Tot Neamtu-i calic

Dup� datele furnizate de Institutul National de Statistic� si Banca National� a Rom�niei, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este cea mai s�rac� regiune din cele 8 existente ale t�rii.
Regiunea Nord-Est (Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Bac�u si Vaslui) are cel mai sc�zut nivel al Produsului Intern Brut (PIB) si o rat� a somajului peste media pe tar�.
�n iulie 2006, nivelul PIB pe cap de locuitor �n Regiunea Nord-Est era de 3.092 euro, �n timp ce �n regiunea Vest (Arad, Timis, Caras-Severin si Hunedoara) era de 4.823 euro.
Rata somajului �n judetul Neamt era �n iulie 2006 de 5,2% fat� de 2% c�t era �n Timis, situ�ndu-ne pe locul 18 pe tar�.
Salariul net �n Neamt a fost de 619 RON �n iulie 2006, situ�ndu-ne pe ultimul loc �n Regiunea Nord-Est, chiar dup� Vaslui, si pe locul 39 pe tar�, dup� noi situ�ndu-se doar Vrancea si Maramures.
Populatia din judetul Neamt avea �n iulie 2006 un grad �nalt de �ndatorare, de 18%, situ�ndu-ne pe locul 7 pe tar�, singura consolare fiind c� populatia din Mehedinti are cel mai �nalt grad de �ndatorare, de 27%.
La polul opus, se situeaz� Timisul, Bac�ul, Sibiul si Aradul cu doar 12% �ndatorare.
Situatia �n care se g�seste judetul Neamt dovedeste c� activitatea nu este orientat� c�tre dezvoltarea industriei, ci mai mult c�tre afaceri ocazionale, pe termen scurt. Cum ar fi, de exemplu, schimbarea masiv� a bordurilor si pavelelor, la fiecare 4 ani.

Soarta sfeclei de zah�r

Este un subiect ďż˝n dezbatere, la care toti trebuie sďż˝ ne „dedulcim“ pďż˝nďż˝ nu devine extrem de amar.
�n jurul anilor 80, �n statele Uniunii Europene s-au �nregistrat mari stocuri de zah�r, ca urmare a unor recolte succesive de exceptie la sfecla de zah�r.
S-a pus pentru prima dat� problema acord�rii unor subventii pentru fermieri, pentru a-si diminua productia.
Paralel, s-a constatat c� este mai ieftin s� produci zah�r rafinat din zah�r brut importat din zona Asia-Caraibe-Pacific .
�n acest context, politicienii europeni au decis rescrierea politicii de productie a zah�rului pe baza importului, �n dauna utiliz�rii autohtone.
Acest lucru se va realiza prin plafonarea productiei interne, prin descurajarea culturilor de sfecl� de zah�r, tocmai acum c�nd guvernele au �nceput s� acorde subventii pentru culturi.
Descurajarea se va manifesta prin limitarea productiei fabricilor de zah�r, acord�nd acestora compensatii b�nesti, l�s�nd la m�na acestora pe produc�torii de sfecl� de zah�r.
Rom�nia consum� anual 550 mii de tone de zah�r, din care 1/5 provine din import.
Impactul major, determinat de aderarea la UE, va fi �n momentul c�nd se va restr�nge productia intern� de zah�r, micsor�nd productia de sfecl� de zah�r �n Transilvania si jum�tatea Moldovei, �ncep�nd cu Neamt si Bac�u si termin�nd cu Bucovina.
Politica de descurajare a produc�torilor de sfecl� de zah�r se �ntinde pe urm�torii c�tiva ani. Dac� �n Uniunea European�, produc�torii de sfecl� de zah�r primeau p�n� acum 47 de euro pentru o ton� adus� la fabric�, din anul 2009 acestia vor primii doar 26,3 euro pe ton�.
Aceste reduceri vor fi compensate de stat prin subventii acordate direct produc�torului de sfecl�.
Pentru cultivatorii de sfecl� maghiari se preconizeaz� c� vor primi o subventie de 630 euro la hectar, �n Portugalia aceasta ajung�nd la 900 euro.
�n Rom�nia se estimeaz� pentru �nceput o subventie de circa 412-415 euro pe tona de sfecl� adus� la poarta fabricii.
Pentru anul 2007, Ministerul Agriculturii ar trebui s� aloce ce cote de zah�r trebuie s� produc� fiecare fabric�, iar fabricile ar trebui s�-si �ntocmeasc� contractele cu produc�torii de sfecl�.
Nenorocirea este c� p�n� acum fabricantii si fermierii rom�ni nu stiu �nc� pe ce cote se pot baza pentru anul viitor.
Pentru a-si restr�nge activitatea, fabricantii de zah�r vor primi circa 700 de euro pe tona de zah�r ca desp�gubire, din care 280 euro ar trebui s� ajung� la fermier pe baza contractelor ce trebuiesc �ncheiate cu ei. Acest lucru ar putea fi o mare afacere pentru fabricantii de zah�r din Rom�nia, din care fermierii se vor dedulci �n limitele bun�vointei celor dint�i.
P�n� atunci fabricile si fermierii asteapt� alocarea cotelor, iar Ministerul Agriculturii nu s-a hot�r�t dac� o va face cu spag� sau f�r�.