„F�cutul“ f�nului, povar� pe capul muntenilor
• vremea capricioas� a fost o piedic� serioas� pentru cresc�torii de animale care se tem c� nu vor putea s� str�ng� f�nul • un impediment �l constituie �i lipsa for�ei de munc� • Mun�ii �i dealurile de pe v�ile Bistri�ei �i Bicazului s�nt, la �nceput de toamn� 2005, pline de ierburi necosite. „F�cutul“ f�nului, �ndeletnicire de baz� a gospodarilor de la munte, s-a desf�urat deosebit de anevoios �n acest sezon, �n primul r�nd din cauza ploilor. „A fost un an greu pentru f�cutul f�nului. A plouat toat� vara �i, cum for�a de munc� nu prea este �n zon�, iar, dac� mai exist�, aceasta este prea �mb�tr�nit�, cu greu am reu�it s� ne strecur�m cu munca printre ploi“, a declarat Gheorghe �epe�-Nica din comuna Bicaz Chei. Interesant este c� �nc� din prim�var� ��ranii s-au ar�tat ferici�i, deoarece ierburile promiteau a fi foarte bune �n acest an. Numai c� n-a fost s� fie, p�n� la cap�t. Ploile din var� le-au fost piedic� serioas� gospodarilor �n recoltarea f�nului. „Anul �sta, dac� d� Dumnezeu �i �ine vremea, sper s� reu�esc s� adun tot f�nul p�n� pe la sf�r�it de spetembrie. Mai am �nc� vreo c�teva hectare bune de cosit �i toamna deja a venit“, a afirmat Constantin Lal�u din satul Izvoru Alb. ��ranii munteni au mai spus c� au fost al�i ani ploio�i de-a lungul timpului, dar nu r�m�nea pe dealuri at�ta iarb�. „�i asta pentru c� fl�c�ii no�tri, chiar dac� munceau la ora�, veneau vara c�teva s�pt�m�ni �i puneau um�rul la munc�“, a declarat Costic� H�ncot�, din Bicaz. Muntenii regret� �ns� timpurile acelea, c�nd tinerii aveau de lucru �n �ar� �i nu luau ca acum drumul bejeniei pentru un loc de munc�. „Ei, alte vremuri, dar ce s� facem? Asta e!“, spun ei �n cor, ad�ug�nd: „Ne este foarte greu �i din cauza banilor. Noi s�ntem pensionari �i n-avem cum s� angaj�m cosa�i pentru c� ziua de coas� a ajuns la 400.000 de lei plus m�ncare �i b�utur�, iar ziua de adunat f�n la 250.000 de lei. Cum s� te descurci dintr-o pensie, fie ea �i de 2-3 milioane“. �i totu�i, chiar �i a�a oamenii de la munte nu renun�� la animale. „Am sub�iat noi efectivele, dar nici nu putem f�r� vite. Cu ele ne mai �nzilim. Mai un lapte, mai o br�nz�, c� asta-i baza m�nc�rii pe la noi“, a spus Gheorghe Pricop, din Tarc�u. Pentru administra�iile locale recoltatul f�nului a fost �i este o problem� serioas�, iar �n acest an cu at�t mai mult. „Este o problem� serioas�, deoarece n-o s� se reu�easc� s� se adune tot f�nul. �i a�a, �n fiecare an r�m�n ierburi necosite, pentru c� nu exist� putere �n r�ndul ��ranilor, dar anul acesta a fost de groaz�, cu ploile care nu ne-au sl�bit deloc toat� vara. Prev�d c� o s� scad� efectivele de animale �n iarna ce vine �i o dat� cu asta puterea economic� a ob�tii“, a declarat consilierul local al Bicazului, Nicolae Banu.
A�adar, p�reri �i p�reri, care �ns� converg spre un singur punct. Exist�, �ntr-adev�r, �n r�ndul gospodarilor de la munte o grij� mai veche, dar care anul acesta a ie�it parc� din matc� precum apele, aceea a „f�cutului de f�n“. Din discu�iile avute cu responsabilii comunit��ilor locale a reie�it c� �n medie �n aceast� var�, p�n� �n prezent, a fost recoltat f�nul de pe aproximativ 65% din suprafe�e.
|