R�zbunarea lui Tompa Gabor
• duminic� seara, Compania „D’AYA“ din Bucuresti a prezentat, �n cadrul sectiunii Off a festivalului, spectacolul cu piesa „Hell“ de Lolita Pille, �n viziunea scenic� a regizoarei Chris Simion • spectacolul a fost rezumat succint si persuasiv de c�tre realizatori: „...sex, droguri, viat� de noapte, bani, degradare si... o poveste de dragoste“ • o pisic� (neagr�) doreste s� suporte o parte din cheltuielile festivalului • V� multumim pentru �ntelegere!
Asa se �ncheie, de regul�, rug�mintea adresat� spectatorilor, �naintea �nceperii reprezentatiei, de a-si �nchide telefoanele mobile. M� rog, mai nou, intitulate aparate de telefonie mobil�. Noi b�nuim c� e acelasi lucru. Dar, mai stii?! Si, revenind la subiect, cred c� asa trebuia s� se multumeasc� din nou publicului la sf�rsitul reprezentatiei de duminic� seara, programat� �n ultimul moment pe afisul festivalului �n locul spectacolului „Astept�ndu-l pe Godot“ de Samuel Beckett, montat la Sf�ntu Gheorghe de Tompa Gabor.
De bun� seam� c� rezumatul succint si persuasiv oferit de realizatori are si atractie, si spirit comercial: „...sex, droguri, viat� de noapte, bani, degradare si... o poveste de dragoste“. Cine n-ar vrea c�te ceva din toate astea? Poate mai putin drogurile, tin�nd seama de implicatiile penale pe care le presupune si de faptul c�, �n general, dorim s� sf�rsim de moarte bun�, cu nepotii la c�p�t�i si popa la poart�. �n orice caz �ns�, fraza rezum� elocvent teritoriul vietii contemporane si, prin urmare, s�ntem tentati s� o identific�m cu „hight life“-ul c�tre care, f�r� s� recunoastem, avem o adev�rat� sl�biciune. Din aceast� pricin�, spectacolul companiei bucurestene „Daya“, �ntemeiat� de Chris Simion si Adriana Trandafir - cu un generic ce anglo-saxonizeaz� neaosul si �ntepatul „d-aia!“ - este �ncadrat �n teritoriul celor cu tematic� la zi, de o deosebit� actualitate, privind aspectele �ngrijor�toare ale problematicii vremurilor noastre. Iar problematica la zi - �ncep�nd cu o vizit� de premier si termin�nd cu un accident de circulatie sau un viol - nu poate s� nu aib� succes.
Ideea generatoare a acestui spectacol este si l�udabil� si necesar�. Din p�cate, produsul nu e f�cut bine. Ba, am putea spune, e f�cut prost de-a binelea. �ncep�nd de la textul mediocru, chiar sustinut de artificii regizorale �ntemeiate pe mijloace moderne.
�n primul r�nd, constat�m faptul c� piesa are lungimi pe c�t de inutile, pe at�t de gratuite. Actul artistic nu e o dare de seam� si, cu at�t mai putin, un proces-verbal. �ntr-un decor minimal din plastic, suger�nd un bar, pe o muzic� st�njenitoare �n perceperea replicilor unor voci departe de sonoritatea unui Vraca sau Ludovic Antal, dup� ce personajul principal face prezent�rile („Eu s�nt o japit�“), afl�m toate am�nuntele despre lumea sus-pus� si despre viata minunat� a odraslelor celor cu multi, foarte multi bani. Prezentare frust�, f�r� echivocuri, f�r� nuante: „Lumea s-a �mp�rtit �n dou�: noi si restul“; „un cartier de oameni frumosi si bogati“; „noi cheltuim �ntr-o sear� banii pe care voi n-o s�-i aveti niciodat�“. Apoi, o afirmatie menit� s� ne consoleze: „V� faceti s�nge r�u degeaba; lumea asta nu se schimb�“. Cred c� am �nceput, deja, s� fim convinsi de acest adev�r. Apoi, cele trei progenituri �nst�rite - Hell (Antoaneta Cojocaru), Sibylle (Ela Ionescu) si Chloe (Rodica Ionescu) - ne prezint� cu minutie programul de lucru, destul de �nc�rcat, si pasiunile lor nevinovate. Rezum�nd prea lungul exordiu dramatic, vecinul meu de stal �l caracterizeaz� plastic printre dinti, �n spiritul lingvistic �ntronat cu os�rdie pe scen�: „Trei curve bete“.
Povestea de dragoste ce se �nfirip� pe acest teritoriu sterp unde protagonistii au at�tea „probleme existentiale“ e frumoas�, dar sf�rseste lamentabil �nainte de a �ncepe de-a binelea, demonstr�nd imposibilitatea salv�rii prin iubire a unor suflete reprimate de presiunea seduc�toare si, �n acelasi timp, demolatoare a prea-plinului.
Confesiunea din monologul lui Andrea (Cristi Iacob), privind stilul de viat� la care e condamnat, este asem�n�toare �ntr-o oarecare m�sur� - iertat�-ne fie comparatia deplasat� - cu cea a lui Patrick Bateman din „American Psycho“ de Bret Easton Ellis. Dar mai putin pedant� si, prin comparatie, derizorie. Si tocmai de aceea, epigonic�. Cum epigonic� e si scena cu „Titanicul“ sau chiotul fetelor cu dosurile �n prim plan, procedee exersate, deja, dup� c�te �mi aduc aminte, de Iord�nescu �n al s�u „Shakespeare re�nc�rcat“ si �n „Totul e bine c�nd se sf�rseste cu bine“. Mostrele de ad�nc� filosofie existential�, concentrate �n maxime rezolvate scatologic - „Nu iubesc pe nimeni, n-am nevoie de nimeni, viata e un c�cat“ - merg p�n� la ad�nci cuget�ri pastisate, si ele, de pe undeva: „Neantul e o chestiune de optiune“.
Efectul moralizator este evident �n relatiile formale, rudimentare cu p�rintii. O mam� superficial� si total paralel� cu viata fiicei r�t�cite prin prafuri, o Maria Teslaru trec�nd prin scen� ca printr-un bar unde a fumat o tigar�, gr�bit� s�-si reia viata cotidian�.
S�tul de at�ta impermeabilitate a perceptiei tinerei generatii opulente, tat�l lui Hell nici nu se mai oboseste s� dea prin distributie, ocupat fiind, probabil, cu afaceri mult mai importante. De aceea, despre prestatia lui Orodel Olaru nici nu putem spune prea multe. Ar fi interesant de aflat, �n schimb, c�t de multe ne-ar fi spus Tompa Gabor, r�mas la Sf�ntu Gheorghe... �n asteptarea lui Godot.
Un nou sponsor pe lista festivalului pietrean
�n vederea acoperirii unor serii de cheltuieli neprev�zute �n bugetul Festivalului de Teatru de la Piatra Neamt, conducerea Teatrului Tineretului a hot�r�t scoaterea la licitatie a unei pisici aflate �n inventar si care urma s� detin� unul din rolurile principale �n viitoarea montare a cunoscutului regizor Alexandru Dabija, „Pisicile aristocrate“, o adaptare liber� si f�r� prejudec�ti dup� creatia omonim� a casei Walt Disney.
Pentru cei interesati, facem precizarea c� pisica - neagr�, cuminte si, o s� constatati, mai inteligent� dec�t multe dintre cunostintele dumneavoastr� - poate fi v�zut� la Agentia de bilete a institutiei culturale pietrene, �n cadrul programului de functionare. Caietul-program de sarcini si instructiunile de folosire si �ntretinere ale animalului pot fi obtinute de la coordonatorul artistic al festivalului, scriitorul Lucian Strochi, iar informatii suplimentare despre biografia si pedegree-ul micii feline s�nt �n m�sur� s� furnizeze cei doi functionari de la relatii cu publicul, Letitia R�ndasu si Ioan Teodorescu. Relatii la num�rul de telefon: 0233-211036.
|