„ďż˝n Romďż˝nia, totul este politicďż˝“

• cu Robert Hodes despre cum se vede Romďż˝nia din Brooklyn

La saptezeci si sase de ani, solid, impunďż˝tor si stďż˝pďż˝n pe sine, cu un spirit sportiv disciplinat de reguli asumate, Robert Hodes vorbeste rar, clar si coerent, constient de propria sa libertate de gďż˝ndire si actiune la care noi, proaspetii „europeni“, din pďż˝cate, abia visďż˝m. Socoate spiritul american ca vietuind ďż˝n New York si nu oriunde, ci ďż˝n Brooklyn, cartierul celebru de unde-si trage rďż˝dďż˝cinile. A fost avocat ďż˝n New York, a condus vreme de un deceniu si jumďż˝tate Compania „Tarzan“, apďż˝rďż˝nd drepturile de autor ale celebrului nostru conational, a fost avocatul vedetelor hollywood-iene si, ďż˝n cele din urmďż˝, s-a retras ďż˝n Elvetia unde, alďż˝turi de sotia sa, Maria Brandenberger, prin intermediul Fundatiei „Johanna“, se ocupďż˝ cu activitďż˝ti de ajutorare a copiilor din mai multe colturi ale lumii.
Aflat �n Rom�nia pentru a augmenta leg�turile de suflet cu protejatii s�i, Robert Hodes face frecvent referiri la amfitrionul s�u, pianistul, compozitorul si pedagogul Iulian Arcadi Trofin si la Camilla Schwimer, cu a c�ror fundatie colaboreaz� �ntru oferirea unei sanse copiilor de aici.

Leg�turi de suflet

„Sotia mea o cunostea pe Camelia Schwimer. Ea i-a vorbit sotiei mele despre necesitďż˝tile care existďż˝ ďż˝n Romďż˝nia ďż˝n acest sens. Prin urmare, a venit ďż˝n Romďż˝nia ďż˝n 2001 si, dupďż˝ aceea, s-a reďż˝ntors de multe ori aici, iar ďż˝mpreunďż˝ cu Camelia au fďż˝cut mult pentru ajutor: ďż˝n primul rďż˝nd pentru copiii handicapati, apoi pentru cei care au nevoie de sprijin, deci copii sďż˝raci, apoi pentru copii, pur si simplu. ďż˝n 2004, l-a ajutat pe maestrul Iulian Trofin sďż˝ poatďż˝ concerta ďż˝ntr-o serie de trei spectacole, cu tinerii pianisti pe care ďż˝i are ďż˝n ďż˝ndrumare, ďż˝n Elvetia. Si acela a fost momentul ďż˝n care i-am ďż˝ntďż˝lnit pe acesti tineri pianisti, pe care am hotďż˝rďż˝t sďż˝-i ajut. Sotia mea ajutďż˝ copiii cu nevoi, eu ajut copiii foarte talentati“.
Leg�turile de suflet pe care le-a descoperit aici, �n tinutul Neamtului, l-a f�cut s� revin� de mai multe ori pe meleagurile noastre:
„Este pentru a patra oarďż˝ cďż˝nd vin ďż˝n Romďż˝nia. Si am fďż˝cut-o pentru cďż˝, acum sapte ani, am descoperit o fetitďż˝ sďż˝racďż˝ ďż˝ntr-o mďż˝nďż˝stire de lďż˝ngďż˝ Tďż˝rgu Neamt, o fetitďż˝ dintr-o familie nevoiasďż˝ cu sapte copii. Fetita, ďż˝mpreunďż˝ cu unul din fratii ei au devenit protejatii nostri, astďż˝zi fiind elevi la Liceul de Artďż˝ din Piatra Neamt. E un ajutor nu numai material, ci si din punctul de vedere al spiritului, al sufletului. Au cďż˝lďż˝torit foarte mult, ďż˝n Elvetia, Statele Unite, Franta, Germania, ďż˝mpreunďż˝ cu noi, care ne socotim un fel de pďż˝rinti adoptivi, si ďż˝ntotdeauna dorim sďż˝ vedem cďż˝ acesti copii cresc bine si, totodatďż˝, sďż˝ credem cďż˝ ďż˝ntr-un fel i-am salvat, cďż˝ am schimbat ďż˝n bine destinul lor.“

„Totul este important aici“

Cu toate c� vietuieste �n lumea autentic� a Occidentului, Robert Hodes este fascinat de experienta pe care ti-o poate oferi o tar� precum Rom�nia:
„Eu stiu foarte bine douďż˝ tďż˝ri: America si Elvetia. ďż˝n aceste douďż˝ tďż˝ri trďż˝iesc, de altfel. Si iubesc Romďż˝nia. Timp de cincisprezece ani, am fost presedintele companiei «Tarzan». Am cďż˝lďż˝torit ďż˝n toatďż˝ lumea, pentru cďż˝ oricine a vrut sďż˝ utilizeze ďż˝n diferite scopuri numele lui Tarzan, imaginea lui, trebuia sďż˝ aibďż˝ acceptul nostru. Filme, televiziune, cďż˝rti, tricouri... orice.
Pentru personalitatea mea, pentru spiritul meu, prefer Romďż˝nia si Americii, si Elvetiei. America ďż˝ncepe sďż˝ devinďż˝ anonimďż˝. Spiritul ei este... nu stiu unde?! Elvetia este o tarďż˝ minunatďż˝, foarte curatďż˝, totul functioneazďż˝, oamenii sďż˝nt corecti, dar, poate tocmai din aceste motive, e plictisitoare. ďż˝n Romďż˝nia, ďż˝n cinci zile am avut mai multďż˝ dramaticitate, mai multďż˝ muzicďż˝, mai multe ďż˝ntďż˝mplďż˝ri, mai multďż˝ dragoste, mai multďż˝ frenezie, decďż˝t ďż˝n cinci ani acolo. Totul este important aici. Vďż˝d asta pe stradďż˝, oriunde. ďż˝n America, nu ai nici o dificultate pentru cďż˝ totul este la locul lui. Acolo nu te gďż˝ndesti prea mult la viata ta. Dar aici, fiecare zi, fiecare clipďż˝ este ďż˝ncďż˝rcatďż˝ de trďż˝iri.“

„Cultura a venit ďż˝ntotdeauna dinspre Europa“

Are un adev�rat cult fat� de identitatea cultural� a Europei, pe care o socoate pregnant� si autentic� �n raport cu cea a Lumii Noi:
„Opinia mea, personalďż˝, se deosebeste poate de cea a multor americani. Pentru mine, care m-am nďż˝scut ďż˝n America si am trďż˝it acolo, cultura a venit ďż˝ntotdeauna dinspre Europa. Si apoi, cďż˝nd am crescut destul ca sďż˝ ďż˝nteleg cultura americanďż˝, am putut sďż˝ o recunosc, dar n-am putut sďż˝ o identific pe deplin. E foarte dificil de explicat. Ti-am spus cďż˝ am fost ďż˝n Tarzan bussines. Iar prima aventurďż˝ ďż˝n «comics»-uri a fost Tarzan. Benzile desenate, realizate de cei mai mari artisti ai genului, au umplut ziarele. ďż˝n America a fost foarte popularďż˝ chestia asta. Acolo, ďż˝nsďż˝, oamenii iau ziarul, ďż˝l citesc, dupďż˝ care ďż˝l aruncďż˝ la gunoi. Dar ďż˝n Franta, de pildďż˝, benzile desenate au fost recunoscute ca o culturďż˝, cu un amplu efect cultural. ďż˝n calitate de presedinte al Companiei «Tarzan» am fost invitat la Luca, ďż˝n Italia, pentru a face o prezentare tocmai acestor benzi desenate. Doi ani mai tďż˝rziu, a fost o expozitie la Muzeul de Artďż˝ Decorativďż˝ din Paris. ďż˝n Europa, filmele cu Tarzan fac parte dintr-un anumit stil de culturďż˝. Johnny Weissmuller este una din icoanele culturii populare. ďż˝n America, acesta este domeniul copiilor“.

„ďż˝n Romďż˝nia, totul este politicďż˝“

�n schimb, nu se poate abtine s� nu reproseze insidiozitatea teritoriului politic rom�nesc si accentuata insinuare �n viata cotidian�:
„Am o problemďż˝ cu politica din Romďż˝nia. ďż˝mi cer scuze dacďż˝ voi nu vreti sďż˝ vorbiti despre asta... dar ďż˝sta este adevďż˝rul. Asa cum este perceput ďż˝n afarďż˝. ďż˝n Romďż˝nia, cred, este prea multďż˝ politicďż˝. Totul este politicďż˝. Este destul de rďż˝u sďż˝ ai deja politicďż˝ ďż˝n viata politicďż˝. Nu vrei politicďż˝ ďż˝n scoli, nu vrei politicďż˝ ďż˝n ziare, nu vrei politicďż˝ ďż˝n meseria ta. Nu este asa ďż˝n America, nu este asa ďż˝n Elvetia. Puterea se aflďż˝ ďż˝n politicďż˝, dar tu nu doresti acest tip de putere ďż˝n scoalďż˝, ďż˝n ziare, ďż˝n propria ta meserie, pentru cďż˝ asta ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ puterea ďż˝ti spune ce sďż˝ predai, ce sďż˝ scrii, ce sďż˝ citesti si cum sďż˝-ti faci meseria. ďż˝n America, ďż˝n Elvetia si ďż˝n alte tďż˝ri, cei care au studiat principiile educatiei, cei care au foarte multďż˝ experientďż˝ ďż˝n pedagogie sďż˝nt cei care ďż˝ti spun cum ar fi mai bine sďż˝ predai, de pildďż˝. Nu politicienii, care, de cele mai multe ori, sďż˝nt niste impostori ďż˝n meseria lor. Acelasi lucru este valabil si ďż˝n jurnalisticďż˝. Ziarul este fďż˝cut pentru a spune adevďż˝rul, nu pentru alte argumente. Iar ďż˝n meseria ta, faci ceea ce stii, cum ai ďż˝nvďż˝tat si cum crezi tu cďż˝ e mai bine. Asta-i tot. Nu vďż˝d nici o legďż˝turďż˝ cu politica, si cu atďż˝t mai putin insinuarea politicului ďż˝n acest domeniu.“

Coruptia ca brand national

Si, ca multi altii, Robert Hodes acuz� nedisimulat marca rom�neasc� cea mai cunoscut� a contemporaneit�tii - coruptia:
„Cďż˝nd vei vedea ďż˝n ziarele americane cďż˝ se vorbeste despre Romďż˝nia - si se vorbeste - vei gďż˝si invariabil un cuvďż˝nt numit coruptie. Sďż˝nt douďż˝ aspecte ale coruptiei: una cďż˝nd dai bani, iar cealaltďż˝, mult mai periculoasďż˝, priveste coruptia valorilor societďż˝tii. Vďż˝ pot da un exemplu legat chiar de domnul Iulian. El este cel mai bun profesor pe care l-am vďż˝zut vreodatďż˝. El nu vorbeste numai despre ce va face; el face. ďż˝n acesti ani de cďż˝nd ďż˝l cunosc, a fďż˝cut atďż˝t de multe lucruri: scoala lui din Budesti... acesti saizeci de copii atďż˝t de sďż˝raci... Au acum haine, vitamine, atentie si asistentďż˝ medicalďż˝. Ei au fďż˝cut toate lucrurile astea. Cine ďż˝i ajutďż˝? Nimeni. Crezi cďż˝ primarul din Budesti ďż˝i ajutďż˝? Nu cred. De ce? Pentru cďż˝, asa cum se ďż˝ntďż˝mplďż˝ ďż˝ntotdeauna, nu se doreste ca ei sďż˝ devinďż˝ persoane importante. Asta ďż˝nseamnďż˝ vizibilitate mai micďż˝ pentru ceilalti.
Pianistii romďż˝ni despre care vorbeam au concertat ďż˝n America, ďż˝n Italia, ďż˝n Elvetia. Au fost si ďż˝n locurile ďż˝n care romďż˝nii, din pďż˝cate, nu se bucurďż˝ de cea mai bunďż˝ reputatie. Si acesti copii au dus, efectiv, steagul Romďż˝niei ďż˝n lume. Ei sďż˝nt, fďż˝rďż˝ exagerare, «Romanian team number one». Dar ce sďż˝nt ďż˝n Romďż˝nia? Nimeni. Persoane importante sďż˝nt aici tot felul de nulitďż˝ti specializate ďż˝n mizerii. Chiar domnul Iulian a fost blamat: i-a dus ďż˝n strďż˝inďż˝tate pentru a pierde timpul. Este de necrezut; este politicďż˝. Politica puterii si foarte, foarte mici procese de gďż˝ndire. Prin urmare, cďż˝nd este politicďż˝ ďż˝n scoalďż˝, peste tot, nu ne putem astepta la nimic bun.
Noi nu spunem niciodatďż˝: «o sďż˝ fac asta, sau asta...» si de obicei nu se ďż˝ntďż˝mplďż˝ nimic. Noi, ďż˝ntotdeauna, am cheltuit banii nostri si facem ceva. Trebuie sďż˝ scoatem ďż˝n continuare bani din buzunar. Dar, sďż˝nt ďż˝ncrezďż˝tor cďż˝ ceva se va schimba ďż˝n Romďż˝nia. Politica, probabil, va fi redimensionatďż˝ si restrďż˝nsďż˝ la teritoriul ei, politicienii se vor schimba sau vor fi schimbati, coruptia nu va mai fi atďż˝t de accentuatďż˝...“