Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2008
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 6 August 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
DRAME PRINTRE MÃŽL SI APE

DRAME PRINTRE MÃŽL SI APE

• Ileana Ghiures din Pîngãrati a povestit cum a vãzut moartea cu ochii acum douã sãptãmîni, cînd apa i-a luat gospodãria pe sus • în casã, nivelul apei a ajuns la statura unui om • femeii si mamei sale, în vîrstã de 78 de ani, nu le-a mai rãmas nimic • desi peretii stau într-o rînã, au rãmas atîrnate pe ei icoanele la care cele douã bãtrîne se rugau zi de zi • la inventarierea pagubelor produse de ploi, pierderile suferite de Ileana Ghiures nu apar înregistrate, pentru cã, sustine ea, „autoritãtile nu au vrut sã-si murdãreascã masinile“ • primarul sustine cã a fost acasã la consãteanca sa •

Disperare. Acesta este cuvîntul potrivit cînd ajungi în curtea Ilenei Ghiures, o femeie amãrîtã din Pîngãrati. Dacã pînã mai ieri ducea un trai modest, dar nu se plîngea de asta, acum femeia a rãmas de-adevãratelea fãrã nimic. Cu un teanc de icoane, buletinul de identitate si o mamã în vîrstã de 78 de ani, de care trebuie sã aibã grijã, pentru cã nu are cine altcineva s-o facã. Ileana Ghiures are 59 de ani si pînã acum potopul s-a nãpustit de cinci ori asupra ei. ÃŽn noaptea de marti spre miercuri, 22 spre 23 iulie, a crezut cã nu va mai apuca sã vadã lumina zilei. Dar Dumnezeu, la care se rugase cu cîteva ore înainte, le-a ajutat si pe ea si pe mama ei sã scape cu viatã. Emotiile prin care a trecut un om pentru a scãpa din ghearele mortii nu sînt usor de redat în cuvinte. Stergîndu-si lacrimile de pe obraz, Ileana Ghiures povesteste cum a auzit apa izbindu-se de peretii casei. „Am tras de mama, care dormea pe alt pat, si i-am spus cã afarã e mare nenorocire. Apoi am prins-o de mînã si am tras-o dupã mine afarã. Era potop. Apa crestea continuu. Au venit cinci bãieti care ne-au salvat. Erau trei în fata noastrã si doi în spate. O tineam pe mama strîns, pentru cã mã temeam sã n-o ia puhoiul la vale. Copacii cãdeau în fata noastrã unul dupã altul. Strigau bãietii «Hai, tanti Ileana, hai», da’ eu nu mai puteam... Aveam putere numai s-o tin pe mama de mînã. Vedeam pe unde mergeam atunci cînd cerul se lumina de la fulgere. Ne temeam cã ar fi putut cãdea copacii pe noi. ÃŽn acele clipe credeam cã mor. ÃŽnainte de a iesi aveam pe mine un furou si cînd auzeau cã apa vine peste casã am tras o fustã pe deasupra. Cînd au reusit sã ne scoatã din apã si am intrat în casa unei vecine, am vãzut cã nici fustã nu mai aveam pe mine. Nu puteam sã ne uitãm la ce se întîmplã cu casa mea, dar stiam cã nu mai rãmãsese nimic din ea. Dimineatã m-am întors si am vãzut nenorocirea. Ne-a luat tot din ogradã. ÃŽn casã, apa ajunsese la 160-180 de centimetri, dupã urma de pe pereti“, a povestit Ileana Ghiures.

Doi crini în bãtaia vîntului

Am ajuns în curtea Ilenei Ghiures la aproape douã sãptãmîni dupã potop. Casa este înconjuratã de cioate, cîrpe, cauciucuri, scînduri, cãpriori, pietre si mult mîl. Cei patru pereti din scîndurã, care serveau drept WC-ul din fundul curtii, erau dusi departe, pe altã proprietate. Lemnele pe care o fiicã de-a Ilenei Ghiures le cumpãrase pentu a-si face casã, douã cãrute de lemne de foc, scînduri si grinzi pentru constructii, cîtiva saci cu grãunte de pe prispa casei, ceaune de 50, de 25 si 15 litri, care stãteau agãtate în cuie la grinda unui sopru erau si ele duse departe, cã nu se stia nimic de soarta lor. Mai la coltul casei care dã sã se dãrîme, se vedeau frumos la soare fructele unui mãr smuls cu totul din rãdãcini si aruncat cîtiva metri. Printre urmele dezastrului, cîinele femeii îsi fãcea loc cu greutate. „ÃŽncã nu si-a revenit din soc“, a spus stãpîna lui. „Sãracu’, s-a scãpat cu fuga... cine stie cum de a scãpat cu viatã. Uite-asa se miscã de colo-colo, flãmînd si speriat, de cînd cu pozna asta pe capul nostru“. Si, ca o ironie a sortii, în mijlocul acestei „groape de gunoi“, doi crini portocalii se miscau usor în bãtaia vîntului. ÃŽncercãm sã intrãm în casa care abia mai stã în picioare. Vrînd-nevrînd trebuie traversatã o baltã din care sar cîteva broaste. Ileana Ghiures ridicã fusta si sare pe geam, pentru a putea trage de usa ce încã se mai sprijinea într-o balama. ÃŽn casã, mirosul este îngrozitor. Mîlul de cîteva palme a prins deasupra o mîzgã cenusie. Cizmele de cauciuc rãmîn blocate în noroi, iar apa care apãrea în urmele lãsate plescãia ca pe un drum de tarã. Stãpîna a ceea ce a fost o casã pînã acum douã sãptãmîni vorbeste despre urmele dezastrului. Voia sã ne arate cã sub un pat avea puse mai multe plãpumi, pe care nu le folosea vara, dar totul era blocat în noroi. ÃŽntr-un colt al uneia din cele trei camere în care apa fusese de peste un metru si jumãtate era un pat, care plutise în noaptea cu pricina.

Si pensia a fost luatã de ape

Geamul din spate fusese smuls, apa fãcîndu-si loc prin gaura din perete. Femeia a vrut sã arate cã si în dulap apa fusese la fel de înaltã, dar nu reuseste sã tragã de usã. Deasupra unui sifonier, la nivelul fruntii ei, au rãmas lipite patru poze, cu fiicele care muncesc în Italia. Se uitã si începe sã plîngã. Apa nu a distrus doar agoniseala ei, ci si pe cea a unei fiice, care voia sã-si ridice o casã cu banii cîstigati printre strãini. ÃŽsi aminteste cum a vãzut oameni cãrînd din vale cãpriori si grinzi, dar zice cã nu putea dovedi cã ar fi din curtea ei si nu a putut recupera nimic. A cãutat prin mîlul rãmas în casã medicamentele, pentru cã Ileana Ghiures este foarte bolnavã. Dar n-a mai gãsit nimic. Nici pensia n-a mai gãsit-o. Se bucurase de ea cîteva ore, pentru cã în ziua nenorocirii tocmai trecuse postasul si i-a adus 120 de lei - pensia ei, si cam tot atîta pentru mama sa, care are venit de strãmutat. Amîndurora le-a rãmas buletinul de identitate, pentru cã erau puse într-o geantã, agãtate de-o grindã. Restul actelor s-au tot dus. A pierdut si sase gãini, peste care a intrat viitura. ÃŽncã mai sînt în poiatã, pentru cã nu poate intra sã le scoatã. Bãtrîna Paraschiva povesteste cã avea grijã de sase puisori, pe care îi crestea într-o cutie. „Acolo i-a omorît apa. Ne-a luat tot. Nu mai avem nici un leu si nici medicamente cu care sã ne tinem pe picioare“, spune bãbuta în timp ce deretica prin curtea casei în care s-au mutat de cîteva zile.

Inundatã de cinci ori

Viata Ilenei Ghiures este pe drept o poveste. Femeia a fost victima inundatiilor de cinci ori, din 1991 încoace. Pe atunci îi trãia bãrbatul si dupã ce casa care acum stã într-o rînã a fost inundatã, au muncit si si-au fãcut altã locuintã, mai pe deal. S-au gîndit cã e feritã de apa pîrîului Secu. Au fãcut-o asa cum i-a dus mintea, dar n-au stat în ea, pentru cã au preferat sã se bucure de cãsuta ridicatã dupã nuntã. Viiturile le-au mai trecut de trei ori prin casã, dar au reparat stricãciunile si au rãmas locului de fiecare datã. ÃŽn 2003 casa veche a fost destul de afectatã si atunci au dat 30 de milioane de lei vechi si si-a fãcut instalatia electricã în casa „nouã“ si au plãtit 8 milioane manopera. Numai cã prin aceastã casã plouã si tavanul stã sã se prãbuseascã. „Atîta vrem, sã ne ajute cineva sã punem acoperisul la punct, sã nu ne cadã tavanul în cap, si sã avem curent electric. Noi nu avem acuma nici un leu. S-au fãcut evaluãri si dezinsectii peste tot pe unde au fost probleme, dar la mine n-a venit nimeni. Autoritãtile n-au vrut sã-si murdãreascã masinile. ÃŽn casa unde stãm acum, furnicile intrã în mîncare si sînt peste tot“, a spus femeia uitîndu-se disperatã la mormanul de mizerii care i-a acoperit curtea.
Primarul de Pîngãrati, Petre Lungu Bordea, a declarat cã dacã la gospodãria femeii nu s-a fãcut dezinsectie, este pentru cã nu a insistat ea suficient. Si mai stie si cã era „o baltã mare în fata casei, de care nu se putea trece“. Dar zice cã se va rezolva într-un fel situatia, pentru cã va propune acordarea unor despãgubiri din bugetul local, în limita fondurilor disponibile. Cît despre mizeria adusã de apã în curte, va fi îndepãrtatã cînd se va repara un infron, defect momentan. „Vom merge sã îi învîrtim ce mai are prin ogradã. Poate gãsesc o echipã de voluntari cu care sã mergem. Dacã n-au fost la ea cu dezinsectia, am sã mai chem o datã echipa“, a declarat primarul Petru Bordea Lungu, care sustine cã a fost acasã la femeie, desi aceasta nu-si aminteste.

Articol afisat de 1816 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona TÃRNÃ, Raluca HUMÃ)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective