Prezen�� plastic� nem�ean� �n spa�iul cultural coreean
• expozi�ie Iulia H�l�ucescu, la Daejeon
�ntr-o circular� a Ambasadei Rom�niei la Seul se reg�se�te o infogram� redactat� de secretarul I al Ambasadei, Ileana Andrei, din care afl�m despre o prezen�� inedit� a Iuliei H�l�ucescu, �n Coreea de Sud. Astfel, se aduce la cuno�tin�� c� miercuri, 21 iunie 2006, la Yeonjeong Cultural Center din ora�ul metropolitan Daejeon, a avut loc vernisajul expozi�iei „Iulia H�l�ucescu“, organizat�, �n perioada 21-27 iunie, de Ambasada Rom�niei la Seul, cu sprijinul prim�riei locale �i al consulului onorific al Rom�niei la Seul.
La vernisaj au participat: ambasadorul Lee Won-Hyung, consilier diplomatic al primarului (noul primar, ales �n urma scrutinului din 31 mai a.c., nefiind, �nc�, instalat �n func�ie), Kang Hong-Chul, directorul Departamentului de Rela�ii Interna�ionale �i Comer� din cadrul Prim�riei, Kim Yeon-Poong, directorul Departamentului de Art� �i Cultur�, Yoon Hoo-Young, director al Muzeului de Art� �i pre�edinte al Uniunii Arti�tilor Plastici din Daejeon, doamna Unna Huh, rectorul Universit��ii de Informa�ii �i Comunicare, numeroase personalit��i locale, profesori �i studen�i de la Academia de Art�, arti�ti plastici, reprezentan�i ai Camerei de Comer�.
�n cadrul discursurilor rostite de ambasadorul Rom�niei �i de consulul onorific al ��rii noastre la Seul, de ambasadorul Lee Won-Hyun �i de pre�edintele Uniunii Arti�tilor Plastici din Daejeon, a fost reliefat� personalitatea artistei �i valoarea deosebit� a lucr�rilor expuse, cromatica vie �i stilul lor inconfundabil �n arta plastic� rom�neasc�. Au re�inut �n mod deosebit aten�ia dou� tablouri reprezent�nd arti�ti coreeni afla�i �n vizit� �n atelierul pictori�ei. Totodat�, a fost subliniat� semnifica�ia special� a acestei prime expozi�ii de art� plastic� rom�neasc� organizat� �n puternicul centru cultural, �tiin�ific �i economic, care deschide seria schimburilor cu ora�ele Piatra Neam� �i Ia�i, propuse pentru �nfr��ire cu ora�ul coreean. Aceast� ini�iativ� contribuie, �n acela�i timp, la o mai bun� cunoa�tere a artei plastice contemporane rom�ne�ti �n �ara Dimine�ilor Lini�tite.
�n inspiratul s�u discurs de la vernisaj, ambasadorul extraordinar �i plenipoten�iar al Rom�niei la Seul, Valeriu Arteni, a spus: „�n urm� cu c�teva luni, r�spunz�nd �ntreb�rii unui ziarist coreean despre cum a� descrie eu Rom�nia, spuneam c� cel care viziteaz� Rom�nia ar trebui s�-�i rezerve mult timp pentru a cunoa�te, una c�te una, minunile �i frumuse�ile rom�ne�ti. Ceea ce a fost �i continu� s� fie cel mai important �n Rom�nia este c� acest spa�iu este locul de joac� favorit al z�nelor �i al �ngerilor din cer. Am spus-o atunci, o spun �i acum; am crezut �i atunci �i cred �i acum. Cu excep�ia notabil� c� acum am �n fa�� o dovad� gr�itoare a celor spuse. Este o mare pl�cere pentru mine s� v� prezint aceast� expozi�ie extraordinar� care �nm�nuncheaz� doar unele dintre cele mai impresionante lucr�ri ale faimoasei pictori�e rom�nce Iulia H�l�ucescu. N�scut� artist�, Iulia H�l�ucescu este cunoscut� ca av�nd un sim� adev�rat �i pur al frumuse�ii �i simplicit��ii. Talentul ei artistic, care a determinat pe mul�i dintre critici s� afirme c� provine din inspira�ia divin�, vorbe�te despre ea �ns�i �i nu mai are nevoie de alte comentarii �n plus. Importan�i critici de art� au numit-o «rapsodul din Bicaz» (Petru Comarnescu), «fiic� a mun�ilor Moldovei �i a cerului» sau «doamna florilor» (George Popa), «poeta din Bicaz» (Aurel Leon), al�ii, ca Ion Frunzetti, Eugen Schileru, Dan Grigorescu, Virgil Mocanu, Valentin Ciuc�, Gabriela Bidu sau Grigore Ilisei au numit-o «maestr� a acuarelei», creatoare a unui stil original �i precis, «doamna acuarelei rom�ne�ti». Criticul Ion Parhon vede �n ea un artist cu o extraordinar� tenacitate, cu o modestie nu mai prejos �i o �n�elepciune regal�, care a reu�it s� transforme ora�ul Piatra Neam� �ntr-o capital� mondial� a acuarelei“.
Manifestarea, care s-a bucurat de un deosebit succes, a fost reflectat� elogios de c�tre postul local de televiziune MBS, �ntr-o rubric� rezervat� schimburilor culturale, precum �i �n cotidianele locale.
|