kirileanu i s-a propus s� intre �n serviciul Casei Regale din Bucure�ti �i astfel a fost, �ncep�nd din 1906, persoana �ns�rcinat� cu rezolvarea coresponden�ei �n limba rom�n�, a reclama�iilor �i a cererilor de ajutor social adresate Regelui Carol I, iar din 1909 a primit �i func�ia de bibliotecar al Palatului Regal. Fiind apreciat apoi �i de succesorul lui Carol I, Regele Ferdinand, acesta i-a solicitat �n multe ocazii sfatul �i chiar redactarea, �n dese r�nduri, a textelor necesare pentru cuv�nt�ri rostite �n Parlament ori prilejuite de evenimente istorice, religioase �i culturale.
Apreciat de to�i marii oameni de cultur� pe care i-a cunoscut �n asemenea �mprejur�ri, G. T. Kirileanu a purtat o bogatã coresponden�ã. Cele peste 20.000 de scrisori primite �i scrise de el, care se p�streaz� la Biblioteca Academiei din Bucure�ti �i �n alte c�teva mari biblioteci �i arhive din �ar�, fac dovada unor rela�ii culturale �i de prietenie foarte importante, cu personalit��i precum N. Iorga, Ioan Al. Br�tescu-Voine�ti, Ion I. C. Br�tianu, P. P. Negulescu, Prin�ul Barbu �tirbey, Vasile P�rvan, Ion Simionescu, Ion Bianu, Octavian Goga, Marta Bibescu, George V�lsan, Dumitru Panaitescu-Perpessicius, Constantin C. Giurescu, Onisifor Ghibu, �erban Cioculescu, Emil Racovi��, Alexandru Rosetti �i foarte mul�i al�ii, ale c�ror nume, din p�cate, sunt complet necunoscute genera�iilor de ast�zi...
�n 1930, la re�ntoarcerea �n �arã �i urcarea pe tron a Regelui Carol al II-lea, vrednicul c�rturar �i sfetnic regal a fost �nl�turat din func�ie, fiind pensionat“.
|