Ampl� descindere a mascatilor �n Piatra

• are loc o nouďż˝ editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnďż˝ Steaua sus rďż˝sare • asearďż˝ a avut loc prima parte, iar disearďż˝ va fi a doua •

Centrul pentru Culturďż˝ si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rďż˝sare, manifestare care se ďż˝ncadreazďż˝ ďż˝n programul Tďż˝rgului de Crďż˝ciun la Neamt. Ca ďż˝n fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarďż˝. Cetele de colindďż˝tori, urďż˝tori si mascati si-au ďż˝ntďż˝mpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, ďż˝n acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, ďż˝n care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strďż˝zile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitďż˝, din diverse judete si de grupuri nemtene. ďż˝n prima zi a festivalului au putut fi urmďż˝rite evolutiile formatiilor Cununa Somesanďż˝ (Maieru, Bistrita Nďż˝sďż˝ud), Ansamblul folcloric aromďż˝n Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pďż˝ncesti, Sumďż˝narii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mďż˝rginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bďż˝ltďż˝testi, Gďż˝rcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicďż˝ de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradďż˝ a formatiilor, care se au strďż˝bďż˝tut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului - Casa de Culturďż˝ - Muzeul de Istorie - Hotel Ceahlďż˝u - Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatďż˝ pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mďż˝stilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sďż˝rbďż˝torilor de iarnďż˝. Astďż˝zi, ďż˝n a doua zi a festivalului, vor putea fi vďż˝zuti Cďż˝iutii de la Mihoreni (Cernďż˝uti, Ucraina), Ansamblul Chiscďż˝renii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanďż˝, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asďż˝u (Bacďż˝u), Ansamblul de Datini Capra de la Mďż˝lini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdďż˝nesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnďż˝ din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tďż˝rgu Neamt si Ansamblul Floricicďż˝ de la munte. Si astďż˝zi va avea loc o paradďż˝ pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascďż˝.

C�te ceva despre participanti

Ansamblul folcloric arom�n de c�ntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost �nfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conduc�torul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoal�, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalit�ti �n domeniu au apreciat elogios, �n decursul anilor, interpretarea artistic� si autenticitatea ansamblului �n spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. �ntre 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtin�nd Marele Premiu - Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-N�s�ud si Marele Premiu la Festivalul Serb�rile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la As�u se pierde mult �n timp. �n anii '60, Gavril� Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru �nt�ia dat� b�taia cu dou� cioc�nele la o tob� mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din D�rm�nesti. B�taia ritmic�, specific� As�ului, este creatia lui, r�m�n�nd unic� si reprezentativ�. Gavril� Nicodim a str�ns pentru prima dat� mai multe piei de urs - opt - si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de as�uani, devenit specific comunei. �n prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, �ncearc� s� duc� mai departe traditia mostenit� de la tat�l s�u, ajung�nd s� str�ng� un num�r impresionant de oameni - 60. �nfiintat �n 1971, Ansamblul folcloric Floricic� de la munte, s-a consacrat, �n timp, ca unul dintre cei mai importanti p�str�tori de cultur� traditional� rom�neasc�. De patru decenii, ansamblul cutreier� Europa, duc�nd cu el frumusetea dansurilor, c�ntecelor si a costumelor populare rom�nesti. �n palmares se afl� distinctii obtinute la manifest�ri prestigioase din tar� si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant'Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).