Terorism si democratie
• Interviu cu amiralul Stansfield Turner, fost director C.I.A. Stansfield Turner (n. 1923) a fost amiral si director al CIA sub administratia Jimmy Carter. A urmat Amherst College si a absolvit U.S. Naval Academy �n 1947. �n perioada �n care se afla �n marin� a avut o burs� Rhodes la Oxford. �n timpul carierei sale navale a fost comandant al fortelor SUA �n Japonia si Coreea. A detinut comanda pe zona sudic� pentru NATO. Presedinte al Colegiului Naval de R�zboi din 1972 �n 1974 si director al CIA din 1977 �n 1981. �n prezent este “senior research scholar” la Universitatea Maryland, College Park, Scoala de Politici Publice.
Amiralul Turner a scris c�teva c�rti dintre care ultima, ap�rut� �n 2005, se intituleaz�: “Arde �nainte s-o citesti: presedinti, directori ai CIA sI ai serviciilor secrete”. Una dintre ele, ap�rut� �n 2002, vorbeste despre teroarismul nuclear, iar o alta se intituleaz� simplu: “Terorism si democratie”.
O privire vie, acut�, de un albastru intens, un cap leonin, cu p�rul alb. Amiralul Turner, la 83 de ani, pred� “Terorism si democratie” la Universitatea Maryland, Facultatea de Politici Publice. �n biroul lui poti g�si o can� albastru cobalt pe care e scris numele unei nave, o fotografie din primele zile de comand� pe mare, un volum de memorii al lui Kissinger, multe c�rtI, inclusiv despre Bismark si un pulover bleumarin, Shetland, cu cotiere din piele. Dosare legate gros, pe un raft, au o copert� simpl�: “Terorism”.
• “Suntem vulnerabili, aici, acas�...”
Rep: Domnule Amiral, ce s-a schimbat �n serviciile secrete din SUA dup� 9/11?
Adm. S.Turner: Cu sigurant� informatiile n-au fost ceea ce ar fi trebuit s� fie la 11 septembrie 2001. Iar asta a dus la o reverificare a serviciilor de informatii, a felului �n care lucreaz� acestea sI, s� sper�m, vom fi la post data viitoare. 11 septembrie a f�cut ca toat� tara s� aib� ochii atintiti asupra servicilor de informatii. SI asta �nseamn� sI o presiune special� asupra lor, s�-sI fac� treaba.
Rep: Ce altceva s-a schimbat �n SUA de atunci?
Adm. S.Turner: Suntem mai constienti de vulnerabilitatea noastr�, cred eu. Tara asta a tr�it �n spatele oceanelor sale sI a avut sentimentul c� �si controleaz� soarta, mult mai mult dec�t alte t�ri, cu vecini periculosi, �ngrijor�tori. Din 11 septembrie am realizat c� lumea s-a str�mtat. Si c� suntem vulnerabili aici, acas�, mult mai mult dec�t am fost vreodat�.
Rep: Exist� amenint�ri care ar trebui blocate imediat? Sunt bine manevrate acestea?
Adm. S.Turner: Cred c� facem fat� amenint�rilor. �ntrebarea e dac� facem asta �n cel mai bun mod. Sau dac� o facem cum trebuie. Exist� amenintarea constant� a atacului terorist, avem o societate at�t de deschis� �nc�t, s� sper�m, c�nd cineva vine cu g�ndul de a ne ataca, vom fi capabili s�-l detect�m din vreme.
Rep: VretI s� spuneti c� exist� amenint�ri care nu sunt “bine manageriate’?
Adm. S.Turner: Amenint�rile la care suntem supusi ast�zi vin dintr-o multime at�t de mare de surse �nc�t trebuie s� fim continuu �n alert� si te �ntrebi care, si unde e urm�torul atac. Sunt at�tea tehnici la �ndem�n�, at�tea puncte potentiale de atac, �nc�t e foarte dificil de evaluat de unde va veni urm�toarea lovitur�.
Rep: Atacul din 9/11 a fost “evaluat” la 500.000 USD cost pentru teroristi. Ieftin �n termenii costului militar…
Adm. S.Turner: Asta e si problema, terorismul este o arm� “ieftin�” din punctul de vedere al atacatorului. Si ei trebuie s� izbuteasc� doar o dat� ca s�-si ating� scopul, noi trebuie s� reusim s� �i oprim de fiecare dat�.
Rep: Se vorbeste despre “un r�zboi global �mpotriva terorismului” dar am auzit si formul�ri distincte, care puneau �n zone diferite “r�zboiul din Irak” si “r�zboiul �mpotriva terorismului”. C�te r�zboaie sunt, p�n� la urm�?
• R�zboiul din Irak: �nc� 3-4 ani
Adm. S.Turner: Cred c� sunt str�ns legate. Sunt, de fapt, p�rti ale aceleasI probleme. Irakul reprezint� un aspect particular pentru c� are propriile probleme interne. Din p�cate, mult� lume crede c�, din cauza invaziei noastre, a devenit un teren fertil pentru teroristii care operau �n afara Irakului. Asa �nc�t, mai �nt�i, trebuie s� rezolv�m problema irakian� ca s� bloc�m terorismul r�sp�ndit din Irak �n alte p�rti ale lumii.
Rep: Si care credeti c� ar fi solutia?
Adm. S.Turner: Va fi un proces complicat sI de durat�. Cei care trebuie s� rezolve asta, �n mare m�sur�, sunt irakienii, sprijiniti masiv de noi. Dar aici e nodul problemei: irakienii nu ne vor �n Irak! Cum o s� �i sprijinim f�r� s� p�rem o nedorit� fort� de ocupatie?! Asta va potenta si mai mult terorismul. Asa �nc�t solutia ar fi s� p�str�m un profil discret �n Irak. Va trebui s� mentinem forte �n zon� un timp destul de lung, dar vor trebui s� fie c�t mai putin vizibile, mai putin implicate �n actiuni imediate, s� dubleze fortele irakiene, asigur�nd stabilitate peste tot �n tar�.
Rep: Ce �ntelegeti prin “timp destul de lung”?
Adm. S.Turner: Cred c� vorbim de cel putin 3-4 ani.
• Solutie irakian�, cu americanii pierduti �n d�cor
Rep: Sun� ca un r�zboi de uzur�...Spuneati c� Irakul este �n prezent un teren fertil pentru terorism. Un raport clasificat al serviciilor de informatii, ap�rut �n pres�, vorbeste despre faptul c� sursa initial� a terorismului ar fi chiar declansarea conflictului din Irak.
Adm. S.Turner: E ceva adev�r �n asta. �n momentul de fat�, radicalii islamisti le spun irakienilor: uite, aici sunt americanii, ne invadeaz� tara, ne iau petrolul, pot spune orice. Si prezenta noastr� acolo se potriveste cu asta. Asa �nc�t, tactica noastr� ar trebui s� fie ca, gradual, fortele americane s�-i dubleze pe irakieni, cu suport logistic si cu tot ce au nevoie.
Rep: Nu exist� pericolul ca Irakul s� alunece spre r�zboi civil �n acest context?
Adm. S.Turner: E perfect posibil. Trebuie s� echilibr�m lucrurile, oferindu-le fortelor guvernamentale irakiene destul ajutor, destul� munitie, arme, logistic�, s� �si poat� rezolva problemele. Si s� sper�m, si s� ne rug�m c� sunt �n stare s� o fac�. Pentru c� dac� ei nu fac fat�, rolul nostru va deveni mult mai activ si ne �ntoarcem de unde am plecat: cresterea terorismului.
Rep: Peste tot �n lume sunt atentate si, de fiecare dat�, se vorbeste despre Al Queda, ca autor al acestora. Este o organizatie at�t de puternic� sau e doar imagine?
Adm. S.Turner: Cred c� vreti s� spuneti c� am putea supraestima Al Queda. Se poate. Al Queda este o surs� de inspiratie si pentru altii. Nu cred c� este neap�rat �n controlul tuturor acelor grup�ri din difetite t�ri. Dar poate oferi sfaturi, un anume ajutor. Cred c� grupurile r�sp�ndite �n diverse locuri pe glob sunt misc�ri indigene care au leg�turi str�nse cu Al Queda. Nu cred c� e vorba de o mare organizatie centralizat� care coordoneaz� aceste grupuri.
Rep: Si atunci?
Adm. S.Turner: Perceptie…Perceptia care construieste imaginea.
Rep: Si ar trebui s� ne temem mai putin �n cazul �sta?
Adm. S.Turner: Nu, cred c� avem o problem� adev�rat�. Si e important s� le ar�t�m teroristilor c� nu merge asa, nu pot face toate lucrurile astea si sc�pa nepedepsiti. Trebuie s� lu�m atitudine, s� lu�m m�suri de fort�, c�nd e cazul.
• Un vicepresedinte “responsabil” cu tortura
Rep: �n Senatul si �n Congresul american a fost o mare dezbatere legat� de legea care clarific� statutul si drepturile persoanelor arestate sub acuzatia de terorism. S-a vorbit despre tortur� si �nc�lcarea drepturilor omului. C�tiva senatori republicani au cerut si au obtinut modificarea legii propus� de presedintele Bush. Dvs. personal ati dat o declaratie �n Washington Post �n care ati spus c� sunteti jenat s� aflati c� “SUA are un vicepresedinte care se ocup� cu tortura”, dl. Cheney. De ce ati afirmat asta?
Adm. S.Turner: Nu putem c�stiga r�zboiul �mpotriva terorismului dac� nu avem o pozitie moral� ferm� si clar�. Dac� restul lumii nu respect� ceea ce facem si ceea ce �ncerc�m. Dac� suntem la fel de r�i ca teroristii, devenind tortionari, nu avem cum s� obtinem suport international. Trebuie s� fim duri, trebuie s� folosim toate mijloacele care pot fi folosite, dar �n niste limite, nu devenind inchizitori. Sunt �ngrijorat c�, dac� acest lucru s-ar �nt�mpla, am pierde exact ceea ce �ncerc�m s� ap�r�m.
Rep: Legea este modificat� �n niste puncte.
Adm. S.Turner: Cred c� s-a ajuns la un compromis echilibrat, care va permite detentia celor suspectati de terorism, dar nu va da “carte blanche” guvernului s� �nchid� pe oricine pe termen nedefinit. Vor fi proceduri clare �n sistemul curtii judiciare prin care cei aflati sub suspiciune s� se poat� ap�ra.
Rep: �ntr-un recent interviu �n Financial Times, presedintele Vladimir Putin afirma c� Rusia a str�ns relatiile cu China si c� echilibrul de forte s-a mutat de la Atlantic la Pacific. �si exprima, �n acelasi timp, si frustrarea c� Rusia nu are lobby �n Washington. Cum vedeti relatiile americano-ruse?
Adm. S.Turner: Mi se pare c� actuala admnistratie a intrat �n Biroul Oval av�nd sentimentul c� noi putem m�nui singuri problema terorismului. C� nu trebuie s� lucr�m cu rusii, cu chinezii, cu europenii sau cu altii. Si cred c� au �nceput s� priceap� c� nu merge asa si c� avem de coperare. Dar asta ne-a scos din circuit pentru o vreme.
• America: singuri acas�
Rep: Presedintele Bush se afl� la mijlocul celui de-al doilea mandat. Ce fel de presedinte considerati c� este?
Adm. S.Turner: Cred c� dl. Bush ne-a �ngreunat situatia �n plan international lu�nd o abordare mult prea unilateral�. Statele Unite si-au asumat mult prea multe dintre lucrurile care se fac �n lume. A m�rit astfel distanta dintre noi si aliatii nostri europeni, �ntr-o anume m�sur� si distanta fat� de Rusia. Cred c� a sc�pat din vedere faptul c� ast�zi tr�im �ntr-o comunitate global�, �n care nu mai poti dicta lumii felul �n care trebuie s� mearg� lucrurile. Noi trebuie s� ne �ncadr�m �n aceast� comunitate, s� cooper�m cu ceilalti si s� comunic�m cu ei: avem nevoie de solutii comune.
Rep: Ce efecte sunt asupra SUA?
Adm. S.Turner: Cred c� nu suntem respectati �n lume asa cum eram. Faptul c� administratia Bush a deschis o at�t de mare distant� �ntre noi si aliatii nostri sau �ntre noi si t�ri precum Rusia sau China, cu care avem azi relatii mai bune dec�t �n timpul R�zboiului Rece, e o mare schimbare. Lumea se misc� �n sensul globaliz�rii. Si pentru dl. Bush, �ntoarcerea la abordarea asta unilateral�, cu Statele Unite �ncerc�nd s� determine ele singure felul �n care arat� scena mondial�, asa cum s-a �ntmplat �n urm� cu multi ani, imediat dup� cel de-al doilea R�zboi Mondial, e pur si simplu gresit. E o directie gresit�.
Rep: Sugerati c� presedintele Bush s-a plasat �ntr-un timp istoric diferit?
Adm. S.Turner: Nu cred c� e nerezonabil s� vedem lucrurile si asa. Pe c�t de puternici suntem ast�zi, ca natiune, trebuie s� tinem cont de mersul lumii. �n ciuda pozitiei noastre dominante pe scena mondial� - economic, politic, militar – trebuie s� fim mult mai atenti, mult mai cooperanti si mai subtili dec�t cred c� pricepe dl. Bush.
Rep: V-am �ntrebat de diversele amenint�ri. Globale, la adresa Statelor Unite etc. Pe dvs., ca persoan�, ce v� sperie?
Adm. S.Turner: Terorismul nuclear reprezint� �ngrijorarea num�rul unu pentru mine. Nu cred c� este posibil ca teroristii s� obtin� arma nuclear�. Dar at�t de oribil ar fi dac� asta ar deveni realitate, �nc�t acest lucru trebuie s� devin� prima noastr� grij�. O singur� arm� nuclear� �n Insula Manhattan, ar schimba tara asta pentru totdeauna.
|