Zi de zi dispar dintre noi, f�r� a li se face dreptate, neconsola�i, oripila�i de indiferen�a general�, ultimii rezisten�i anticomuni�ti, fo�ti de�inu�i politici, supravie�uitori ai fazei de exterminare �n mas� comis� de c�tre regimul comunist. Pier, neconsulta�i, martorii unei "crime �mpotriva umanit��ii din Rom�nia".
Se retrag din scen� netulbura�i �i c�l�ii, l�s�nd mo�tenire averi fabuloase, realizate fraudulos ca prad� a spolierii poporului rom�n �ntemni�at.
Ram�ne o otrav� care sufoc� Rom�nia.
Se etaleaz� �nc� miturile vechilor lupt�tori comuni�ti "ilegali�ti" �i ale comunismului "na�ional". Noile genera�ii sunt intoxicate, degradate, �inute departe de adev�rul care le-ar permite s� �n�eleag� destinul ��rii lor. De 16 ani, regimul post-comunist nu face nimic pentru a corecta aceast� situa�ie, dovedind continuitatea acapar�rii statului rom�n, folosit aproape jum�tate de secol ca principal instrument pentru gestiunea lag�rului de munc�, exterminare �i alienare. Nu acord�m acestui stat, �nc� neeliberat de re�eaua securisto-comunist�, un cec �n alb pentru a analiza (judeca) singur crimele comise cu ajutorul s�u, pe care le-a acoperit p�n� acum. El nu poate fi �i judec�tor �i acuzat - un evident
conflict de interese.
Lu�nd act de ini�iative ca �nfiin�area
"Institutului de investigare a crimelor comunismului" �i
"Comisiei Preziden�iale pentru analiza dictaturii comuniste din Rom�nia", r�m�nem lucizi �i vigilen�i fa�� de previzibilele �ncerc�ri de minimalizare, escamotare �i confiscare a cauzei justi�iare anti-comuniste, de c�tre orice institu�ie �nfiin�at� �i controlat� de acest stat rom�n. Rezultatele analizelor f�cute de institu�iile sale nu vor avea legitimitate istoric�, dac� nu opereaz� �n dialog cu victimele �i total transparent. Ele vor trebui validate de un num�r suficient de mare de reprezentan�i legitimi ai n�zuin�elor �i intereselor reale ale victimelor, organiza�i �ntr-un comitet independent - nu numai fa�� de stat ci �i fa�� de orice grup�ri �i interese doctrinare, propagandistice, economice. Va trebui s� evit�m compromiterea cauzei rezisten�ei na�ionale din Romania cu o actiune de genul celei �ntreprinse de Comisia Wiesel �n 2004.
Nici persoanele �i agen�iile finan�ate din exterior nu au credit moral absolut, pentru c� sunt conduse de alte agende (interese comerciale, dorin�a de a nu perturba mediul de afaceri, ascunderea unor particip�ri la instaurarea comunismului �i colabor�ri cu regimul Ceau�escu, recuperarea unor propriet��i pentru cet��eni emigra�i, deschiderea subiectului incomod al raportului dintre cet�teni �i stat, etc.).
Semnal�m �i
conflictul de interese produs de problema repara�iilor pentru daune, care genereaz� o situa�ie concuren�ial� �ntre diversele categorii de pretenden�i fa�� de statul rom�n: rudelele celor asasina�i, fo�tii de�inu�i politici, vechii proprietari deposeda�i, muncitorii prost pl�ti�i �n lag�rul comunist, tinerii jefui�i �n ultimii 16 ani, victimele unor abuzuri mai vechi (dinainte de 1944, etc.).
Nimeni nu-�i poate aroga dreptul de a reduce preten�iile celor c�rora le-a fost distrus� via�a la scuze formale sau desp�gubiri simbolice de un ban. Numai fostele victime sau urma�ii lor pot decide dac� sunt sau nu satisf�cute de gesturile reparatorii ale statului rom�n.
Distribu�ia echitabil� a repara�iilor va trebui stabilit� prin dezbateri publice, nu prin tratative de culise.
Este inadmisibil, de exemplu, ca, �n timp ce unii �i recupereaz� palate sau salarii de tor�ionari cu dob�nzi cu tot, ��ranii deposeda�i de un pogon, de o c�ru�� �i de o via�� decent� s� fie spolia�i din nou, la ad�postul legii 18 (care nu a denun�at criminalitatea cooperativiz�rii).
Semnal�m deja insuficien�a obiectivelor �i mandatului actualelor Institute �i Comisii.
Nu accept�m eludarea fazei interbelice a activit��ii PCR (�n care s-a preg�tit crima), sau a fazei post-decembriste (�n care ea a fost fructificat� copios, acoperindu-se urmele). Nici "discre�ia" pe problema crucific�rii Basarabiei �i Bucovinei, cea mai grav� pierdere a Rom�niei, pe considera�ii "geopolitice".
Semnal�m �i rezerve fa�� de compozi�ia ciudat� a comisiilor, �n care victimele sunt insuficient reprezentate iar conducerea este �ncredin�at� urma�ului unui activist PCR. Ne �ndoim c� s-ar fi tolerat prezen�a fiului unui activist nazist �n comisia pentru studiul Holocaustului.
Dar cea mai grav� deriv� (diversiune) este tratarea exclusiv "istoric�" a unui subiect care trebuia abordat de mult �n registru politic (d�ndu-se legile corespunz�toare) �i juridic (f�c�ndu-se corec�iile de rigoare �n baza lor). Adev�rul istoric e deja cunoscut - de oricine a vrut s� scoat� capul din nisip.
Unde sunt juri�tii care s� propun� mecanismul repara�iilor?
Afirma�ia c� nu ar exista deja suficiente dovezi este o minciun� stupefiant� �i c� nu ar exista istorici rom�ni credibili pentru a spirijini cercet�rile juridice - o insult� �i un semn de umilin�� colonial�.
Toate acestea ne fac s� lans�m azi, 8 mai 2006, un Apel pentru �nfiin�area
Comitetului pentru reprezentarea victimelor comunismului. Acesta va analiza �i exprima dorin�ele reale ale victimelor �i le va reprezenta �n raportul cu institu�iile statului rom�n.
8 mai 2006
Plasat la:
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/comitet_victimele_comunismului.htm
A�tept�m alte semn�turi de sus�inere (nume, calitate, adresã de contact sau email) la:
[email protected]
Lista de semn�turi
Autentificare
