Capriciile verii, fapt obisnuit pentru meteorologii de la Toaca

• „Sďż˝ntem oameni obisnuiti, cu drag de munte si de meseria pe care o practicďż˝m“, spune Ioan Cojoc • „Sďż˝ntem noi supusi vitregiilor naturii mai mult decďż˝t cei de jos, ďż˝nsďż˝ ne-am ďż˝nvďż˝tat“, a adďż˝ugat Constantin Panaite •

Capriciile acestei veri ne-au dus cu gďż˝ndul, printre altele, la acei oameni care „cocotati“ ďż˝n vďż˝rf de Ceahlďż˝u, aflďż˝ primii ce si cum cu starea vremii. Printre fulgere si trďż˝snete, dar si-o „pďż˝dure“ de antene, meteorologii de pe Toaca, fiindcďż˝ despre ei este vorba, prin natura meseriei lor, ďż˝nregistreazďż˝ ceas de ceas temperatura, cantitatea de precipitatii, vizibilitatea, nivelul radioactivitďż˝tii din atmosferďż˝ si alte fenomene, pentru ca, mai apoi, valorile acestora sďż˝ ajungďż˝ la urechile tuturor. Cu ceva zile ďż˝n urmďż˝, dornici de a afla mai multe despre felul ďż˝n care trďż˝iesc acei oameni, am descins pe vďż˝rf de munte, acolo unde pe o platformďż˝ de cďż˝tiva metri pďż˝trati, la ďż˝nďż˝ltimea de 1.904 metri se aflďż˝ situatďż˝ Statia Meteorologicďż˝ Toaca. Aici, aveam sďż˝-i ďż˝ntďż˝lnim pe meteorologul de serviciu, Constantin Panaite si pe tehnicianul meteo Ioan Cojoc. Ambii, la datorie, cu responsabilitatea unor zeci de ani experientďż˝ ďż˝n spate. Ambii, bďż˝rbati cu trďż˝sďż˝turi aspre de munteni sadea si agerime ďż˝n priviri. Rezervati, pďż˝nďż˝ sďż˝ se convingďż˝ de rostul vizitei noastre, aveau totusi sďż˝-si dea frďż˝u liber glasului, dupďż˝ ce i-am convins cďż˝ dorim sďż˝ aflďż˝m una si alta despre profesia de meteorolog. „Ce sďż˝ vďż˝ zicem? Sďż˝ntem oameni obisnuiti, cu drag de munte si de meseria pe care o practicďż˝m“, avea sďż˝ ne-o reteze scurt Ioan Cojoc. „Are dreptate. Nu sďż˝ntem super-oameni, ba dimpotrivďż˝. A, cďż˝ sďż˝ntem noi supusi vitregiilor naturii mai mult decďż˝t cei de jos, asta da, ďż˝nsďż˝ ne-am ďż˝nvďż˝tat“, adaugďż˝ Constantin Panaite. „Si totusi, fulgere, trďż˝snete, furtuni...“, insistďż˝m noi, ďż˝ncercďż˝nd sďż˝ aducem vorba spre fenomenele meteo din aceastďż˝ varďż˝. „Nu cďż˝ ar fi fost mai dificil ca altďż˝datďż˝, dar faptul cďż˝ vremea s-a schimbat, ďż˝n cursul aceleasi zile trecďż˝nd usor de la o stare la alta, a fďż˝cut sďż˝ privim lucrurile cu mai multďż˝ atentie. Si-apoi, observatorul din care monitorizďż˝m fenomenele este si el supus riscurilor. Nu-i pďż˝zit sutďż˝ la sutďż˝. Forta naturii n-o poate sti nimeni pďż˝nďż˝ la urmďż˝. Ca urmare a trďż˝snetelor, pďż˝nďż˝ prin ‘99, ni se prďż˝jea mereu aparatura. Dar, de cďż˝nd a venit Romtelecomul si si-a instalat aici antena, s-a realizat o ďż˝mpďż˝mďż˝ntare foarte serioasďż˝ si nu prea mai avem probleme. Acum, vďż˝rful Toaca este legat la nulul pďż˝mďż˝ntului printr-o centurďż˝ metalicďż˝ fixatďż˝ pe un beton bun conducďż˝tor de electricitate“, ne-a povestit Ioan Cojoc.

„Noi ne-am ales aceastďż˝ meserie“

La statie, un om lucreazďż˝ 24 de ore, dupďż˝ care are liber patru zile sau doar trei, cum se ďż˝ntďż˝mplďż˝ vara, cďż˝nd unii dintre cei cinci meteorologi, pleacďż˝ ďż˝n concediu. Asta aveam s-o aflďż˝m de la unul dintre ei, care avea sďż˝ adauge: „Nu-i greu, dar nici usor. Luďż˝m vara concediu pentru cďż˝ mai avem treabďż˝ pe acasďż˝. Si-apoi, vara, chiar ďż˝n conditii meteo mai proaste, munca noastrďż˝ este mai usor de executat decďż˝t iarna, cďż˝nd, uneori, pentru escaladarea celor 100 de metri, de la cabanďż˝ la statie, faci 2-3 ore. Asta, cďż˝nd este zďż˝padďż˝ si viscol“, ne-a spus tehnicianul Cojoc. „Si totusi, ca orice meserie, cu bune cu rele, ďż˝ti oferďż˝ si aceasta, uneori, si clipe de bucurie. Pentru noi, bucuria ďż˝nseamnďż˝ sentimentul mďż˝retiei, creat de ďż˝nďż˝ltimea de la care privim lumea din jur“. La acesta se adaugďż˝ si cel al fenomenelor optice, despre care avea sďż˝ ne vorbeascďż˝ Constantin Panaite. „Eu am fďż˝cut facultatea de matematicďż˝ si nu privesc cu misticism fenomenele optice pe care le putem surprinde de aici, dar nu poti sďż˝ nu fii impresionat de ele. Cďż˝nd este ceatďż˝ de o parte a muntelui si de partea cealaltďż˝ soare, umbra ta proiectatďż˝ peste ceatďż˝ poate avea un fel de aureolďż˝, fenomen care se cheamďż˝ glorie. De multe ori, vďż˝rful muntelui rďż˝mďż˝ne suspendat parcďż˝ de cer, pentru cďż˝ la o ďż˝nďż˝ltime mai micďż˝ existďż˝ ceea ce se numeste o mare de nori. Umbra stďż˝ncilor formeazďż˝ uneori o piramidďż˝ cu aspect spatial, ďż˝n anumite conditii meteo si cďż˝nd soarele are o anumitďż˝ ďż˝nclinatie“, ne-a povestit meteorologul Panaite. La rďż˝ndul sďż˝u, Ioan Cojoc, ceva mai putin spornic la vorbďż˝, avea sďż˝ mai adauge cďż˝ fiecare dintre ei trďż˝ieste sentimente deosebite si atunci cďż˝nd vďż˝d de la ďż˝nďż˝ltimea muntelui Romanul, Piatra Neamt, iar pe cer senin, aproape ďż˝ntreaga Moldovďż˝. Si tot asa, mai cu una, mai cu alta, usor-usor dialogul nostru a devenit ceva mai deschis. Vďż˝zďż˝nd asta, am ďż˝ncercat sďż˝ aflďż˝m de la interlocutorii nostri cďż˝te ceva mai mult despre un eveniment sau altul, care sďż˝ le fi marcat existenta de-a lungul anilor. Cu greu ne-au vorbit despre acele zile de iarnďż˝, cďż˝nd viscolul tinde sďż˝ te ia pe sus, iar ei trebuie musai sďż˝ urce sau sďż˝ coboare de pe munte, de troienele, ce fac calea dinspre Durďż˝u spre Toaca nesfďż˝rsitďż˝, despre vremea cďż˝nd Cernobďż˝lul a fďż˝cut ca radioactivitatea pe munte sďż˝ fie de douďż˝ mii de ori mai mare ca cea obisnuitďż˝ si ďż˝ncďż˝ altele, care pentru meteorologi sďż˝nt lucruri obisnuite. „Asta e. Noi ne-am ales aceastďż˝ meserie. Si dacďż˝ n-ar fi fost acel drag de munte si drag de ceea ce facem aici de zeci de ani, n-am mai sta“, avea sďż˝ spunďż˝ unul dintre ei, citindu-i-se ďż˝n ochi, cu usurintďż˝, sinceritatea. Cďż˝t priveste ideea cu care plecasem la drum, aceea de a surprinde niste oameni ce-si duc anevoie zilele printre fulgere si trďż˝snete, cu trimiteri precise la conditiile meteo ale acestei veri, am ďż˝nteles un lucru. Pentru meteorologii de pe Toaca, vara lui 2010 a fost una obisnuitďż˝, ďż˝nsďż˝, cu ceva mai multe capricii.