Platforma S�vinesti, o istorie amar de trist�

• ďż˝n cadrul manifestďż˝rilor cuprinse ďż˝n cadrul Zilelor Bibliotecii Kirileanu va fi lansat proiectul „Sďż˝ cunoastem istoria judetului prin memoria comunitďż˝tii“ • subiectul este platforma industrialďż˝ de la Sďż˝vinesti • ďż˝n zilele de glorie, aici munceau 15.000 de oameni •

Zilele Bibliotecii Judetene G.T. Kirileanu Neamt sďż˝nt ďż˝n plinďż˝ desfďż˝surare, iar astďż˝zi 16 noiembrie, evenimentul de greutate este reprezentat de dezbaterea-dialog „Sďż˝ cunoastem istoria judetului prin memoria comunitďż˝tii: Platforma Industrialďż˝ Sďż˝vinesti - Roznov“, prin care este lansat proiectul cu acelasi nume, „Sďż˝ cunoastem istoria judetului prin memoria comunitďż˝tii“. Invitatii speciali ai acestei ďż˝ntďż˝lniri sďż˝nt Valeriu Momanu, Gheorghe Tepes-Greurus, Ion Strďż˝tilďż˝, Luigi Bodo, Gheorghe Munteanu, Constantin Munteanu, Virgil Rďż˝zesu, Paul Vasiliu si Mircea Rusu. Cu acest prilej, va fi organizatďż˝ o expozitie de carte si documente sub genericul „Oameni si locuri, avďż˝ndu-i drept autori pe Constantin Munteanu, Valentin Ciucďż˝, Ion Cďż˝rnu, Gheorghe Tepes-Greurus, Dumitru Bostan, Iulia Amďż˝linei, Nicolae Marcu, Valeriu Jumanca, Mircea Rusu. Moderatorul dezbaterii, care se desfďż˝surďż˝ ďż˝n Sala Cupola, de la ora 17.00, va fi Mihaela Mereutďż˝, director-manager al Bibliotecii G.T. Kirileanu. Pe 15 ianuarie 1957, Hotďż˝rďż˝rea Consiliului de Ministri nr. 75 a ďż˝nscris actul de nastere a Uzinei de Fire Sintetice Sďż˝vinesti. Doi ani mai tďż˝rziu, primele instalatii ale viitorului colos sďż˝vinestean produceau, ďż˝n premierďż˝ pentru Romďż˝nia, firele sintetice poliamidice Relon si, apoi, primele cantitďż˝ti de fibre poliacrilice Melana. ďż˝n expunerea la Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al Partidului Muncitoresc Romďż˝n, presedintele Gheorghe Gheorghiu-Dej arďż˝ta cďż˝ se va ďż˝ncepe construirea unor „noi si importante unitďż˝ti ale industriei noastre chimice“, printre care si construirea unei fabrici de fire sintetice de relon, cu o capacitate de productie de 5.000 tone pe an, la Sďż˝vinesti. Prima linie de polimerizare, filare si fabricare a fibrelor sintetice la Uzina de Fibre Sintetice din Sďż˝vinesti a intrat ďż˝n functiune ďż˝n luna aprilie 1959. Sectia Relon - una din cele mai moderne unitďż˝ti ale industriei chimice - era echipatďż˝ cu instalatii de un ďż˝nalt nivel tehnic, care asigurau o productivitate mďż˝ritďż˝ si o productie de calitate superioarďż˝. „ďż˝n afara fibrelor si firelor sintetice, uzina de la Sďż˝vinesti va produce si mase plastice destinate fabricďż˝rii diferitelor obiecte tehnice si de uz casnic. Pe baza prevederilor hotďż˝rďż˝rilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, firele sintetice produse la uzina de la Sďż˝vinesti ďż˝n acest an vor da posibilitate industriei noastre usoare sďż˝ producďż˝ si sďż˝ punďż˝ la dispozitia populatiei 1.500.000 mp tesďż˝turi si 700.000 bucďż˝ti tricotaje. ďż˝n afarďż˝ de aceasta, din fibre sintetice, ďż˝n amestec cu alte fibre, se vor mai produce ďż˝ncďż˝ 7-8 milioane mp tesďż˝turi. Calitďż˝tile deosebite ale fibrelor sintetice de relon sďż˝nt bine cunoscute. Ele au mare rezistentďż˝ atďż˝t la tractiune, cďż˝t si la frecare, nu sďż˝nt atacate de microorganisme, nu putrezesc, nu se ďż˝mbibďż˝ cu apďż˝, nu se ďż˝ngreuneazďż˝ si se usucďż˝ repede; se spalďż˝ usor, au o mare elasticitate, rezistentďż˝ chimicďż˝ si termicďż˝. Tesďż˝turi fine ca pďż˝nza de pďż˝ianjen, dar si benzi transportoare, curele de transmisie sau odgoane marine, blďż˝nuri, covoare, haine de protectie pot fi fďż˝cute din firele si fibrele produse la Sďż˝vinesti. Intrarea ďż˝n productie a liniei de polimerizare, filare si fabricare a fibrelor sintetice de relon de la Sďż˝vinesti reprezintďż˝ ďż˝ndeplinirea unei importante sarcini trasate de Congresul al II-lea al partidului de Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al PMR“, se arďż˝ta ďż˝n publicatia Flacďż˝ra de miercuri, 29 aprilie 1959. ďż˝ntinsďż˝ pe mai bine de 600 de hectare, platforma chimicďż˝ Sďż˝vinesti asigura traiul pentru circa o treime din populatia municipiului Piatra Neamt. ďż˝n perioada de apogeu, acolo lucrau 15.000 de salariati. Din pďż˝cate, acum nu mai e nimic din vechea platformďż˝ dupďż˝ „Marea privatizare“.