�nchisoare diferentiat� �n functie de gravitatea pedepsei
• legea de executare a pedepselor privative de libertate diferentiaz� regimul de executare • pentru munca prestat� �n penitenciar, detinutii vor primi bani • 70% din aceste sume revin administratiei penitenciarelor • detinutii se pot c�s�tori �n �nchisoare sau �n afara ei • Noua lege privind regimul de executare a pedepselor diferentiaz� patru regimuri de detentie. Persoanele condamnate la pedepse mai mari de 15 ani sau detentia pe viat� vor beneficia de regim de maxim� sigurant�. Aceasta �nseamn� c� detinutul va fi transferat �ntr-un penitenciar de maxim� sigurant� si, de regul�, va fi cazat singur �n celul�. Cu toate acestea, s�nt c�teva categorii de persoane c�rora nu li se poate aplica acest regim. Este vorba de b�rbatiii care au �mplinit v�rsta de 60 de ani, femeile care au trecut de 55 de ani, cele �ns�rcinate sau care au �n �ngrijire un copil mai mic de un an, minorii, precum si persoanele �ncadrate �n gradul I de invaliditate si cei cu afectiuni locomotorii. Regimul �nchis se aplic� persoanelor care au o pedeaps� cu �nchisoarea mai mare de 5 ani, dar care nu dep�seste limita de 15 ani. Acesti condamnati s�nt cazati, de regul�, �n comun, presteaz� munci si pot participa la activit�ti educative, culturale, beneficiaz� de consiliere psihologic� sau asistent� social�. Persoanele care au de executat pedepse privative de libertate �ntre unu si 5 ani vor beneficia de regimul semideschis, adic� vor locui la comun si vor putea iesi ne�nsotite prin curtea penitenciarului. Acestea vor putea presta si munci �n afara penitenciarului, dar numai sub supravegerea gardienilor. Regimul deschis �i vizeaz� pe aceia care au fost condamnati la pedepse mai mici de un an. �n ce-i priveste pe minori si pe tinerii de p�n� la 21 de ani care se afl� �n penitenciare, acestia s�nt inclusi �n programe speciale de consiliere si asistent�, �n functie de v�rsta si personalitatea fiec�ruia. Legea mai stabileste c� femeile execut� pedepsele separat de condamnatii b�rbati, iar minorii s�nt si ei separati de majori. Toti cei condamnati nu vor fi obligati s� poarte uniform�, ci se vor putea �mbr�ca �n tinut� civil�. De mentionat este faptul c�, �n cazul �n care un detinut nu dispune de haine civile, acestea �i vor fi asigurate, �n mod gratuit, de c�tre administratia penitenciarului. Cel aflat dup� gratii va avea o gr�mad� de drepturi, cum ar fi cel de petitionare, de a primi si trimite corespondent�, dreptul la convorbiri telefonice, de a primi pachete sau vizite, dreptul la asistent� medical� si multe altele. Numai �n cazul �n care exist� suspiciuni c� �n corespondent� ar putea fi introduse droguri sau alte substante interzise, plicurile vor fi deschise �n prezenta condamnatului, dar f�r� a fi citit continutul.
La munc� �n functie de v�rst�
Holteii din penitenciare au si dreptul de a �ncheia o c�s�torie, chiar la locul detentiei. �n acest scop, administratia penitenciarelor are obligatia de a asigura conditiile necesare pentru buna desf�surare a acestui eveniment. Imediat dup� jur�minte, proaspetii �nsur�tei vor putea petrece 48 de ore �n camera nuptial� din incinta �nchisorii. �n certificatul de c�s�torie nu se va mentiona, la locul �ncheierii, pusc�ria, ci localitatea �n care a avut loc fericitul eveniment. Cei care execut� pedeapsa �n regim semideschis sau deschis vor putea s� se c�s�toreasc� �n localitatea �n care domiciliaz� sau �n cea �n a c�rei raz� teritorial� este �nchisoarea, cu acordul directorului locului de detentie.
Munca prestat� de cei de dup� gratii, cu exceptia actiunilor cu caracter gospod�resc, va fi pl�tit�. Minorii care au �mplinit 16 ani, barbatii care au dep�sit 60 de ani si femeile trecute de 55 nu vor fi obligati s� presteze munci. Condamnatii care se vor accidenta sau vor suferi o boal� profesional� pe parcursul si din cauza muncilor prestate, vor beneficia de pensie de invaliditate. Veniturile realizate din munca prestat� �n aceste conditii nu vor putea fi mai mici dec�t salariul minim pe economie, �n raport cu programul de munc�. 30% din bani vor reveni condamnatului, iar acesta va putea folosi 90% din sum� pe perioada detentiei. Restul de 10% va fi consemnat pe numele s�u si va fi �ncasat la date eliber�rii din penitenciar. Diferenta de 70% din venitul realizat de pusc�rias va reveni Administratiei Nationale a Penitenciarelor. �n cazul �n care condamnatul a fost obligat de instanta de judecat� si la plata desp�gubirilor civile, iar acestea nu au fost achitate p�n� la intrarea �n penitenciar, o jum�tate din procentul de 30% pe care pusc�riasul �l poate folosi �n detentie va fi utilizat� pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune.
|