Paraxodul integr�rii

• mediul economic este blocat de lipsa fortei de muncďż˝ • se resimte o crizďż˝ acutďż˝ de personal, atďż˝t calificat, cďż˝t si necalificat • multi someri refuzďż˝ angajarea, neconvenindu-le conditiile si cer de la patroni negatie • cele mai afectate sectoare sďż˝nt cel al industrializďż˝rii lemnului si constructiile • la fel stau lucrurile si ďż˝n cel textil •

Piata de munc� nemtean� se confrunt� cu o acut� lips� de personal, at�t calificat, c�t si necalificat. Acest fenomen se �nregistraz� de mai mult timp, dar, dup� integrare, lucrurile par a se �nr�ut�ti si mai tare, deoarece tot mai multi nemteni, aflati �n situatie de somaj sau chiar si cei care nu au trecut niciodat� pe la aceast� institutie, iau calea Occidentului �n speranta unui salariu mai mare si a unui trai mai bun. Din Neamt se estimeaz� c� au plecat �n anii de dup� revolutie peste 100.000 de persoane. B�rbatii si-au g�sit de lucru �n constructii, �n Italia si Spania, iar femeile cam tot �n aceste t�ri, dar ca �ngrijitoare de b�tr�ni, �n alimentatie public� sau �n agricultir�. Toti acestea au preferat salarii de p�n� la 1.000 de euro �n locul unuia de p�n� la 10 milioane de lei vechi �n Rom�nia.
Sďż˝ptďż˝mďż˝nal, listele cu locuri de muncďż˝ vacante de la Agentia Judeteanďż˝ pentru Ocuparea Fortei de Muncďż˝ Neamt cuprind sute de oferte, atďż˝t pentru personal calificat, cďż˝t si pentru fortďż˝ de muncďż˝ necalificatďż˝. Pentru acestea nu se gďż˝sesc nemteni interesati, desi ďż˝n evidentele AJOFM sďż˝nt peste 10.000 de nemteni someri, parte din acestia depďż˝sind perioada ďż˝n care au fost sustinuti financiar de stat. Mult mai grav este cďż˝, atunci cďż˝nd autoritďż˝tile trimit somerii cďż˝tre agentii economici care au posturi vacante, acestia refuzďż˝ angajarea. Nu ďż˝n mod expres, deoarece ar pierde indemnizatia de somaj. De regulďż˝, acestia cer negatii de la angajatori si nu vor sďż˝ ocupe posturile vacante. De exemplu, societatea comercialďż˝ Aget Impact SRL, din Podoleni, cautďż˝ de mai mult timp fortďż˝ de muncďż˝, fiind dispusďż˝ sďż˝ angajeze prioritar calificati, dar si necalificati. „Nu gďż˝sim nici necalificati, nici oameni calificati, aici este marea noastrďż˝ problemďż˝. Ca sďż˝ acoperim cďż˝t de cďż˝t deficitul de personal, sďż˝ntem ďż˝n situatia de a recruta necalificati pe care apoi ďż˝i scolim noi, la locul de muncďż˝. Cei mai multi vin si nici mďż˝car nu vor sďż˝ munceascďż˝, ci solicitďż˝ negatie de care au nevoie pentru cďż˝ au fost trimisi de la Somaj. Este o situatie disperatďż˝ de mai multďż˝ vreme, ďż˝ncďż˝ de anul trecut, iar lucrurile stau din ce ďż˝n ce mai rďż˝u dupďż˝ integrare. Avem contracte foarte mari la export, pe care sďż˝ntem ďż˝n imposibilitatea de a le onora si le pierdem. Tot facem solicitďż˝ri la AJOFM, dar, cum v-am spus, cei care vin ori refuzďż˝ de la bun ďż˝nceput, ori stau pentru scurt timp dupďż˝ care pleacďż˝, mďż˝ anuntďż˝ cďż˝ au gďż˝sit oferte pentru strďż˝inďż˝tate si asta este tot“, a declarat directorul general al societďż˝tii comerciale Aget Impact SRL Podoleni, Gheorghe Bďż˝zgan, firmďż˝ care are ca obiect de activitate productia de mobilier. Asa cďż˝ societatea este „abonatďż˝“ la AJOFM cu anunturi ďż˝n care dďż˝ de stire cďż˝ are nevoie de personal.

Probleme si �n domeniul constructiilor

Dup� o perioad� de stagnare, simtit� �n primii ani de dup� 1990, domeniul constructiilor cunoaste acum o perioad� extrem de propice si �n judetul Neamt. Accentul se pune mai ales pe locuinte, fie c� e vorba de case, vile sau sedii de firme, si mai putin pe cele industriale sau blocuri. Numai c� firmele �n domeniu se confrunt� cu o acut� lips� de personal, cauzele fiind multiple. Aici pot fi enumerate salariile destul de mici acordate, munca fizic� solicitant�, caracterul sezonier al ocupatiei si, cu prec�dere, migrarea �n alte t�ri a celor care �n trecut lucrau pe santiere.
C� este lips� de personal calificat si �n acest domeniu o atest� tot oferta de job-uri publicat� s�pt�m�nal de Oficiul Judetean pentru Ocuparea Fortei de Munc�. Patronii caut� zugravi, mozaicari, faiantari, vopsitori, parchetari, dar si muncitori necalificati sau demolatori cl�diri. De mentionat c� institutia amintit� face si cursuri de calificare �n diferite meserii, cei care le absov� av�nd certitudinea unui serviciu. Putini s�nt �ns� cei care se �ncadreaz� �n tar�, prefer�nd str�in�tatea.
„Tip dupďż˝ constructori si n-am de unde sďż˝-i iau. Ca sďż˝ faci lucru de calitate ďż˝ti trebuie oameni buni. Altfel te trezesti cďż˝ beneficiarul nu-ti dďż˝ banii, sau trebuie sďż˝ refaci. Mai vin tineri, stau un an, maxim doi si cďż˝nd te bazezi pe ei pleacďż˝. Preferďż˝ Italia sau Spania, salariile neputďż˝ndu-se compara cu cele din Romďż˝nia. Asta-i situatia. Problema e cďż˝ nu vine nimeni din urmďż˝. Un constructor bun, care sďż˝ se priceapďż˝ la ce-i dai de fďż˝cut, se formeazďż˝ ďż˝n cďż˝tiva ani“, a declarat patronul unei cunoscute firme de constructii din Piatra Neamt, dar care a tinut sďż˝ nu-i fie publicat numele.

Angajatii nu mai acceptďż˝ compromisuri

Lipsa de interes a celor ďż˝n cďż˝utarea unui loc de muncďż˝ este recunoscutďż˝ si de oficiali. „ďż˝ntr-adevďż˝r, se resimte o lipsďż˝ de fortďż˝ de muncďż˝ atďż˝t necalificatďż˝, dar mai mult calificatďż˝. Pe de o parte, sďż˝nt situatii ďż˝n care angajatorii preferďż˝ sau ďż˝ncadreazďż˝ fortďż˝ de muncďż˝ calificatďż˝ ďż˝n posturi de necalificati, asta, desigur, pentru salarii mai mici. Oamenii au, acum, altďż˝ deschidere, sďż˝nt informati si, de ce sďż˝ ne ascundem, realitatea este cďż˝ nu mai acceptďż˝ astfel de compromisuri. Acest lucru se ďż˝ntďż˝mplďż˝ de cele mai multe ori ďż˝n constructii, dar si ďż˝n alte domenii de activitate. ďż˝n aceste conditii, cu calificare si un salariu foarte mic, multi nu sďż˝nt de acord si preferďż˝ alte variante, mai multumitoare“, a declarat directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Muncďż˝ Neamt, Rodica Popescu. Pentru acoperirea deficitului de fortďż˝ de muncďż˝ existďż˝ legea uceniciei, dar aceasta nu este prea agreatďż˝ de angajatori. Conform prevederilor legale ďż˝n vigoare, angajatorii pot ďż˝ncheia un contract de ucenicie cu tineri ďż˝ntre 16 si 25 de ani. Statul plďż˝teste 50% din salariul minim pe economie, la care se mai adaugďż˝ 20% din costul cursurilor de formare profesionalďż˝. Cu toate acestea, o datďż˝ cu finalizarea studiilor liceale, aceia care nu au de gďż˝nd sďż˝ urmeze o facultate iau calea strďż˝inďż˝tďż˝tii, ďż˝n general spre tďż˝rile membre al Uniunii Europene.