 CABANA LUI CEAUSESCU, CÎSTIGATÃ DE CÃLUGÃRI
• o instantã a Judecãtoriei Brasov a dat cîstig de cauzã Mitropoliei Moldovei în procesul cu Directia Silvicã pentru cabana Nemtisor • juristii Silvicului au fãcut recurs la Tribunalul Brasov • dacã aceasã cale de atac va fi respinsã, cãlugãrii vor primi toate imobilele care se aflã pe suprafata de 4. 478 de hectare de pãdure ce a fost retrocedatã Mãnãstirii Neamt • ÃŽn rãzboiul din instantã, dintre Mãnãstirea Neamt, prin Mitropolia Moldovei si Directia Silvicã Piatra Neamt, privind imobilele situate pe o suprafatã de teren ce a fost revendicatã si cîstigatã de cãlugãri, s-a consumat un nou episod. De aceastã datã la Judecãtoria Brasov, unde a avut cîstig de cauzã mãnãstirea. Astfel, instanta a respins suspendarea executãrii silite privind retrocedarea bunurilor imobile de pe respectiva suprafatã de teren. Este vorba de sase depozite intermediare de exploatare, cabana Nemtisor - fosta casã de protocol a dictatorului Nicolae Ceausescu, sediul Ocolului Silvic Tîrgu Neamt, cinci imobile - canton Secu, cabana Huma, cabanele Icoana si Mãngãlãrie, sediu brigadã silvicã, plus drumuri forestiere, teren recoltat fîn si douã helestee. Pentru retrocedarea acestor imobile, Mãnãstirea Neamt detinea o solutie favorabilã emisã de Judecãtoria Tîrgu Neamt. Juristul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei a încercat sã punã în executare sentinta, însã juristii silvicultorilor au cerut suspendarea ei. Asa se face cã procesul a fost strãmutat la Judecãtoria Brasov unde cãlugãrii au avut cîstig de cauzã. Trebuie precizat cã avocatii Directiei Silvice au atacat decizia cu recurs la Tribunalul Brasov, procesul fiind la al treilea termen de judecatã.
Si aceastã decizie a instantei i-a nemultumit pe silvicultori. Acestia nu înteleg cum de s-a ajuns la aceastã sentintã din moment ce procurorii au stabilit cã pãrintele jurist a falsificat lista ce a dus la retrocedarea sediului Ocolului Silvic Tîrgu Neamt si a celorlalte clãdiri.
Cîstig pe toatã linia la instante
Cu sigurantã, rãzboiul din instantã dintre cele douã institutii, este departe de a fi finalizat, mai ales cã avocatii contestã acum inclusiv modul în care au fost retrocedate pãdurile cãtre Bisericã.
De altfel, o analizã atentã a retrocedãrilor terenurilor cãtre mãnãstirile din Neamt, aratã cã majoritatea acestora s-au fãcut cu ajutorul instantelor de judecatã. Majoritatea cererilor de reîmproprietãrire ale institutiilor bisericesti din Neamt au fost respinse de Comisia Judeteanã de Fond Funciar si de comisiile comunale. ÃŽn aceastã situatie, juristii Mitropoliei s-au adresat instantelor de judecatã si au avut cîstig de cauzã. Multe dintre aceste decizii sînt contestate si acum de cãtre silvicultori. Cea mai criticatã apartine Tribunalului Cluj si dateazã din anul 2002. Este vorba de Decizia civilã 1380/A/2002, care stipula retrocedarea a 6.117 hectare de pãdure cãtre unitãtile bisericesti. „Actele depuse pentru dovedirea proprietãtii sînt copii ale Decretelor Regale de ÃŽnzestrare, publicate în Monitoarele Oficiale din 1935, 1938, acte în care nu este specificatã proprietatea, ci folosinta si înzestrarea unor mãnãstiri, totalizînd 11.000 de hectare, cît era fondul bisericesc în anul 1945. Completul de judecatã de la Tribunalul Cluj a interpretat în mod eronat Legea 1/2000, în sensul cã a dispus constituirea dreptului de proprietate tuturor institutiilor de cult constituite pînã la data de 1 ianuarie 1990, în limita a 30 de hectare din fondul bisericesc existent la data nationalizãrii acestor suprafete de cãtre regimul comunist, institutii care nu au avut vreodatã în proprietate sau folosintã suprafete cu vegetatie forestierã. Singurele institutii îndreptãtite sã primeascã în proprietate 30 de hectare de pãdure erau cele nominalizate în decretele regale din 1935 si 1938, respectiv mãnãstirile Agapia, Vãratec, Bistrita, Horaita, Durãu, Pîngãrati si Neamt Secu“, spun juristii Directiei Silvice Neamt. Cu toate acestea, Tribunalul Cluj, a admis teoria conform cãreia dreptul de folosintã este unul si acelasi lucru cu proprietatea, lucru ce a ajutat foarte mult Mitropolia Moldovei si Bucovinei în procesele ce au urmat.
|
Autentificare
