NEMTENCE EXPLOATATE DE MAFIOTUL CL�MPARU

• mai multe tinere din localitďż˝ti din zona Romanului au cďż˝zut victime retelei conduse de temutul proxenet Ioan Clďż˝mparu, zis si „Cap de Porc“ • interlopul botosďż˝nean era ajutat ďż˝n Neamt de locotenentii sďż˝i, Cornel Popeanu, zis Mutu si Dan Mihďż˝ilďż˝, zis Motan • cei doi au fost condamnati definitiv, anul trecut, la 10 ani si 6 luni-Mihďż˝ilďż˝ si 5 ani-Popeanu • Clďż˝mparu a fost condamnat recent de o instantďż˝ spaniolďż˝ la 30 de ani ďż˝nchisoare • „Cei doi romascani racolau fete din localitďż˝tile din zona Roman si le traficau ďż˝n Spania“, ne-a declarat un ofiter nemtean •

Ioan Clďż˝mparu, considerat de autoritďż˝tile spaniole ca fiind unul dintre cei mai periculosi infractori din Europa, a exploatat sexual ďż˝n Spania zeci de tinere provenite din localitďż˝ti situate ďż˝n apropierea orasului Roman. Clďż˝mparu nu ar fi reusit acest lucru fďż˝rďż˝ ajutorul celor doi locotenenti ai sďż˝i, Cornel Popeanu, zis Mutu, si Dan Mihďż˝ilďż˝, zis Motan, ambii din Roman. Cei doi i-au livrat temutului interlop, care ďż˝si stabilise cartierul la Madrid, zeci de tinere, aria lor de actiune fiind judetul Neamt. ďż˝n acest moment, atďż˝t Popeanu, cďż˝t si Mihďż˝ilďż˝ se aflďż˝ dupďż˝ gratii. Anul trecut, ďż˝nalta Curte de Casatie si Justitie le-a respins celor doi recursurile, drept pentru care decizia Tribunalului Sibiu a rďż˝mas defintivďż˝. Dan Mihďż˝ilďż˝ a fost condamnat la 10 ani si 6 luni de ďż˝nchisoare, iar Cornel Popeanu la 5 ani ďż˝nchisoare. ďż˝n acest dosar, Clďż˝mparu a fost condamnat la 13 ani de ďż˝nchisoare. Cei doi romascani s-au predat politiei la sfďż˝rsitul lunii februarie 2011, la putin timp dupďż˝ decizia instantei de judecatďż˝. Ancheta care a dus la destructurarea clanului Clďż˝mparu, cu ramificatii si ďż˝n Neamt, a fost coordonatďż˝ de Bucuresti. Un fost ofiter de la Crimďż˝ Organizatďż˝ ďż˝si aminteste de actiunile care au avut loc ďż˝n zona Romanului ďż˝n anii 2004-2005. „Politistii de la Crimďż˝ Organizatďż˝ Neamt nu au fďż˝cut altceva decďż˝t sďż˝ ofere sprijin anchetatorilor veniti de la Bucuresti. La vremea respectivďż˝ au fost mai multe descinderi ďż˝n Roman, dar si la o fermďż˝ dintr-o localitate apropiatďż˝, unde s-a gďż˝sit o culturďż˝ de cďż˝nepďż˝ ce a fost distrusďż˝. Se stia cďż˝ cei doi romascani erau oamenii lui Clďż˝mparu si cďż˝ racolau pentru acesta fete din satele sďż˝race din zona Romanului. Nu s-a stiut niciodatďż˝ cďż˝te fete din Neamt au fost traficate, pentru cďż˝ multe dintre ele nu au mai depus plďż˝ngere la politie. Oricum a fost vorba de zeci de tinere“, ne-a declarat un ofiter de la Crimďż˝ Organizatďż˝. Membrii clanului Clďż˝mparu au fost trimisi ďż˝n judecatďż˝ de procurorii DIICOT ďż˝n octombrie 2004. Este vorba de 9 indivizi, ďż˝n frunte cu Ioan Clďż˝mparu, care la acea vreme a fost trimis ďż˝n judecatďż˝ ďż˝n lipsďż˝, ďż˝ntrucďż˝t se sustrďż˝gea urmďż˝ririi penale. Toti au fost acuzati de initiere, constituire, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat avďż˝nd drept scop comiterea de infractiuni grave, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism si spďż˝lare de bani. Din ancheta procurorilor a reiesit faptul cďż˝ inculpatii s-au constituit ďż˝ntr-un grup criminal organizat, ďż˝ncďż˝ din anul 2001, avďż˝nd drept scop traficarea de tinere romďż˝nce ďż˝n Spania, pentru a fi exploatate sexual ďż˝n parcul Casa de Campo, din Madrid. Veniturile realizate din exploatarea tinerelor erau ďż˝ncasate de cďż˝tre membrii grupďż˝rii criminale si repatriate ďż˝n Romďż˝nia, unde erau utilizate ďż˝n achizitionarea de imobile, autoturisme de lux, aparaturďż˝ electronicďż˝, bijuterii etc. Pentru a ascunde provenienta ilicitďż˝ a banilor, bunurile erau achizitionate pe numele altor persoane. Gruparea actiona cu predilectie ďż˝n judetele Neamt, Sibiu si Prahova.

Gruparea Cl�mparu, inspirat� dup� mafia italian�

Procurorii au stabilit c� �n cadrul grup�rii mafiote existau persoane care se ocupau de recrutarea si racolarea victimelor, de obtinerea documentelor de c�l�torie si transportul acestora p�n� �n Spania, unde tinerele erau preluate de alti membri ai retelei. Ajunse la destinatie, fetele erau constr�nse s� se prostitueze, proxenetii folosind diverse metode, respectiv retinerea documentelor, invocarea unor datorii de sute sau mii de euro, amenintare sau violente. Fetele care intrau pe m�na mafiotilor proveneau din familii s�race si �n care existau ne�ntelegeri �ntre membrii acestora. Lor li se promiteau locuri de munc� bine retribuite �n Spania ca dansatoare, menajere, osp�t�rite, dame de companie sau muncitori necalificati �n agricultur�. Tinerele acceptau ca infractorii s� le pl�teasc� transportul, cu promisiunea c� �si vor achita datoriile la primul salariu. C�nd ajungeau la destinatie, traficantii le spuneau adev�ratul motiv pentru care au ajuns �n Spania. Fetele care refuzau erau b�tute cu s�lb�ticie, dovezi �n acest sens ajung�nd si pe masa anchetatorilor spanioli. Cei din urm� au stabilit c� �n Madrid actionau, �n fiecare noapte, 120-150 de tinere din Rom�nia, toate obligate s� se prostitueze de proxenetii lui Cl�mparu. Acesta stabilise reguli stricte pentru tinerele rom�nce. Astfel, acestea erau obligate s� accepte doar clienti spanioli, s� stea �ntr-un anumit loc stabilit de proxenetul sef, s� nu discute �ntre ele. Toti banii obtinuti erau predati dimineata proxenetilor desemnati, iar acestia, la r�ndul lor, pl�teau c�te o cot� lui Cl�mparu.