Închisoare diferentiatã în functie de gravitatea pedepsei

• legea de executare a pedepselor privative de libertate diferentiazĂŁ regimul de executare • pentru munca prestatĂŁ ĂŽn penitenciar, detinutii vor primi bani • 70% din aceste sume revin administratiei penitenciarelor • detinutii se pot cĂŁsĂŁtori ĂŽn ĂŽnchisoare sau ĂŽn afara ei •

Noua lege privind regimul de executare a pedepselor diferentiazã patru regimuri de detentie. Persoanele condamnate la pedepse mai mari de 15 ani sau detentia pe viatã vor beneficia de regim de maximã sigurantã. Aceasta înseamnã cã detinutul va fi transferat într-un penitenciar de maximã sigurantã si, de regulã, va fi cazat singur în celulã. Cu toate acestea, sînt cîteva categorii de persoane cãrora nu li se poate aplica acest regim. Este vorba de bãrbatiii care au împlinit vîrsta de 60 de ani, femeile care au trecut de 55 de ani, cele însãrcinate sau care au în îngrijire un copil mai mic de un an, minorii, precum si persoanele încadrate în gradul I de invaliditate si cei cu afectiuni locomotorii. Regimul închis se aplicã persoanelor care au o pedeapsã cu închisoarea mai mare de 5 ani, dar care nu depãseste limita de 15 ani. Acesti condamnati sînt cazati, de regulã, în comun, presteazã munci si pot participa la activitãti educative, culturale, beneficiazã de consiliere psihologicã sau asistentã socialã. Persoanele care au de executat pedepse privative de libertate între unu si 5 ani vor beneficia de regimul semideschis, adicã vor locui la comun si vor putea iesi neînsotite prin curtea penitenciarului. Acestea vor putea presta si munci în afara penitenciarului, dar numai sub supravegerea gardienilor. Regimul deschis îi vizeazã pe aceia care au fost condamnati la pedepse mai mici de un an. În ce-i priveste pe minori si pe tinerii de pînã la 21 de ani care se aflã în penitenciare, acestia sînt inclusi în programe speciale de consiliere si asistentã, în functie de vîrsta si personalitatea fiecãruia. Legea mai stabileste cã femeile executã pedepsele separat de condamnatii bãrbati, iar minorii sînt si ei separati de majori. Toti cei condamnati nu vor fi obligati sã poarte uniformã, ci se vor putea îmbrãca în tinutã civilã. De mentionat este faptul cã, în cazul în care un detinut nu dispune de haine civile, acestea îi vor fi asigurate, în mod gratuit, de cãtre administratia penitenciarului. Cel aflat dupã gratii va avea o grãmadã de drepturi, cum ar fi cel de petitionare, de a primi si trimite corespondentã, dreptul la convorbiri telefonice, de a primi pachete sau vizite, dreptul la asistentã medicalã si multe altele. Numai în cazul în care existã suspiciuni cã în corespondentã ar putea fi introduse droguri sau alte substante interzise, plicurile vor fi deschise în prezenta condamnatului, dar fãrã a fi citit continutul.

La muncĂŁ ĂŽn functie de vĂŽrstĂŁ

Holteii din penitenciare au si dreptul de a încheia o cãsãtorie, chiar la locul detentiei. În acest scop, administratia penitenciarelor are obligatia de a asigura conditiile necesare pentru buna desfãsurare a acestui eveniment. Imediat dupã jurãminte, proaspetii însurãtei vor putea petrece 48 de ore în camera nuptialã din incinta închisorii. În certificatul de cãsãtorie nu se va mentiona, la locul încheierii, puscãria, ci localitatea în care a avut loc fericitul eveniment. Cei care executã pedeapsa în regim semideschis sau deschis vor putea sã se cãsãtoreascã în localitatea în care domiciliazã sau în cea în a cãrei razã teritorialã este închisoarea, cu acordul directorului locului de detentie.
Munca prestatã de cei de dupã gratii, cu exceptia actiunilor cu caracter gospodãresc, va fi plãtitã. Minorii care au împlinit 16 ani, barbatii care au depãsit 60 de ani si femeile trecute de 55 nu vor fi obligati sã presteze munci. Condamnatii care se vor accidenta sau vor suferi o boalã profesionalã pe parcursul si din cauza muncilor prestate, vor beneficia de pensie de invaliditate. Veniturile realizate din munca prestatã în aceste conditii nu vor putea fi mai mici decît salariul minim pe economie, în raport cu programul de muncã. 30% din bani vor reveni condamnatului, iar acesta va putea folosi 90% din sumã pe perioada detentiei. Restul de 10% va fi consemnat pe numele sãu si va fi încasat la date eliberãrii din penitenciar. Diferenta de 70% din venitul realizat de puscãrias va reveni Administratiei Nationale a Penitenciarelor. În cazul în care condamnatul a fost obligat de instanta de judecatã si la plata despãgubirilor civile, iar acestea nu au fost achitate pînã la intrarea în penitenciar, o jumãtate din procentul de 30% pe care puscãriasul îl poate folosi în detentie va fi utilizatã pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune.