Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2017
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 28 Decembrie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Polonezii ne-au surclasat iar. Conduc detasat �n topul penalizatilor UE pentru legile justitiei

Presedintele Comisiei Europene a devenit subiect de breaking-news, declans�nd �n premier� un atac dur la adresa Poloniei, propun�nd aplicarea „solutiei nucleare“ a Tratatului UE la adresa acestei t�ri, pentru c� si-a permis s�-si modifice legile justitiei. „Solutia nuclear�“ presupune suspendarea dreptului de vot al Poloniei, �n cadrul UE, sans� pe care Rom�nia n-o va avea cur�nd, oric�t de mult si-ar modifica legile justitiei. C�t� sustinere a avut propunerea Comisiei Europene s-a v�zut �n reactia imediat� a Consiliului Europei care, �n opozitie total�, a declarat c� „trebuie s� se pun� cap�t distrugerii reputatiei Poloniei, prin aplicarea vreunei sanctiuni“. La r�ndul s�u, Guvernul Poloniei a ripostat ferm, atention�nd c� orice stat european, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar. Acest Guvern motiveaz� c� �n Polonia, nu numai c� justitia a ajuns o „cast�“, dar pe deasupra mai este si putred de corupt�. Bine�nteles c� Polonia are si ea str�zi, iar la semnalul presedintelui Comisiei Europene aceste str�zi au fost invadate de protestatari gen „# Rezist!“, cu telefoanele aprinse. De remarcat c� scenariul protestelor poloneze este identic cu cel al protestelor rom�nesti, dovedindu-se astfel c� este opera acelorasi artizani, ca si pe meleagurile noastre. Spre deosebire de Guvernul Poloniei, ferm si stabil �n reactii, Guvernul Rom�niei, fiind mai slab de �nger, este marcat de complexul Str�zii, ced�nd acesteia atributul reprezent�rii suveranit�tii t�rii. Strada a preluat si atributele legislativului, fapt salutat �n exterior prin c�deri �n fund de admiratie.

Suveranitatea Rom�niei, partid� de ping-pong �ntre „Statul de drept“ si „Statul paralel“, arbitrat� de Klaus Iohannis

Rom�nia, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar, �n jaloanele obligatiilor UE. Toti protestatarii, interni sau externi, reclam� cu surle si tr�mbite c� sunt �nc�lcate obligatiile fat� de UE, fat� de independenta justitiei si fat� de lupta anticoruptie, f�r� a reusi vreunul dintre acestia s� articuleze, cu subiect si predicat, care sunt obligatiile �nc�lcate. Constat�m cu stupoare c�, at�t Bruxelles-ul, c�t si cercurile vocale rom�nesti nu au avut nici o reactie �n 2004, c�nd Guvernul N�stase a modificat prin „asumarea r�spunderii“ legile justitiei. Aceeasi lips� de reactie s-a manifestat si �n 2005, c�nd Guvernul Boc, prin ministrul Monica Macovei, a mutilat legile justitiei, tot prin „asumarea r�spunderii“. Mutilarea a fost sesizat� de Curtea Constitutional�, care a declarat circa 100 dintre articole neconstitutionale. Din 2005 si p�n� ast�zi, pe solutiile izvor�te din aceste prevederi neconstitutionale, sumedenie de dosare penale au fost deschise si finalizate prin erori judiciare. Suficiente destine au fost schilodite iremediabil si nici aceasta nu a reusit s� socheze Bruxelles-ul sau Strada. Erorile judiciare nu au socat nici pe artizanii „Statului paralel“, care s�-i fac� s� dea ordin pe unitate „facilitatorilor“ ca s� declanseze proteste pentru derapajele justitiei. Dinpotriv�, acesti „facilitatori“ asigur� acum declansarea „protestelor spontane“ zilnice, cu tot tac�mul, pentru ca maleficele legi ale justitiei s� nu fie modificate nici cu o virgul�. Protestatarii sunt asigurati c� pentru „erorile judiciare“ Rom�nia nu va fi sanctionat� cu „solutia nuclear�“. Poate doar s� fim sanctionati cu genunchii pe coji de nuci, pentru aceste erori si derapaje ale justitiei. Prins �ntre decizia Comisiei Europene si reactia Consiliului Europei, dr�gutul nostru presedinte Klaus Iohannis se pomeneste c�nt�nd �n struna Comisiei, �nainte de a apuca s� citeasc� legile justitiei, pe care Parlamentul i le-a trimis spre promulgare. �ntrebat dac� Rom�nia ar avea soarta Poloniei privind legile justitiei, presedintele, sigur pe el, s-a trezit declar�nd c� „Exist� un risc evident“. Evident� pe care presedintele nu vrea s-o declasifice. Dac� domnul presedinte ar fi avut minima curiozitate obligatorie s�-si consulte cel mai umil consilier, ar fi aflat c� �n cazul �n care Polonia ar fi avut acum noile noastre legi, Bruxelles-ul nu ar mai fi amenintat-o cu sanctiuni. Este incalificabil� superficialitatea cu care presedintele se pozitioneaz� �n spatiul public, �n leg�tur� cu niste legi asupra c�rora �nc� nu s-a pronuntat nici m�car Curtea Constitutional�.

Noile legi ale Justitiei, inclusiv Codurile, au sansa s� fie cele mai bune din ultimii 15 ani ale statului de drept.

Spre deosebire de legile anterioare, noile legi beneficiaz� de circumstante favorizante. Fiind promovate �n Parlament ca proiecte de legi si nu ca ordonante, acestea au fost supuse obligatoriu unor dezbateri, au putut fi amendate, nu vor putea intra spre promulgare dec�t dup� trecerea printre furcile caudine ale Curtii Constitutionale si dup� o nou� dezbatere �n Parlament pentru a fi puse �n acord, vor putea fi trimise spre promulgare c�tre presedinte. Dar p�n� acum se dovedeste c� de circumstante favorizante nu au putut beneficia legile justitiei din 2004 si 2005. Curtea Constitutional� a fost implicat� deja �n a peria si a elimina toate „�ngrijor�rile“ unora sau a altora din aceste legi. �n plus, i se ofer� lui Klaus Iohannis sansa s� promulge un pachet de legi pentru care nu va avea motive s� mai fie �ngrijorat sau s� transfere „Str�zii“ aceste �ngrijor�ri. Se poate aprecia c� p�n� la intrarea �n vigoare legile respective trec prin nenum�rate filtre, aceasta fiind calea fireasc�. �n atari situatii, orice contestare vehement� a noilor legi nu poate fi catalogat� dec�t ca expresie a neg�rii statului de drept.

Delirul lui Raret Bogdan, de la Realitatea TV, este m�sura neg�rii statului de drept

Numitorul comun al tuturor contestatiilor vehemente vizeaz� legile justitiei, pentru ca acestea s� nu fie modificate, p�n� c�nd Liviu Dragnea nu va fi condamnat pe stil vechi. S-a dovedit c� „Strada“ nu cunoaste alt motiv pentru proteste. Protestatarii �si orienteaz� argumentele si dup� cum bate v�ntul din directia magistratilor, a televiziunilor si a presei, dar sunt ghidati �n actiunile lor „spontane“ de c�tre armatele de „facilitatori“, mercenari ai „Statului paralel“. Televiziunile sunt �mp�rtite pro si contra Partidului Social Democrat, devenit din decembrie 2016 tinta unic� �n perspectiva alegerilor din 2019. �n orice protest moderatia �n ton si atitudine este de preferat, dar stridenta si delirul se dovedeste c� apartin funciar adversarilor traditionali ai Partidului Social Democrat. La limita superioar� a delirului se situeaz� jurnalistul Rares Bogdan si locotenentii acestuia, de la Realitatea TV. �n ultimele zile, din putul g�ndirii acestui lider al opiniilor contondente au fost aruncate �n spatiul public mai multe mesaje, greu de circumscris �n normalitate. Dup� mintea acestuia, lupta politic� trebuie dus� �n strad�, unde fasciilor nu le-a r�mas dec�t o singur� sans�, s� atace si s� ocupe Parlamentul, s�-i arunce pe parlamentari peste gard, s�-i urm�reasc� p�n� acas�, pentru aplicare de corectii lor si familiilor acestora, spre vesnic� tinere de minte. Desi recunoaste c� „st�nga rom�neasc� av�nd toate datele problemei, putere formal legitim�, deci control asupra legifer�rii si lideri care pot bate cu pumnul �n mas�“, aceasta ar putea obtine „m�ntuirea politic�“ milit�nd pentru instalarea monarhiei �n Rom�nia.

Viziunea individului izvor�ste din noaptea mintii

Delirul continu� cu convingerea acestuia c� trecerea la monarhie, nu numai c� ar avea valenta unor restart�ri ale societ�tii, dar, �n sf�rsit, „ar da c�stig de cauz� prizonierilor frustr�rii“ de a convietui �ntr-un regim republican. Putul g�ndirii este abisul �n care Rares Bogdan a descoperit c� „singura carte c�stig�toare a unei t�ri (sub monarhie) este sinele colectiv“. Dup� autorul unei astfel de asertiuni, cele 17 natiuni republicane din cadrul UE sunt realmente de depl�ns „sinele colectiv“ reg�sindu-se doar �n cadrul celor sapte monarhii care mai exist� �n Europa. Realiz�nd c� �ndemn�nd st�nga spre monarhie vorbeste la lun�, Bogdan Rares conchide cu n�duf c� „uite de asta suntem la coada vacii si risc�m s� ne uit�m la ea �n fund tot restul zilelor noastre, c� ne lament�m si ne este lene“. Aceast� cugetare briliant� ar trebui tradus� �n limbile de circulatie si transmis� spre iluminare celorlalte 16 republici europene, �n compania c�rora Rom�nia tot st� la coada vacii. S�m�nta mesajului lui Rares Bogdan nu a c�zut pe teren sterp. A �ncoltit �n mintea fertil� a unui r�t�cit prin PSD, presedintele executiv Nicolae B�d�l�u, care vrea s� fie p�rtas, al�turi de Liviu Dragnea, la opera de constructie a unei Case Regale �n Rom�nia. Se dovedeste astfel c� Rares Bogdan are prozeliti �n PSD. Salut pozitia ferm� a premierului Mihai Tudose, care se declar� republican, f�r� a avea vreun complex. Este �n logica lucrurilor ca la conducerea PSD-ului s� fie republicani convinsi, nu monarhisti de conjunctur�.

Articol afisat de 1016 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective