 Terorism si democratie
• Interviu cu amiralul Stansfield Turner, fost director C.I.A. Stansfield Turner (n. 1923) a fost amiral si director al CIA sub administratia Jimmy Carter. A urmat Amherst College si a absolvit U.S. Naval Academy în 1947. ÃŽn perioada în care se afla în marinã a avut o bursã Rhodes la Oxford. ÃŽn timpul carierei sale navale a fost comandant al fortelor SUA în Japonia si Coreea. A detinut comanda pe zona sudicã pentru NATO. Presedinte al Colegiului Naval de Rãzboi din 1972 în 1974 si director al CIA din 1977 în 1981. ÃŽn prezent este “senior research scholar” la Universitatea Maryland, College Park, Scoala de Politici Publice.
Amiralul Turner a scris cîteva cãrti dintre care ultima, apãrutã în 2005, se intituleazã: “Arde înainte s-o citesti: presedinti, directori ai CIA sI ai serviciilor secrete”. Una dintre ele, apãrutã în 2002, vorbeste despre teroarismul nuclear, iar o alta se intituleazã simplu: “Terorism si democratie”.
O privire vie, acutã, de un albastru intens, un cap leonin, cu pãrul alb. Amiralul Turner, la 83 de ani, predã “Terorism si democratie” la Universitatea Maryland, Facultatea de Politici Publice. ÃŽn biroul lui poti gãsi o canã albastru cobalt pe care e scris numele unei nave, o fotografie din primele zile de comandã pe mare, un volum de memorii al lui Kissinger, multe cãrtI, inclusiv despre Bismark si un pulover bleumarin, Shetland, cu cotiere din piele. Dosare legate gros, pe un raft, au o copertã simplã: “Terorism”.
• “Suntem vulnerabili, aici, acasã...”
Rep: Domnule Amiral, ce s-a schimbat în serviciile secrete din SUA dupã 9/11?
Adm. S.Turner: Cu sigurantã informatiile n-au fost ceea ce ar fi trebuit sã fie la 11 septembrie 2001. Iar asta a dus la o reverificare a serviciilor de informatii, a felului în care lucreazã acestea sI, sã sperãm, vom fi la post data viitoare. 11 septembrie a fãcut ca toatã tara sã aibã ochii atintiti asupra servicilor de informatii. SI asta înseamnã sI o presiune specialã asupra lor, sã-sI facã treaba.
Rep: Ce altceva s-a schimbat în SUA de atunci?
Adm. S.Turner: Suntem mai constienti de vulnerabilitatea noastrã, cred eu. Tara asta a trãit în spatele oceanelor sale sI a avut sentimentul cã îsi controleazã soarta, mult mai mult decît alte tãri, cu vecini periculosi, îngrijorãtori. Din 11 septembrie am realizat cã lumea s-a strîmtat. Si cã suntem vulnerabili aici, acasã, mult mai mult decît am fost vreodatã.
Rep: Existã amenintãri care ar trebui blocate imediat? Sunt bine manevrate acestea?
Adm. S.Turner: Cred cã facem fatã amenintãrilor. Întrebarea e dacã facem asta în cel mai bun mod. Sau dacã o facem cum trebuie. Existã amenintarea constantã a atacului terorist, avem o societate atît de deschisã încît, sã sperãm, cînd cineva vine cu gîndul de a ne ataca, vom fi capabili sã-l detectãm din vreme.
Rep: VretI sã spuneti cã existã amenintãri care nu sunt “bine manageriate’?
Adm. S.Turner: Amenintãrile la care suntem supusi astãzi vin dintr-o multime atît de mare de surse încît trebuie sã fim continuu în alertã si te întrebi care, si unde e urmãtorul atac. Sunt atîtea tehnici la îndemînã, atîtea puncte potentiale de atac, încît e foarte dificil de evaluat de unde va veni urmãtoarea loviturã.
Rep: Atacul din 9/11 a fost “evaluat” la 500.000 USD cost pentru teroristi. Ieftin în termenii costului militar…
Adm. S.Turner: Asta e si problema, terorismul este o armã “ieftinã” din punctul de vedere al atacatorului. Si ei trebuie sã izbuteascã doar o datã ca sã-si atingã scopul, noi trebuie sã reusim sã îi oprim de fiecare datã.
Rep: Se vorbeste despre “un rãzboi global împotriva terorismului” dar am auzit si formulãri distincte, care puneau în zone diferite “rãzboiul din Irak” si “rãzboiul împotriva terorismului”. Cîte rãzboaie sunt, pînã la urmã?
• Rãzboiul din Irak: încã 3-4 ani
Adm. S.Turner: Cred cã sunt strîns legate. Sunt, de fapt, pãrti ale aceleasI probleme. Irakul reprezintã un aspect particular pentru cã are propriile probleme interne. Din pãcate, multã lume crede cã, din cauza invaziei noastre, a devenit un teren fertil pentru teroristii care operau în afara Irakului. Asa încît, mai întîi, trebuie sã rezolvãm problema irakianã ca sã blocãm terorismul rãspîndit din Irak în alte pãrti ale lumii.
Rep: Si care credeti cã ar fi solutia?
Adm. S.Turner: Va fi un proces complicat sI de duratã. Cei care trebuie sã rezolve asta, în mare mãsurã, sunt irakienii, sprijiniti masiv de noi. Dar aici e nodul problemei: irakienii nu ne vor în Irak! Cum o sã îi sprijinim fãrã sã pãrem o nedoritã fortã de ocupatie?! Asta va potenta si mai mult terorismul. Asa încît solutia ar fi sã pãstrãm un profil discret în Irak. Va trebui sã mentinem forte în zonã un timp destul de lung, dar vor trebui sã fie cît mai putin vizibile, mai putin implicate în actiuni imediate, sã dubleze fortele irakiene, asigurînd stabilitate peste tot în tarã.
Rep: Ce întelegeti prin “timp destul de lung”?
Adm. S.Turner: Cred cã vorbim de cel putin 3-4 ani.
• Solutie irakianã, cu americanii pierduti în décor
Rep: Sunã ca un rãzboi de uzurã...Spuneati cã Irakul este în prezent un teren fertil pentru terorism. Un raport clasificat al serviciilor de informatii, apãrut în presã, vorbeste despre faptul cã sursa initialã a terorismului ar fi chiar declansarea conflictului din Irak.
Adm. S.Turner: E ceva adevãr în asta. În momentul de fatã, radicalii islamisti le spun irakienilor: uite, aici sunt americanii, ne invadeazã tara, ne iau petrolul, pot spune orice. Si prezenta noastrã acolo se potriveste cu asta. Asa încît, tactica noastrã ar trebui sã fie ca, gradual, fortele americane sã-i dubleze pe irakieni, cu suport logistic si cu tot ce au nevoie.
Rep: Nu existã pericolul ca Irakul sã alunece spre rãzboi civil în acest context?
Adm. S.Turner: E perfect posibil. Trebuie sã echilibrãm lucrurile, oferindu-le fortelor guvernamentale irakiene destul ajutor, destulã munitie, arme, logisticã, sã îsi poatã rezolva problemele. Si sã sperãm, si sã ne rugãm cã sunt în stare sã o facã. Pentru cã dacã ei nu fac fatã, rolul nostru va deveni mult mai activ si ne întoarcem de unde am plecat: cresterea terorismului.
Rep: Peste tot în lume sunt atentate si, de fiecare datã, se vorbeste despre Al Queda, ca autor al acestora. Este o organizatie atît de puternicã sau e doar imagine?
Adm. S.Turner: Cred cã vreti sã spuneti cã am putea supraestima Al Queda. Se poate. Al Queda este o sursã de inspiratie si pentru altii. Nu cred cã este neapãrat în controlul tuturor acelor grupãri din difetite tãri. Dar poate oferi sfaturi, un anume ajutor. Cred cã grupurile rãspîndite în diverse locuri pe glob sunt miscãri indigene care au legãturi strînse cu Al Queda. Nu cred cã e vorba de o mare organizatie centralizatã care coordoneazã aceste grupuri.
Rep: Si atunci?
Adm. S.Turner: Perceptie…Perceptia care construieste imaginea.
Rep: Si ar trebui sã ne temem mai putin în cazul ãsta?
Adm. S.Turner: Nu, cred cã avem o problemã adevãratã. Si e important sã le arãtãm teroristilor cã nu merge asa, nu pot face toate lucrurile astea si scãpa nepedepsiti. Trebuie sã luãm atitudine, sã luãm mãsuri de fortã, cînd e cazul.
• Un vicepresedinte “responsabil” cu tortura
Rep: ÃŽn Senatul si în Congresul american a fost o mare dezbatere legatã de legea care clarificã statutul si drepturile persoanelor arestate sub acuzatia de terorism. S-a vorbit despre torturã si încãlcarea drepturilor omului. Cîtiva senatori republicani au cerut si au obtinut modificarea legii propusã de presedintele Bush. Dvs. personal ati dat o declaratie în Washington Post în care ati spus cã sunteti jenat sã aflati cã “SUA are un vicepresedinte care se ocupã cu tortura”, dl. Cheney. De ce ati afirmat asta?
Adm. S.Turner: Nu putem cîstiga rãzboiul împotriva terorismului dacã nu avem o pozitie moralã fermã si clarã. Dacã restul lumii nu respectã ceea ce facem si ceea ce încercãm. Dacã suntem la fel de rãi ca teroristii, devenind tortionari, nu avem cum sã obtinem suport international. Trebuie sã fim duri, trebuie sã folosim toate mijloacele care pot fi folosite, dar în niste limite, nu devenind inchizitori. Sunt îngrijorat cã, dacã acest lucru s-ar întîmpla, am pierde exact ceea ce încercãm sã apãrãm.
Rep: Legea este modificatã în niste puncte.
Adm. S.Turner: Cred cã s-a ajuns la un compromis echilibrat, care va permite detentia celor suspectati de terorism, dar nu va da “carte blanche” guvernului sã închidã pe oricine pe termen nedefinit. Vor fi proceduri clare în sistemul curtii judiciare prin care cei aflati sub suspiciune sã se poatã apãra.
Rep: Într-un recent interviu în Financial Times, presedintele Vladimir Putin afirma cã Rusia a strîns relatiile cu China si cã echilibrul de forte s-a mutat de la Atlantic la Pacific. Îsi exprima, în acelasi timp, si frustrarea cã Rusia nu are lobby în Washington. Cum vedeti relatiile americano-ruse?
Adm. S.Turner: Mi se pare cã actuala admnistratie a intrat în Biroul Oval avînd sentimentul cã noi putem mînui singuri problema terorismului. Cã nu trebuie sã lucrãm cu rusii, cu chinezii, cu europenii sau cu altii. Si cred cã au început sã priceapã cã nu merge asa si cã avem de coperare. Dar asta ne-a scos din circuit pentru o vreme.
• America: singuri acasã
Rep: Presedintele Bush se aflã la mijlocul celui de-al doilea mandat. Ce fel de presedinte considerati cã este?
Adm. S.Turner: Cred cã dl. Bush ne-a îngreunat situatia în plan international luînd o abordare mult prea unilateralã. Statele Unite si-au asumat mult prea multe dintre lucrurile care se fac în lume. A mãrit astfel distanta dintre noi si aliatii nostri europeni, într-o anume mãsurã si distanta fatã de Rusia. Cred cã a scãpat din vedere faptul cã astãzi trãim într-o comunitate globalã, în care nu mai poti dicta lumii felul în care trebuie sã meargã lucrurile. Noi trebuie sã ne încadrãm în aceastã comunitate, sã cooperãm cu ceilalti si sã comunicãm cu ei: avem nevoie de solutii comune.
Rep: Ce efecte sunt asupra SUA?
Adm. S.Turner: Cred cã nu suntem respectati în lume asa cum eram. Faptul cã administratia Bush a deschis o atît de mare distantã între noi si aliatii nostri sau între noi si tãri precum Rusia sau China, cu care avem azi relatii mai bune decît în timpul Rãzboiului Rece, e o mare schimbare. Lumea se miscã în sensul globalizãrii. Si pentru dl. Bush, întoarcerea la abordarea asta unilateralã, cu Statele Unite încercînd sã determine ele singure felul în care aratã scena mondialã, asa cum s-a întmplat în urmã cu multi ani, imediat dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial, e pur si simplu gresit. E o directie gresitã.
Rep: Sugerati cã presedintele Bush s-a plasat într-un timp istoric diferit?
Adm. S.Turner: Nu cred cã e nerezonabil sã vedem lucrurile si asa. Pe cît de puternici suntem astãzi, ca natiune, trebuie sã tinem cont de mersul lumii. ÃŽn ciuda pozitiei noastre dominante pe scena mondialã - economic, politic, militar – trebuie sã fim mult mai atenti, mult mai cooperanti si mai subtili decît cred cã pricepe dl. Bush.
Rep: V-am întrebat de diversele amenintãri. Globale, la adresa Statelor Unite etc. Pe dvs., ca persoanã, ce vã sperie?
Adm. S.Turner: Terorismul nuclear reprezintã îngrijorarea numãrul unu pentru mine. Nu cred cã este posibil ca teroristii sã obtinã arma nuclearã. Dar atît de oribil ar fi dacã asta ar deveni realitate, încît acest lucru trebuie sã devinã prima noastrã grijã. O singurã armã nuclearã în Insula Manhattan, ar schimba tara asta pentru totdeauna.
|
Autentificare
