Romanul subteran
• tunele din secolul al XVII-lea �mp�nzesc orasul si s�nt descoperite din �nt�mplare • nu exist� o hart� subteran� a municipiului, iar legendele spun c� hrubele au servit lupt�torilor lui Stefan cel Mare • Romanul st� pe imense canale subterane, lungi, dup� unele unformatii, de zeci de kilometri. Omul de r�nd habar nu are c�, zilnic, p�seste pe un asfalt ce acoper� un sol g�unos, un adev�rat pericol, �n anumite conditii. „Orasul subteran“ a fost construit prin secolul al XVII-lea. Tocmai atunci a luat av�nt o viat� economic� suficient de puternic� pentru a obliga avutii din acea vreme s� caute o metod� sigur� de p�strare a produselor. Astfel au �nceput constructiile la viitoare beciuri, care bag� spaima �n constructorii din prezent. Profesor doctor Vasile Ursachi, fostul director al Muzeului de Istorie din Roman, si-a amintit chiar si de primele descoperiri notabile ale hrubelor, dar nu stie s� existe un plan am�nuntit al acestora. „Beciurile au fost s�pate urmare a necesit�tii p�str�rii alimentelor �n bune conditii si putem s� le numim frigiderul orasului. Au ap�rut, mai ales, pe l�ng� fostele hanuri sau magazine ale acelor timpuri si �n jurul lor s-au tesut, de-a lungul anilor, numeroase legende. Este adev�rat c� s�nt frumoase, dar neadev�rate, deoarece nu exist� nici o dovad� palpabil� si nici nu prea se puteau realiza chiar la dimensiunile din «povesti»“, a declarat profesorul Vasile Ursachi. Punctul de vedere al istoricilor este clar, dar o parte dintre legende nasc semne de �ntrebare �n momentul �n care, pe ici pe colo, �ncep s� apar� la suprafat� vestigii. Ultima astfel de descoperire uimitoare a avut loc �n urm� cu putin timp chiar �n mijlocul Pietei Centrale. Administratia a vrut s� niveleze o ridic�tur� de beton de l�ng� tarabele cu zarzavaturi si, dup� ce a fost decopertat primul strat, muncitorii s-au trezit �n fata unui h�u. Cei curajosi au intrat si au r�mas surprinsi de enormul beci boltit, din c�r�mid�. Era �n perfect� stare, curat si foarte mare. Doinita Maftei, admistratorul pietei, a declarat c� respectiva constructie subteran� i-a luat prin surprindere, deoarece nimeni nu a stiut c� este la c�tiva centimetri sub picioarele v�nz�torilor. „Muncitorii care au ridicat placa pus� deasupra beciului au v�zut aceast� frumusete de beci. Era din c�r�mid�, perfect, iar cineva a avut curiozitatea s� mearg� prin el. A dat de o bifurcatie care face leg�tura cu strada Stefan cel Mare, iar un alt tunel se �ndreapt� c�tre magazinul Cosarom, dar este �nfundat“, a precizat Doinita Maftei. Cele mai cunoscute subterane s�nt cele care au generat actualul Pietonal. Atunci c�nd au fost �ncepute s�p�turile pentru blocurile moderne, o autobasculant� s-a pr�busit. Oficialit�tile de atunci au fost obligate s� desfiinteze canalele, unde puteai �ntoarce un tanc si s� fac� magazine. Legenda spune c� acel imens tunel ar fi fost, de fapt, o cale de fug� pentru oamenii lui Stefan cel Mare si ar fi mers, pe toat� strada ce-i poart� numele, p�n� �n afara Romanului. Opusul tunelului ar fi trecut pe sub cl�dirile Episcopiei si pe sub albia r�ului Moldova, p�n� �ntr-o veche f�nt�n� de pe malul opus. P�n� la urm�, asa cum a mai precizat Vasile Ursachi, descoperirile de pivnite str�vechi vor continua si pe viitor, nefiind excluse „surprize“.
|