NOTE DE REPORTER: Necazuri de t�ran european
• din cauza gripei aviare, a pestei porcine si noilor reglement�ri europene, t�ranii nu mai pot intra cu animalele �n oboare • la Girov, acestia si-au �nfiintat un t�rg al lor, dincolo de gardul bazarului din comun� • pentru porci, oamenii cereau 50.000 de lei vechi/ kg �n viu, dar, din spusele lor, nu reusesc s� obtin� mai mult de 30.000 de lei • „oamenii trebuie s� dea de m�ncare la animale, iar dac� hrana este scump�, ori recoltele nu s-au f�cut, scap� de ele pe bani putini“, a spus Gheorghe Miron, din Girov • pe de alt� parte, „samsarii“ de prin alte p�rti le stric� piata, impun�nd preturile • agricultorii cred c� integrarea �n UE nu le va aduce nimic bun dac� nu vor fi subventionati • Dac� e miercuri, e zi de t�rg la Girov. �n bazarul din centrul comunei, se-adun� oamenii locului si de prin �mprejurimi, fiecare cu ale sale: unii s� obtin� un gologan din munca de peste an - din rodul p�m�ntului, ori din or�t�niile din gospod�rie, altii s� cumpere una-alta, dar o seam� se multumesc cu privitul si cu-ntrebatul, c� trebuie s� stie cum merge piata. Negustorii au �nceput s� se instaleze cu noaptea-n cap, cu multisor �nainte s� r�sar� soarele, c�ut�ndu-si locuri c�t mai �n calea musteriilor. Cu molimele de anul trecut, dar si cu trecerea la regulile impuse de Uniunea European�, cresc�torii nu mai au ce c�uta cu p�s�ri si animale prin t�rguri si oboare. Iar regula este respectat� cu sfintenie - sub ochii vigilenti ai autorit�tilor - si la Girov. Asa c�, treptat, si-au f�cut un t�rg al lor, dincolo de gardul bazarului. Pe poart� p�trund numai aceia care au la v�nzare cereale, ori alte bunuri de uz gospod�resc. Comerciantii de mobil� - de la taburete, p�n� la sifoniere - si-au g�sit locul lor, aproape de intrarea �n bazar, de o parte si de alta a c�ii de acces. Ceva mai �ncolo, s-au instalat agricultorii. Porumb, orz, orzoaic� si borceag pentru vite, puse �n saci asezati �n remorci, prin c�rute, stivuiti pe l�ng� c�ntare. Gr�u, ioc! Vremea a luat-o razna. A fost un an greu pentru sem�n�turi. Asa c� p�inea va fi cu „ciubote rosii“! Agricultorii p�streaz� gr�ul de anul trecut �n hambare, astept�nd s� creasc� preturile, c� s-au s�turat s� �si v�nd� munca pe nimic. Mai �ncolo, �ncepe bazarul �n adev�ratul �nteles al cuv�ntului: haine de toate soiurile, �nc�lt�minte ieftin�, zah�r, ulei si alte cele de-ale gurii.
„Samsarii“ impun piata
Dinspre „sectorul zootehnic“ se aude un cor de guitaturi. �n custi, prin portbagaje de Dacii, purceii de lapte se �ngr�m�desc unii �n altii, c�ut�nd c�ldur�. E ger, desi de zile bune prim�vara s-a instalat �n judet. L�ng� remorca unei masini, doi saci de rafie au luat-o la s�n�toasa, purtati de v�nt. St�p�nii i-au recuperat �n cele din urm� si au scos godacii ce „tipau“ de-si d�deau duhul, i-au legat de c�te un picior si i-au scos la plimbare, ca din �nt�mplare �n calea cump�r�torilor. Masinile s-au asezat pe o parte - aici erau, dup� cum aveam s� afl�m, „stranierii“, adic� negustorii veniti de prin alte p�rti, cei care, potrivit localnicilor, le stric� piata.
„Hai domnit�, avem purcei pe alese. Cum �i vreti, mai albi, mai t�rcati. �s de carne, i-am vaccinat, s�nt s�n�tosi“, ne-a �mbiat un negut�tor care a si deschis portbagajul masinii �n care avea vreo 6 purcei de lapte. „Uitati-v� la �stia. Fiecare are cam 15 kg. �i las la un milion jumate bucata“, ne-a �mbiat un altul, care a deschis capacul unei custi �n care avea doi purcei. V�z�nd c� nu-i rost s� ne conving�, si-a ab�tut atentia asupra altui posibil client, c�ruia i-a cerut 1,2 milioane pe bucat�. Semn c� un pret e pentru cine-ntreab� si nu se t�rguieste si alt� poveste este cu cel care chiar e hot�r�t s� cumpere si nu se las� cu nici un chip p�c�lit.
Pe cealalt� parte, girovenii si-au asezat c�rutele. �ntr-un atelaj, un exemplar de vreo 200 de kilograme st�tea ca la expozitie. „C�t ceri pe el?“, a �ntrebat un om de prin preajm�. „P�i 9,5 milioane“, i-a r�spuns proprietarul. Cum posibilul musteriu a dat s� treac� mai departe, v�nz�torul a �ncercat s�-l opreasc�: „P�i g�ndeste-te si mata c�t� m�ncare am b�gat �n el ca s� ajung� la 200 de kile. D�-i f�in�, d�-i porumb. E ras� de carne. E mult 50.000 de lei pe kilogram?“. „Nu-i d� nimeni at�t pe el, dac� ia sase milioane jumate e bine“, ne-a spus tanti Maria, o b�tr�n� din comun�, venit� si ea cu un purcel la t�rg. Nu de alta, dar are de pl�tit d�rile la Prim�rie si nu are cu ce. E sup�rat� r�u pe „bisnitari“ care stric� piata, iar ei, t�ranii am�r�ti, se aleg cu praful de pe tob�. „Bisnitarii vin de dimineat�, devreme, si fixeaz� pretul. Cump�r� de la babe pe nimica si v�nd prin alte p�rti cu bani mai multi. Aici, din c�ti oameni vedeti, dac� s�nt 5 % din Girov, c� restul s�nt de prin alte p�rti. Dac� iei 700-800 mii de lei pe un purcel de 15 kg. S-a ajuns s� se v�nd� porcii, �n viu, si cu 30 de mii de lei kilogramul“, a spus femeia.
Integrarea �n UE pune t�ranii pe g�nduri
Chiar dac� se afl� mai tot timpul departe de agitatia orasului, este o greseal� s� crezi c� omul de la tar� nu este informat. Iar de acest lucru ne-am convins cu prisosint�, atunci c�nd s-a-nfiripat o discutie pe un subiect la ordinea zilei: integrarea �n Uniunea European�. T�ranii stiu c� �i asteapt� vremuri grele, at�ta timp c�t li se impun doar conditii, f�r� a primi nici un sprijin de la stat, asa cum se �nt�mpl� �n t�rile occidentale. „Dac� tot i se bag� at�ta amar de conditii, t�ranul rom�n ar trebui ajutat cu ceva. Acuma, c� s-au scos taxele vamale, occidentalii or s� trimit� la noi tot ce-i r�u si nu m�n�nc� ei, dar mai ieftin. Produc�torii lor primesc subventii. La noi, t�ranul bag� c�te 2-3 milioane de lei la hectar pentru lucr�ri, iar dac� scoate din productie 1,5 milioane, este bine. Agricultorul merge �n pierdere, de aceea r�m�ne p�m�ntul p�rloag�. Motorina-i scump�. Am �nlocuit, ieri, niste piese la tractor si am dat 20 milioane de lei. C�nd �mi scot eu banii �stia? Lumea de prin sat nu te poate pl�ti la timp, c� nu s�nt bani. Unii te am�n� p�n� la pensie, altii cu c�teva luni. La tar�, ne cunoastem si ne �ntelegem unii pe altii“, ne-a spus Mihai C. din Girov.
„Mergem �nainte, c� ne place s� muncim“
Nea Vasile Corug� din comuna Stefan cel Mare a venit la t�rg la Girov cu remorca masinii �nc�rcat� cu saci de porumb, orz si secar�. Are de pl�tit si el o groaz� de d�ri r�mase de anul trecut. Dar, depinde de c�t de repede va sc�pa de roadele c�mpului, str�nse de anul trecut. A fost secet�, iar acuma, �n plin� iarn�, vremea a luat-o razna. Nu va fi gr�u anul viitor. „Am dou� hectare cultivate cu gr�u. A crescut, dar n-are r�d�cin�. Recolta de gr�u de anul viitor e compromis� total. Cea de secar�, la fel. Orzul l-am sem�nat ceva mai devreme si arat� binisor“, a spus acesta. Preturile cerealelor erau aceleasi la toti produc�torii: 6.000 de lei kilogramul de secar� sau orzoaic� si 7-8.000 de lei cel de boabe de porumb. Mai mari dec�t �n toamn�. Si �nc� este loc pentru scumpiri. „La T�rgu Neamt, s�pt�m�na trecut�, porumbul gr�unte s-a dat cu 9.000 de lei kilogramul“, a mai spus Vasile Corug�. C�t am stat la taifas, iat� c� i-a sosit un client. Si omul a sc�pat de 200 de kilograme de porumb, aproape cam c�t luase cu el la t�rg.
2006 a fost un an r�u, dar t�ranii spun c� nici cel nou nu a �nceput mai bine. Recolta o poti scoate, totusi, la liman dac� te pricepi oleac� la agricultur�, dar vremii nu �i poti comanda s� fie asa cum trebuie. „Ce s� zicem, am avut grindin�, inundatii, secet�. Dar, mergem �nainte, c� ne place s� muncim“, a declarat Gheorghe Stan, agricultor din Girov. „Creste pretul la cereale, dar scade la carne. Oamenii trebuie s� dea de m�ncare la animale, iar dac� hrana este scump�, ori recoltele nu s-au f�cut, scap� de ele pe bani putini“, a ad�ugat Gheorghe Miron din Girov. A intrat �n vorb� si Mircea Nebois�, venit de la Tupilati: „Am dat, de cur�nd, un porc de 200 kg si am luat pe el numai 6 milioane si jum�tate. Am cump�rat doi purcei de la scroaf�, de la un om din sat. Aveau p�n� �n 15 kg fiecare. I-am pl�tit omului 2,2 milioane de lei. Le-am f�cut, ieri, injectii. M-a costat c�te 70 de mii de lei pentru fiecare. S�pt�m�na asta trebuie s� le fac iar injectii. E tare greu cu banii“.
Omul de la tar� o duce greu. Munceste p�m�ntul si creste animale ca s� poat� tr�i. Nimeni, p�n� acum, nu i-a acordat, cu adev�rat, atentie si, ceea ce ar fi fost foarte important, un sprijin financiar care s� �i permit� s� dep�seasc� limita subzistentei. Nu vede integrarea �n Uniunea European� cu ochi buni, fiind constient c� nu el este cel incapabil s� se adapteze cerintelor, ci aceia care diriguiesc destinele agriculturii, obisnuiti s� vorbeasc� mult si s� se �ncurce �n h�rtii. T�ranul se mai teme de concurenta fermierilor din t�rile occidentale care beneficiaz� de subventii ce le permit s� scoat� profit din p�m�nturi. Produsele lor s�nt, astfel, mai ieftine si, lu�nd �n calcul si eliminarea taxelor vamale - odat� cu integrarea Rom�niei �n UE - acestea vor face o serioas� concurent� celor autohtone. T�ranul rom�n este la cheremul naturii, tot mai capricioase �n ultimii ani, pentru c� nu are bani s� �si asigure terenurile. Cade �n plasa „samsarilor“ care �i cump�r� animalele pe nimic, iar apoi le rev�nd pe sume din care �si trag profituri apreciabile. S-a obisnuit, din p�cate, prea mult cu greut�tile si cu neajunsurile.
|