Rom�nii �ntre zbucium, dram� si sperant�
La 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul T�rii hot�ra, la Chisin�u, unirea „pentru totdeauna“ a Basarabiei cu Tara Mam�. Regele Ferdinand I a declarat celor ce i-au prezentat hot�r�rea: „Ati venit la o mare durere s� aduceti o mare m�ng�iere“. „M�ng�ierea“ a avut darul s� �nt�reasc� toat� suflarea rom�neasc� si, la 1 Decembrie 1918, se �mplinea visul de totdeauna al lor, de a se uni �ntr-un stat unitar prin Hot�r�rea de la Alba. M�reata fapt� a rom�nilor a st�rnit furia vechilor agresori, mai ales a Rusiei care, �n 1922, va deveni Uniunea Sovietic�. �nh�itarea acesteia cu Germania hitlerist�, la 29 august 1939, a dus la a doua r�pire a Basarabiei, din 1940, si apoi, �n alte conditii, la cea de a treia, la 23 august 1944.
Speranta, bazat� pe amintirea unor fapte si evenimente de vital� important� ale trecutului, trebuie s� zguduie nedreapta indiferent� a Europei si a lumii fat� de dureroasa problem� a unit�tii lumii rom�nesti, at�t de necesar� unit�tii europene si mondializ�rii.
Pentru marcarea acestui eveniment istoric, ast�zi, 27 martie 2007, la ora 14, Casa de Cultur� a Sindicatelor Piatra Neamt, Biblioteca Tehnic�, Grupul Cultural „Petrodava“ si Asociatia „Pro Basarabia si Bucovina“ organizeaz� colocviul: „Aportul Basarabiei la cristalizarea, dezvoltarea si consolidarea rom�nismului prin creatii culturale - stiinte, literatur�, arte teatru, �nv�t�m�nt, ost�sie, viat� bisericeasc�“.
Profesorul Traian Cicoare, sufletul acestor interesante �ntruniri dedicate istoriei si spiritului, a tinut s� precizeze intentiile generoase ale acestui colocviu: „�n acest colocviu ne vom str�dui s� dovedim adev�rul spuselor lui Eminescu: «... tocmai fiind pusi �n contact cu rusii, rom�nii erau mai m�ndri de rom�nitatea lor», ca si pe cele ale lui Ibr�ileanu: «basarabenii reprezint� maximum de rom�nism». Vom urm�ri modul �n care a fost p�strat� limba, «expresia sonor� a sufletului rom�nesc», si ortodoxia rom�neasc�, necontaminat� de cea ruseasc�. �n acelasi timp, vom folosi acest prilej pentru a evoca chipuri spirituale basarabene care au ocupat �nalte functii de episcopi, mitropoliti si stareti“.
|