DRAME PRINTRE MÎL SI APE

• Ileana Ghiures din PĂŽngĂŁrati a povestit cum a vĂŁzut moartea cu ochii acum douĂŁ sĂŁptĂŁmĂŽni, cĂŽnd apa i-a luat gospodĂŁria pe sus • ĂŽn casĂŁ, nivelul apei a ajuns la statura unui om • femeii si mamei sale, ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 78 de ani, nu le-a mai rĂŁmas nimic • desi peretii stau ĂŽntr-o rĂŽnĂŁ, au rĂŁmas atĂŽrnate pe ei icoanele la care cele douĂŁ bĂŁtrĂŽne se rugau zi de zi • la inventarierea pagubelor produse de ploi, pierderile suferite de Ileana Ghiures nu apar ĂŽnregistrate, pentru cĂŁ, sustine ea, „autoritĂŁtile nu au vrut sĂŁ-si murdĂŁreascĂŁ masinile“ • primarul sustine cĂŁ a fost acasĂŁ la consĂŁteanca sa •

Disperare. Acesta este cuvĂŽntul potrivit cĂŽnd ajungi ĂŽn curtea Ilenei Ghiures, o femeie amĂŁrĂŽtĂŁ din PĂŽngĂŁrati. DacĂŁ pĂŽnĂŁ mai ieri ducea un trai modest, dar nu se plĂŽngea de asta, acum femeia a rĂŁmas de-adevĂŁratelea fĂŁrĂŁ nimic. Cu un teanc de icoane, buletinul de identitate si o mamĂŁ ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 78 de ani, de care trebuie sĂŁ aibĂŁ grijĂŁ, pentru cĂŁ nu are cine altcineva s-o facĂŁ. Ileana Ghiures are 59 de ani si pĂŽnĂŁ acum potopul s-a nĂŁpustit de cinci ori asupra ei. În noaptea de marti spre miercuri, 22 spre 23 iulie, a crezut cĂŁ nu va mai apuca sĂŁ vadĂŁ lumina zilei. Dar Dumnezeu, la care se rugase cu cĂŽteva ore ĂŽnainte, le-a ajutat si pe ea si pe mama ei sĂŁ scape cu viatĂŁ. Emotiile prin care a trecut un om pentru a scĂŁpa din ghearele mortii nu sĂŽnt usor de redat ĂŽn cuvinte. StergĂŽndu-si lacrimile de pe obraz, Ileana Ghiures povesteste cum a auzit apa izbindu-se de peretii casei. „Am tras de mama, care dormea pe alt pat, si i-am spus cĂŁ afarĂŁ e mare nenorocire. Apoi am prins-o de mĂŽnĂŁ si am tras-o dupĂŁ mine afarĂŁ. Era potop. Apa crestea continuu. Au venit cinci bĂŁieti care ne-au salvat. Erau trei ĂŽn fata noastrĂŁ si doi ĂŽn spate. O tineam pe mama strĂŽns, pentru cĂŁ mĂŁ temeam sĂŁ n-o ia puhoiul la vale. Copacii cĂŁdeau ĂŽn fata noastrĂŁ unul dupĂŁ altul. Strigau bĂŁietii «Hai, tanti Ileana, hai», da’ eu nu mai puteam... Aveam putere numai s-o tin pe mama de mĂŽnĂŁ. Vedeam pe unde mergeam atunci cĂŽnd cerul se lumina de la fulgere. Ne temeam cĂŁ ar fi putut cĂŁdea copacii pe noi. În acele clipe credeam cĂŁ mor. Înainte de a iesi aveam pe mine un furou si cĂŽnd auzeau cĂŁ apa vine peste casĂŁ am tras o fustĂŁ pe deasupra. CĂŽnd au reusit sĂŁ ne scoatĂŁ din apĂŁ si am intrat ĂŽn casa unei vecine, am vĂŁzut cĂŁ nici fustĂŁ nu mai aveam pe mine. Nu puteam sĂŁ ne uitĂŁm la ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ cu casa mea, dar stiam cĂŁ nu mai rĂŁmĂŁsese nimic din ea. DimineatĂŁ m-am ĂŽntors si am vĂŁzut nenorocirea. Ne-a luat tot din ogradĂŁ. În casĂŁ, apa ajunsese la 160-180 de centimetri, dupĂŁ urma de pe pereti“, a povestit Ileana Ghiures.

Doi crini ĂŽn bĂŁtaia vĂŽntului

Am ajuns ĂŽn curtea Ilenei Ghiures la aproape douĂŁ sĂŁptĂŁmĂŽni dupĂŁ potop. Casa este ĂŽnconjuratĂŁ de cioate, cĂŽrpe, cauciucuri, scĂŽnduri, cĂŁpriori, pietre si mult mĂŽl. Cei patru pereti din scĂŽndurĂŁ, care serveau drept WC-ul din fundul curtii, erau dusi departe, pe altĂŁ proprietate. Lemnele pe care o fiicĂŁ de-a Ilenei Ghiures le cumpĂŁrase pentu a-si face casĂŁ, douĂŁ cĂŁrute de lemne de foc, scĂŽnduri si grinzi pentru constructii, cĂŽtiva saci cu grĂŁunte de pe prispa casei, ceaune de 50, de 25 si 15 litri, care stĂŁteau agĂŁtate ĂŽn cuie la grinda unui sopru erau si ele duse departe, cĂŁ nu se stia nimic de soarta lor. Mai la coltul casei care dĂŁ sĂŁ se dĂŁrĂŽme, se vedeau frumos la soare fructele unui mĂŁr smuls cu totul din rĂŁdĂŁcini si aruncat cĂŽtiva metri. Printre urmele dezastrului, cĂŽinele femeii ĂŽsi fĂŁcea loc cu greutate. „ÎncĂŁ nu si-a revenit din soc“, a spus stĂŁpĂŽna lui. „SĂŁracu’, s-a scĂŁpat cu fuga... cine stie cum de a scĂŁpat cu viatĂŁ. Uite-asa se miscĂŁ de colo-colo, flĂŁmĂŽnd si speriat, de cĂŽnd cu pozna asta pe capul nostru“. Si, ca o ironie a sortii, ĂŽn mijlocul acestei „groape de gunoi“, doi crini portocalii se miscau usor ĂŽn bĂŁtaia vĂŽntului. ÎncercĂŁm sĂŁ intrĂŁm ĂŽn casa care abia mai stĂŁ ĂŽn picioare. VrĂŽnd-nevrĂŽnd trebuie traversatĂŁ o baltĂŁ din care sar cĂŽteva broaste. Ileana Ghiures ridicĂŁ fusta si sare pe geam, pentru a putea trage de usa ce ĂŽncĂŁ se mai sprijinea ĂŽntr-o balama. În casĂŁ, mirosul este ĂŽngrozitor. MĂŽlul de cĂŽteva palme a prins deasupra o mĂŽzgĂŁ cenusie. Cizmele de cauciuc rĂŁmĂŽn blocate ĂŽn noroi, iar apa care apĂŁrea ĂŽn urmele lĂŁsate plescĂŁia ca pe un drum de tarĂŁ. StĂŁpĂŽna a ceea ce a fost o casĂŁ pĂŽnĂŁ acum douĂŁ sĂŁptĂŁmĂŽni vorbeste despre urmele dezastrului. Voia sĂŁ ne arate cĂŁ sub un pat avea puse mai multe plĂŁpumi, pe care nu le folosea vara, dar totul era blocat ĂŽn noroi. Într-un colt al uneia din cele trei camere ĂŽn care apa fusese de peste un metru si jumĂŁtate era un pat, care plutise ĂŽn noaptea cu pricina.

Si pensia a fost luatĂŁ de ape

Geamul din spate fusese smuls, apa fĂŁcĂŽndu-si loc prin gaura din perete. Femeia a vrut sĂŁ arate cĂŁ si ĂŽn dulap apa fusese la fel de ĂŽnaltĂŁ, dar nu reuseste sĂŁ tragĂŁ de usĂŁ. Deasupra unui sifonier, la nivelul fruntii ei, au rĂŁmas lipite patru poze, cu fiicele care muncesc ĂŽn Italia. Se uitĂŁ si ĂŽncepe sĂŁ plĂŽngĂŁ. Apa nu a distrus doar agoniseala ei, ci si pe cea a unei fiice, care voia sĂŁ-si ridice o casĂŁ cu banii cĂŽstigati printre strĂŁini. Îsi aminteste cum a vĂŁzut oameni cĂŁrĂŽnd din vale cĂŁpriori si grinzi, dar zice cĂŁ nu putea dovedi cĂŁ ar fi din curtea ei si nu a putut recupera nimic. A cĂŁutat prin mĂŽlul rĂŁmas ĂŽn casĂŁ medicamentele, pentru cĂŁ Ileana Ghiures este foarte bolnavĂŁ. Dar n-a mai gĂŁsit nimic. Nici pensia n-a mai gĂŁsit-o. Se bucurase de ea cĂŽteva ore, pentru cĂŁ ĂŽn ziua nenorocirii tocmai trecuse postasul si i-a adus 120 de lei - pensia ei, si cam tot atĂŽta pentru mama sa, care are venit de strĂŁmutat. AmĂŽndurora le-a rĂŁmas buletinul de identitate, pentru cĂŁ erau puse ĂŽntr-o geantĂŁ, agĂŁtate de-o grindĂŁ. Restul actelor s-au tot dus. A pierdut si sase gĂŁini, peste care a intrat viitura. ÎncĂŁ mai sĂŽnt ĂŽn poiatĂŁ, pentru cĂŁ nu poate intra sĂŁ le scoatĂŁ. BĂŁtrĂŽna Paraschiva povesteste cĂŁ avea grijĂŁ de sase puisori, pe care ĂŽi crestea ĂŽntr-o cutie. „Acolo i-a omorĂŽt apa. Ne-a luat tot. Nu mai avem nici un leu si nici medicamente cu care sĂŁ ne tinem pe picioare“, spune bĂŁbuta ĂŽn timp ce deretica prin curtea casei ĂŽn care s-au mutat de cĂŽteva zile.

InundatĂŁ de cinci ori

Viata Ilenei Ghiures este pe drept o poveste. Femeia a fost victima inundatiilor de cinci ori, din 1991 ĂŽncoace. Pe atunci ĂŽi trĂŁia bĂŁrbatul si dupĂŁ ce casa care acum stĂŁ ĂŽntr-o rĂŽnĂŁ a fost inundatĂŁ, au muncit si si-au fĂŁcut altĂŁ locuintĂŁ, mai pe deal. S-au gĂŽndit cĂŁ e feritĂŁ de apa pĂŽrĂŽului Secu. Au fĂŁcut-o asa cum i-a dus mintea, dar n-au stat ĂŽn ea, pentru cĂŁ au preferat sĂŁ se bucure de cĂŁsuta ridicatĂŁ dupĂŁ nuntĂŁ. Viiturile le-au mai trecut de trei ori prin casĂŁ, dar au reparat stricĂŁciunile si au rĂŁmas locului de fiecare datĂŁ. În 2003 casa veche a fost destul de afectatĂŁ si atunci au dat 30 de milioane de lei vechi si si-a fĂŁcut instalatia electricĂŁ ĂŽn casa „nouĂŁ“ si au plĂŁtit 8 milioane manopera. Numai cĂŁ prin aceastĂŁ casĂŁ plouĂŁ si tavanul stĂŁ sĂŁ se prĂŁbuseascĂŁ. „AtĂŽta vrem, sĂŁ ne ajute cineva sĂŁ punem acoperisul la punct, sĂŁ nu ne cadĂŁ tavanul ĂŽn cap, si sĂŁ avem curent electric. Noi nu avem acuma nici un leu. S-au fĂŁcut evaluĂŁri si dezinsectii peste tot pe unde au fost probleme, dar la mine n-a venit nimeni. AutoritĂŁtile n-au vrut sĂŁ-si murdĂŁreascĂŁ masinile. În casa unde stĂŁm acum, furnicile intrĂŁ ĂŽn mĂŽncare si sĂŽnt peste tot“, a spus femeia uitĂŽndu-se disperatĂŁ la mormanul de mizerii care i-a acoperit curtea.
Primarul de PĂŽngĂŁrati, Petre Lungu Bordea, a declarat cĂŁ dacĂŁ la gospodĂŁria femeii nu s-a fĂŁcut dezinsectie, este pentru cĂŁ nu a insistat ea suficient. Si mai stie si cĂŁ era „o baltĂŁ mare ĂŽn fata casei, de care nu se putea trece“. Dar zice cĂŁ se va rezolva ĂŽntr-un fel situatia, pentru cĂŁ va propune acordarea unor despĂŁgubiri din bugetul local, ĂŽn limita fondurilor disponibile. CĂŽt despre mizeria adusĂŁ de apĂŁ ĂŽn curte, va fi ĂŽndepĂŁrtatĂŁ cĂŽnd se va repara un infron, defect momentan. „Vom merge sĂŁ ĂŽi ĂŽnvĂŽrtim ce mai are prin ogradĂŁ. Poate gĂŁsesc o echipĂŁ de voluntari cu care sĂŁ mergem. DacĂŁ n-au fost la ea cu dezinsectia, am sĂŁ mai chem o datĂŁ echipa“, a declarat primarul Petru Bordea Lungu, care sustine cĂŁ a fost acasĂŁ la femeie, desi aceasta nu-si aminteste.