Polonezii ne-au surclasat iar. Conduc detasat �n topul penalizatilor UE pentru legile justitiei
Presedintele Comisiei Europene a devenit subiect de breaking-news, declans�nd �n premier� un atac dur la adresa Poloniei, propun�nd aplicarea „solutiei nucleare“ a Tratatului UE la adresa acestei t�ri, pentru c� si-a permis s�-si modifice legile justitiei. „Solutia nuclear�“ presupune suspendarea dreptului de vot al Poloniei, �n cadrul UE, sans� pe care Rom�nia n-o va avea cur�nd, oric�t de mult si-ar modifica legile justitiei. C�t� sustinere a avut propunerea Comisiei Europene s-a v�zut �n reactia imediat� a Consiliului Europei care, �n opozitie total�, a declarat c� „trebuie s� se pun� cap�t distrugerii reputatiei Poloniei, prin aplicarea vreunei sanctiuni“. La r�ndul s�u, Guvernul Poloniei a ripostat ferm, atention�nd c� orice stat european, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar. Acest Guvern motiveaz� c� �n Polonia, nu numai c� justitia a ajuns o „cast�“, dar pe deasupra mai este si putred de corupt�. Bine�nteles c� Polonia are si ea str�zi, iar la semnalul presedintelui Comisiei Europene aceste str�zi au fost invadate de protestatari gen „# Rezist!“, cu telefoanele aprinse. De remarcat c� scenariul protestelor poloneze este identic cu cel al protestelor rom�nesti, dovedindu-se astfel c� este opera acelorasi artizani, ca si pe meleagurile noastre. Spre deosebire de Guvernul Poloniei, ferm si stabil �n reactii, Guvernul Rom�niei, fiind mai slab de �nger, este marcat de complexul Str�zii, ced�nd acesteia atributul reprezent�rii suveranit�tii t�rii. Strada a preluat si atributele legislativului, fapt salutat �n exterior prin c�deri �n fund de admiratie.
Suveranitatea Rom�niei, partid� de ping-pong �ntre „Statul de drept“ si „Statul paralel“, arbitrat� de Klaus Iohannis
Rom�nia, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar, �n jaloanele obligatiilor UE. Toti protestatarii, interni sau externi, reclam� cu surle si tr�mbite c� sunt �nc�lcate obligatiile fat� de UE, fat� de independenta justitiei si fat� de lupta anticoruptie, f�r� a reusi vreunul dintre acestia s� articuleze, cu subiect si predicat, care sunt obligatiile �nc�lcate. Constat�m cu stupoare c�, at�t Bruxelles-ul, c�t si cercurile vocale rom�nesti nu au avut nici o reactie �n 2004, c�nd Guvernul N�stase a modificat prin „asumarea r�spunderii“ legile justitiei. Aceeasi lips� de reactie s-a manifestat si �n 2005, c�nd Guvernul Boc, prin ministrul Monica Macovei, a mutilat legile justitiei, tot prin „asumarea r�spunderii“. Mutilarea a fost sesizat� de Curtea Constitutional�, care a declarat circa 100 dintre articole neconstitutionale. Din 2005 si p�n� ast�zi, pe solutiile izvor�te din aceste prevederi neconstitutionale, sumedenie de dosare penale au fost deschise si finalizate prin erori judiciare. Suficiente destine au fost schilodite iremediabil si nici aceasta nu a reusit s� socheze Bruxelles-ul sau Strada. Erorile judiciare nu au socat nici pe artizanii „Statului paralel“, care s�-i fac� s� dea ordin pe unitate „facilitatorilor“ ca s� declanseze proteste pentru derapajele justitiei. Dinpotriv�, acesti „facilitatori“ asigur� acum declansarea „protestelor spontane“ zilnice, cu tot tac�mul, pentru ca maleficele legi ale justitiei s� nu fie modificate nici cu o virgul�. Protestatarii sunt asigurati c� pentru „erorile judiciare“ Rom�nia nu va fi sanctionat� cu „solutia nuclear�“. Poate doar s� fim sanctionati cu genunchii pe coji de nuci, pentru aceste erori si derapaje ale justitiei. Prins �ntre decizia Comisiei Europene si reactia Consiliului Europei, dr�gutul nostru presedinte Klaus Iohannis se pomeneste c�nt�nd �n struna Comisiei, �nainte de a apuca s� citeasc� legile justitiei, pe care Parlamentul i le-a trimis spre promulgare. �ntrebat dac� Rom�nia ar avea soarta Poloniei privind legile justitiei, presedintele, sigur pe el, s-a trezit declar�nd c� „Exist� un risc evident“. Evident� pe care presedintele nu vrea s-o declasifice. Dac� domnul presedinte ar fi avut minima curiozitate obligatorie s�-si consulte cel mai umil consilier, ar fi aflat c� �n cazul �n care Polonia ar fi avut acum noile noastre legi, Bruxelles-ul nu ar mai fi amenintat-o cu sanctiuni. Este incalificabil� superficialitatea cu care presedintele se pozitioneaz� �n spatiul public, �n leg�tur� cu niste legi asupra c�rora �nc� nu s-a pronuntat nici m�car Curtea Constitutional�.
Noile legi ale Justitiei, inclusiv Codurile, au sansa s� fie cele mai bune din ultimii 15 ani ale statului de drept.
Spre deosebire de legile anterioare, noile legi beneficiaz� de circumstante favorizante. Fiind promovate �n Parlament ca proiecte de legi si nu ca ordonante, acestea au fost supuse obligatoriu unor dezbateri, au putut fi amendate, nu vor putea intra spre promulgare dec�t dup� trecerea printre furcile caudine ale Curtii Constitutionale si dup� o nou� dezbatere �n Parlament pentru a fi puse �n acord, vor putea fi trimise spre promulgare c�tre presedinte. Dar p�n� acum se dovedeste c� de circumstante favorizante nu au putut beneficia legile justitiei din 2004 si 2005. Curtea Constitutional� a fost implicat� deja �n a peria si a elimina toate „�ngrijor�rile“ unora sau a altora din aceste legi. �n plus, i se ofer� lui Klaus Iohannis sansa s� promulge un pachet de legi pentru care nu va avea motive s� mai fie �ngrijorat sau s� transfere „Str�zii“ aceste �ngrijor�ri. Se poate aprecia c� p�n� la intrarea �n vigoare legile respective trec prin nenum�rate filtre, aceasta fiind calea fireasc�. �n atari situatii, orice contestare vehement� a noilor legi nu poate fi catalogat� dec�t ca expresie a neg�rii statului de drept.
Delirul lui Raret Bogdan, de la Realitatea TV, este m�sura neg�rii statului de drept
Numitorul comun al tuturor contestatiilor vehemente vizeaz� legile justitiei, pentru ca acestea s� nu fie modificate, p�n� c�nd Liviu Dragnea nu va fi condamnat pe stil vechi. S-a dovedit c� „Strada“ nu cunoaste alt motiv pentru proteste. Protestatarii �si orienteaz� argumentele si dup� cum bate v�ntul din directia magistratilor, a televiziunilor si a presei, dar sunt ghidati �n actiunile lor „spontane“ de c�tre armatele de „facilitatori“, mercenari ai „Statului paralel“. Televiziunile sunt �mp�rtite pro si contra Partidului Social Democrat, devenit din decembrie 2016 tinta unic� �n perspectiva alegerilor din 2019. �n orice protest moderatia �n ton si atitudine este de preferat, dar stridenta si delirul se dovedeste c� apartin funciar adversarilor traditionali ai Partidului Social Democrat. La limita superioar� a delirului se situeaz� jurnalistul Rares Bogdan si locotenentii acestuia, de la Realitatea TV. �n ultimele zile, din putul g�ndirii acestui lider al opiniilor contondente au fost aruncate �n spatiul public mai multe mesaje, greu de circumscris �n normalitate. Dup� mintea acestuia, lupta politic� trebuie dus� �n strad�, unde fasciilor nu le-a r�mas dec�t o singur� sans�, s� atace si s� ocupe Parlamentul, s�-i arunce pe parlamentari peste gard, s�-i urm�reasc� p�n� acas�, pentru aplicare de corectii lor si familiilor acestora, spre vesnic� tinere de minte. Desi recunoaste c� „st�nga rom�neasc� av�nd toate datele problemei, putere formal legitim�, deci control asupra legifer�rii si lideri care pot bate cu pumnul �n mas�“, aceasta ar putea obtine „m�ntuirea politic�“ milit�nd pentru instalarea monarhiei �n Rom�nia.
Viziunea individului izvor�ste din noaptea mintii
Delirul continu� cu convingerea acestuia c� trecerea la monarhie, nu numai c� ar avea valenta unor restart�ri ale societ�tii, dar, �n sf�rsit, „ar da c�stig de cauz� prizonierilor frustr�rii“ de a convietui �ntr-un regim republican. Putul g�ndirii este abisul �n care Rares Bogdan a descoperit c� „singura carte c�stig�toare a unei t�ri (sub monarhie) este sinele colectiv“. Dup� autorul unei astfel de asertiuni, cele 17 natiuni republicane din cadrul UE sunt realmente de depl�ns „sinele colectiv“ reg�sindu-se doar �n cadrul celor sapte monarhii care mai exist� �n Europa. Realiz�nd c� �ndemn�nd st�nga spre monarhie vorbeste la lun�, Bogdan Rares conchide cu n�duf c� „uite de asta suntem la coada vacii si risc�m s� ne uit�m la ea �n fund tot restul zilelor noastre, c� ne lament�m si ne este lene“. Aceast� cugetare briliant� ar trebui tradus� �n limbile de circulatie si transmis� spre iluminare celorlalte 16 republici europene, �n compania c�rora Rom�nia tot st� la coada vacii. S�m�nta mesajului lui Rares Bogdan nu a c�zut pe teren sterp. A �ncoltit �n mintea fertil� a unui r�t�cit prin PSD, presedintele executiv Nicolae B�d�l�u, care vrea s� fie p�rtas, al�turi de Liviu Dragnea, la opera de constructie a unei Case Regale �n Rom�nia. Se dovedeste astfel c� Rares Bogdan are prozeliti �n PSD. Salut pozitia ferm� a premierului Mihai Tudose, care se declar� republican, f�r� a avea vreun complex. Este �n logica lucrurilor ca la conducerea PSD-ului s� fie republicani convinsi, nu monarhisti de conjunctur�.
|