Managementul de criz� nu a func�ionat
A� vrea s� exprim punctul meu de vedere, bazat pe observa�iile f�cute pe parcursul anchetei, f�r� a relua problemele de fond cuprinse �n raport. Criza provocat� de gripa aviar� a dep�it �i cele mai negre prevederi, ajung�nd s� scape de sub control �i provoc�nd panic� la nivel na�ional.
1. Consider c� o situa�ie at�t de grav� trebuia coordonat� �n mod direct de c�tre primul-ministru. Spun acest lucru pentru c� �n Comandamentul Na�ional Antiepizootic s�nt 16 mini�tri din cei 23, adic� aproape tot Guvernul. Crede�i c� cei 16 mini�tri s-ar fi subordonat ministrului Gheorghe Flutur �i ar fi ascultat orbe�te ordinele sale ? M� �ndoiesc. �i vede�i pe domnul Blaga sau pe domnul Nicol�escu implic�ndu-se cu toat� r�spunderea �n gestionarea crizei, doar pentru c� a�a le-a dat indica�ii domnul Flutur? �n consecin��, consider c�, pe c�t de vinovat este ministrul agriculturii, pe at�t de vinova�i s�nt fiecare dintre ceilal�i 16, �n frunte cu premierul T�riceanu.
2. Gre�eala ministrului Flutur �ine de faptul c� �i-a dorit ca s� rezolve de unul singur tot ceea ce �ine de gripa aviar�, de la manifestarea bolii, p�n� la substan�ele dezinfectante. Dac� �n 2005 a reu�it acest lucru, dat fiind num�rul redus de cazuri �i de focare, �n 2006 complexitatea situa�iei l-a dep�it. A reu�it doar s� �in� prima pagin� s�pt�m�ni �ntregi, �n final fiind h�ituit �i desconsiderat, g�sit principalul vinovat pentru dezastrul la care s-a ajuns. �n locul satisfac�iilor a�teptate, s-a v�zut umilit �i atacat, pl�tind un pre� prea mare pentru trufia sa �i pentru dorin�a de a-�i face imagine prin exploatarea situa�iei de criz�.
3. Sus�in cu toat� r�spunderea c� at�t speciali�tii Direc�iei Sanitar-Veterinare Bra�ov, c�t �i managerii societ��ilor comerciale s�nt la fel de vinova�i pentru situa�ia de pe platforma Codlea. �n rela�ia dintre cele dou� p�r�i au existat disfunc�ii grave, iar �n acest moment �ncearc� s� se acopere unii pe al�ii, de fapt s� creeze derut� �n stabilirea adev�ra�ilor vinova�i. Implicarea autorit��ilor publice locale �i jude�ene, respectiv Prim�ria, Consiliul Jude�ean �i Prefectura, a fost departe de complexitatea ac�iunilor ce trebuiau �ntreprinse pentru stoparea bolii.
Repro�ez Direc�iei Sanitar-Veterinare c� nu a realizat anchete epidemiologice profesionale, c� nu a efectuat cu promptitudine testele de patogenitate ale virusului �n fiecare focar, c� nu a verificat modul �n care s-au comercializat p�s�rile vii, c� nu a respectat normele sanitar-veterinare privind diagnosticarea, profilaxia, supravegherea �i combaterea consecin�elor bolii (�n conformitate cu Ordinul nr.87/2006), c� nu i-a informat suficient pe cresc�torii de p�s�ri �n leg�tur� cu m�surile strategice de prevenire a gripei aviare, stabilite la nivel na�ional �i cu modul de interven�ie rapid� �n cazul apari�iei primelor simptome. �n acest context al gre�elilor �i al incompeten�ei, trebuie s� fie clarificat �n cele mai mici detalii rolul medicilor veterinari printr-o nou� strategie na�ional�, �in�nd seama c� cea actual� este total dep�it� �i ineficient�.
Repro�ez cresc�torilor de p�s�ri c� nu au recoltat �i nu au trimis urgent c�tre Direc�ia Sanitar Veterinar� probe de la p�s�rile moarte, c� nu au efectuat la timp examenele serologice, c� au fost comercializa�i pui vii f�r� autoriza�ia sanitar-veterinar�, c� nu au �inut seama de normele sanitar-veterinare stabilite prin strategia na�ional�.
Repro�ez Comandamentului Na�ional Antiepizootic desemnarea �n echipa de investiga�ii epidemiologice a domnilor academician Nicolae Manolescu, doctor Popa Marius Zeno �i doctor Nicolae �tefan care nu s�nt speciali�ti �n patologia p�s�rilor.
Asupra domnului academician prof. univ. H.C. Manolescu exist� suspiciuni privind corectitudinea investiga�iilor, deoarece desf�oar� un program de 15 miliarde lei prin IDSA, institu�ie condus� de c�tre doctor Nicolae �tefan �i care, la r�ndul s�u, este sus�in�tor al domnului doctor Marius Zeno, fost pre�edinte al Colegiului Medicilor Veterinari.
Grave acuza�ii s�nt aduse at�t doctorului Nicolae �tefan, c�t �i conducerii laboratorului DSV Bra�ov (coordonat de c�tre IDSA) pentru superficialitatea de care au dat dovad� �n eliberarea buletinelor de analiz�. Pe baza acestor rezultate incomplete, par�iale a fost �ntocmit de c�tre medicul veterinar certificatul de transport pentru puii vii. Dar, �n timp ce doctor �tefan �i �efii laboratorului s�nt bine mersi, medicul veterinar este cercetat penal �i incriminat pentru dezastrul de la Codlea.
De asemenea, repro�ez numirea pe criterii politice - �i nu profesionale - a pre�edintelui �i a vicepre�edintelui ANSVSA, f�r� a se �ine cont de studii, competen��, experien�a �n domeniu. Consider c� �n fruntea ANSVSA, a IDSA �i a altor institu�ii responsabile de siguran�a alimentelor �i de s�n�tatea unei na�iuni �ntregi trebuie nominaliza�i speciali�ti de frunte, neimplica�i politic, f�r� afaceri �n domeniul �n care �i desf�oar� activitatea.
„Faptul c� �nc� nu se �tie cum a ajuns virusul la Codlea ne arat� c� situa�ia nu este prea bine clarificat�“
�in�nd seama de aceste abateri �i nereguli solicit: 1. inspectarea modului �n care s-a gestionat stabilirea diagnosticului de grip� aviar� �i a altor boli; 2. doresc s� aflu dac� �n afara speciali�tilor de la IDSA au mai participat �i al�i exper�i la elaborarea programelor privind prevenirea, supravegherea �i combaterea bolilor pentru anul 2006; 3. propun s� fie invitat la Comisia pentru agricultur�, pentru o discu�ie tehnic�, pre�edintele ONG-ului care se ocup� de patologia p�s�rilor; 4. deoarece nu s-a putut stabili vinov��ia cresc�torilor de p�s�ri de c�tre organele de specialitate, ace�tia trebuie s�-�i primeasc� subven�iile cuvenite �i contravaloarea pagubelor colaterale. Cred c� nu este important� acum nominalizarea celor vinova�i, de vreme ce speciali�tii nu au f�cut-o, ci ie�irea din criz� �i revenirea la normalitate. Faptul c� �nc� nu se �tie cum a ajuns virusul la Codlea ne arat� c� situa�ia nu este prea bine clarificat�, din diverse motive. Cu toate c� �n jude�ul Bra�ov s-a instalat o anume lini�te dup� ce zona a fost �ncadrat� �n categoria a IV-a de risc, adic� aproape de zero, s�nt de p�rere c� �ntreaga Rom�nie trebuie inclus� �n grupa de mare risc, at�ta vreme c�t se mai semnaleaz�, �nc�, noi focare de grip� aviar�. Revenind la cresc�torii de p�s�ri, care au f�cut investi�ii speciale pentru a-�i pune pe roate o afacere, cu credite �i mari sacrificii, consider c� nu trebuie s� dispere, s� mearg� �nainte, s� �nve�e ceea ce e de �nv��at din acest mare necaz, dar s� ia cele mai stricte m�suri de biosecuritate �n activitatea viitoare.
�n ceea ce m� prive�te, �n calitatea de membru al subcomisiei parlamentare de anchet�, am luat parte la verific�rile din jude�ul Bra�ov, dar, pentru o mai corect� informare, am solicitat informa�ii suplimentare din partea conducerii Direc�iei Sanitar-Veterinare pe care le inserez, �n continuare, a�a cum le-am primit, sub semn�tur�:
1) �ntrebare: Puii de curc� importa�i au fost infecta�i cu virusul H5N1?
R�spuns: Din ancheta epidemiologic� �ntocmit� de c�tre echipa de exper�i desemnat� de Ministerul Agriculturii, P�durilor �i Dezvolt�rii Rurale rezult� c� boala a ap�rut prima dat� la puii de curc� importa�i din Ungaria �n data de 24.03.2006. �in�nd cont de data importului, data suspiciunii apari�iei primelor cazuri de �mboln�vire (24 - 29.04.2006) �i perioada de incuba�ie a virusului (care este �n medie de 3-5 zile, cu un maxim de 21 de zile) rezult� c� puii de curc� nu au fost infecta�i �n momentul realiz�rii importului, infec�ia produc�ndu-se la nivelul fermei Dealul Frumos a SC Patiprod CO SRL Codlea, din cauze �nc� neidentificate.
2) �ntrebare: Nu rezult� ce cantitate s-a recuperat din cele 509,422 tone de carne �i dac� �ntreaga cantitate a fost supus� investiga�iilor sanitar-veterinare. E posibil s� fi ajuns �n consum carne infectat�?
R�spuns: Toat� carnea a fost examinat� sanitar-veterinar, Direc�ia Sanitar Veterinar� �i pentru Siguran�a Alimentelor av�nd asigurat� asisten�a la t�iere. �n aceast� perioad� se procedeaz� la trierea c�rnii de pas�re depozitat� la SC Avicod SRL �i la confiscarea �ntregii cantit��i rezultate �n urma sacrific�rilor realizate cu 21 de zile, �nainte de data suspiciunii bolii pe platforma AVICOLA Codlea, astfel �nc�t �n consumul uman s� nu ajung� carnea infectat�.
P�n� la aceast� dat�, au fost confiscate 59 tone carne pas�re de la SC Avicod SA �i s�nt puse sub sechestru 20 tone de carne la SC Drakom Silva SRL Codlea �i 180 tone carne de pas�re la SC Avicod SRL.
3) �ntrebare: Cei 119.042 pui vii, livra�i c�tre diferite persoane fizice �i societ��i comerciale, au fost supu�i testelor? Care au fost rezultatele �nregistrate ?
R�spuns: Livrarea puilor s-a f�cut f�r� documente sanitar-veterinare, contravenind legisla�iei sanitar-veterinare, astfel �nc�t ei nu au fost examina�i de c�tre un medic veterinar.
4) �n material nu se precizeaz� perioada �n care au fost livrate cantit��ile de carne �i puii �n viu; de asemenea, dac� erau infectate (infecta�i) cu virusul H5N1.
R�spuns: Este dificil de stabilit exact perioada �n care au fost livra�i puii �n viu. Ceea ce se cunoa�te este faptul c� SC Drakom Silva SRL a procedat la selectarea puilor vii clinic s�n�to�i pe care i-a trimis spre v�nzare f�r� documente sanitar-veterinare prin Axinte Adrian, domiciliat �n municipiul F�g�ra�, �n mai multe localit��i din jude� �i �n jude�ul Vrancea. Din aceste livr�ri au ap�rut primele mortalit��i, �ncep�nd cu data de 07.05.2006. �n majoritatea cazurilor s-a dovedit c� ace�ti pui erau infecta�i cu virusul gripei aviare, �ntruc�t at�t puii, c�t �i p�s�rile care existau, deja, �n gospod�riile �n care ace�tia s-au introdus au murit.
Corectitudinea �i sinceritatea informa�iilor semnate de c�tre directorii Direc�iei Sanitar Veterinare Bra�ov, Dorin Valter Enache �i Gheorghe Puchianu, m� scutesc de orice alte comentarii.
�i, totu�i, exist� o concluzie: managementul de criz� nu a func�ionat pentru simplul motiv c� nu a existat o real� conlucrare �ntre cresc�torii de p�s�ri - Direc�iile Sanitar-Veterinare teritoriale �i forurile superioare responsabile.
|