 Pãtimaºa îndeletnicire asupra cuvîntului scris
• G.T. Kirileanu a fost cel mai priceput ºi temeinic editor al scrierilor lui Creangã Astãzi se împlinesc 50 de ani de cînd, printr-un gest de autenticã nobleþe ºi aleasã generozitate, unul dintre cei mai proeminenþi cãrturari ai acestor locuri, G.T. Kirileanu, a donat prin act notarial valoroasa ºi consistenta sa bibliotecã, de peste 30.000 de volume, oraºului Piatra Neamþ. Fondul documentar moºtenit de la aceastã pãtimaºã personalitate a cuvîntului scris, se aflã astãzi în custodia aºezãmîntului judeþean al cãrþii care, de altfel, îi poartã numele.
În continuarea articolului nostru de ieri, publicãm alte date oferite cu generozitate de cãtre directorul Bibliotecii Judeþene, Constantin Bostan, în speranþa cã în acest context aniversar vom reuºi sã popularizãm - aºa cum se ºi cuvine - personalitatea omului de culturã care a fost G.T. Kirileanu.
„Titu Maiorescu este una din personalitãþile care au marcat destinul cultural al lui G. T. Kirileanu, pe care l-a remarcat încã din 1899.
Apoi, cînd acelaºi Kirileanu a publicat un articol foarte critic despre o ediþie a scrierilor lui Creangã realizatã de poetul ªt. O. Iosif ºi publicistul Ilarie Chendi, semnalînd prompt ingerinþele depreciative în textele marelui scriitor. Urmarea a fost cã, în vacanþa de iarnã 1902-1903, Titu Maiorescu i-a recomandat tînãrului din Valea Bistriþei sã se ocupe el însuºi de editarea scrierilor lui Creangã, ca unul care cunoºtea foarte bine ºi realitãþile etnografice ºi lingvistice de care mustesc poveºtile, povestirile ºi amintirile acestuia.
ªi astfel, timp de peste 50 de ani, G. T. Kirileanu a fost cel mai priceput ºi temeinic editor al scrierilor lui Creangã. Cea mai importantã ediþie îngrijitã a apãrut în 1939, la 50 de ani de la moartea lui Creangã, sub auspiciile Fundaþiei pentru Literaturã ºi Artã «Regele Carol II» condusã de marele filolog ºi editor Al. Rosetti. ÃŽn acea ediþie au fost prima oarã publicate, într-un tiraj restrîns, de 50 exemplare bibliofile numerotate, ºi cele douã poveºti pornografice: «Povestea poveºtilor» ºi «Povestea lui Ionicã cel prost».
ÃŽn slujba Casei Regale
Deoarece mai întîi postul de judecãtor ºi apoi cel de inspector comunal, pe care s-a aflat Kirileanu la Broºteni, au fost desfiinþate în douã rînduri, fostul ºef de promoþie s-a trezit tot de atîtea ori «Âºomer» – motiv pentru care el a devenit mai întîi profesor particular la Iaºi ºi apoi în familia prinþului Aristide Caradja, celebru entomolog din Grumãzeºti.
A început sã lucreze la o foarte importantã monografie a comunei Broºteni ºi a Domeniilor Regale din acea zonã (Borca - Broºteni), care a fost publicatã în vara anului 1906, în contextul aniversãrilor prilejuite de sãrbãtorirea a 40 de ani de domnie ai lui Carol I ºi apreciatã de Nicolae Iorga.
Rãmas fãrã slujbele la stat, lui Kirileanu i s-a propus sã intre în serviciul Casei Regale din Bucureºti ºi astfel a fost, începînd din 1906, persoana însãrcinatã cu rezolvarea corespondenþei în limba românã, a reclamaþiilor ºi a cererilor de ajutor social adresate Regelui Carol I, iar din 1909 a primit ºi funcþia de bibliotecar al Palatului Regal. Fiind apreciat apoi ºi de succesorul lui Carol I, Regele Ferdinand, acesta i-a solicitat în multe ocazii sfatul ºi chiar redactarea, în dese rînduri, a textelor necesare pentru cuvîntãri rostite în Parlament ori prilejuite de evenimente istorice, religioase ºi culturale.
Apreciat de toþi marii oameni de culturã pe care i-a cunoscut în asemenea împrejurãri, G. T. Kirileanu a purtat o bogatã corespondenþã. Cele peste 20.000 de scrisori primite ºi scrise de el, care se pãstreazã la Biblioteca Academiei din Bucureºti ºi în alte cîteva mari biblioteci ºi arhive din þarã, fac dovada unor relaþii culturale ºi de prietenie foarte importante, cu personalitãþi precum N. Iorga, Ioan Al. Brãtescu-Voineºti, Ion I. C. Brãtianu, P. P. Negulescu, Prinþul Barbu ªtirbey, Vasile Pîrvan, Ion Simionescu, Ion Bianu, Octavian Goga, Marta Bibescu, George Vîlsan, Dumitru Panaitescu-Perpessicius, Constantin C. Giurescu, Onisifor Ghibu, ªerban Cioculescu, Emil Racoviþã, Alexandru Rosetti ºi foarte mulþi alþii, ale cãror nume, din pãcate, sunt complet necunoscute generaþiilor de astãzi...
ÃŽn 1930, la reîntoarcerea în þarã ºi urcarea pe tron a Regelui Carol al II-lea, vrednicul cãrturar ºi sfetnic regal a fost înlãturat din funcþie, fiind pensionat“.
|
Autentificare
