Memoria arhivei. N�scut �n aceeasi zi si �n acelasi an cu Regele Mihai I

• un bicďż˝jean, Neculai Brocea, s-a nďż˝scut ďż˝n aceeasi zi si ďż˝n acelasi an cu Regele Mihai • destinul a fďż˝cut ca cei doi sďż˝ se ďż˝ntďż˝lneascďż˝ de douďż˝ ori ďż˝n anii rďż˝zboiului, la Sevastopol si ďż˝n Crimeea • nemteanul ne spunea cďż˝ Regina Elena ar fi vrut sďż˝-l ďż˝nfieze si se ďż˝ntreaba: „Dacďż˝ s-ar fi ďż˝ntďż˝mplat asta, cine stie dacďż˝ mai eram astďż˝zi“ •

Odatďż˝ cu decesul ultimului rege al Romďż˝niei, Mihai I, presa a fost invadatďż˝ de articole care-l au ďż˝n centrul atentiei pe cel ce era, pďż˝nďż˝ pe 5 decembrie 2017, ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa ďż˝n viatďż˝ din perioada celui de-al Doilea Rďż˝zboi Mondial. Comentariile, mai mult sau mai putin avizate, pe marginea subiectului au „curs“ si vor mai „curge“ ďż˝n urmďż˝toarea perioadďż˝, ďż˝n unele vorbindu-se despre personalitatea regelui (unul interzis ďż˝n propria tarďż˝ de comunisti si apoi, pentru o perioadďż˝, de cei ajunsi la putere dupďż˝ 1989), despre familia sa, despre rolul lui ďż˝n istoria Romďż˝niei, deciziile luate, etc. Monitorul a preferat ca ďż˝n trei editii recente sďż˝ redea textele publicate atunci cďż˝nd Regele Mihai a ajuns prin judetul Neamt dupďż˝ 1990, pe 7 si 8 noiembrie 2006, respectiv 2 si 3 mai 2007 si mďż˝rturiile unor conjudetene care au fost botezati sau l-au cunoscut pe cel ce a fost ultimul nostru Rege. ďż˝ncheiem astďż˝zi serialul cu un articol publicat pe 28 noiembrie 2011. Despre ce scriam atunci ďż˝n cele ce urmeazďż˝.

Astrele au decis ca 25 octombrie 1921 sďż˝ fie una ďż˝nsemnatďż˝ pentru douďż˝ persoane. ďż˝n acea zi avea sďż˝ se nascďż˝, la Sinaia, Regele Mihai I, iar la Bicaz, avea sďż˝ vadďż˝ lumina zilei si Neculai Brocea, fiul Anei lu' Brocea, o fatďż˝ mďż˝ndrďż˝ de sub poale de Ceahlďż˝u, care, ďż˝ndrďż˝gostitďż˝ foc de flďż˝cďż˝ul Neculai Baltag, din Potoci. Pďż˝nďż˝ aici toate bune si frumoase, numai cďż˝ destinul a fďż˝cut ca iubirea celor doi munteni sďż˝ nu sfďż˝rseascďż˝ printr-o cďż˝sďż˝torie, asa cum ar fi trebuit sďż˝ fie, astfel ďż˝ncďż˝t bďż˝iatul cu pďż˝rul bďż˝lai a crescut numai cu mama si cu bunicii. Desi cu o soartďż˝ vitregďż˝, de copilul, flďż˝cďż˝ul si bďż˝rbatul de mai tďż˝rziu, Neculai Brocea, s-au legat lucrurile bune, nonagenarul de astďż˝zi putďż˝ndu-se fďż˝li cu fapte demne de urmat de cďż˝tre orice om de bunďż˝ credintďż˝. De aceea, ďż˝ndemnat la sfat, nea Brocea povesteste cu o luciditate de invidiat prin toate cďż˝te a trecut de-a lungul celor nouďż˝ decenii de existentďż˝. „Nu-i de ici-de-colo, cďż˝nd ai ďż˝n spate 90 de ani pe muchie, o viatďż˝ zbuciumatďż˝ de muncďż˝ la pďż˝dure, ani buni de rďż˝zboi ďż˝n linia-ntďż˝i si sďż˝ apuci ziua de mďż˝ine“, ne-a spus omul, dďż˝nd impresia cďż˝-i pare rďż˝u de timpul trecut mult prea repede. Se alinďż˝ ďż˝nsďż˝ cďż˝nd vede cďż˝, precum suveranul Romďż˝niei, a apucat frumoasa vďż˝rstďż˝ a senectutii si nu oricum, ci ďż˝ncďż˝ ďż˝n putere. „Soarta mea se leagďż˝ ďż˝ntr-un fel de cea a Regalitďż˝tii. Si sďż˝ vďż˝ spun cum. Prima datďż˝, prin faptul cďż˝ bunicul, Mihai Brocea, ca ostas ďż˝n Regimentul 15 Dorobanti, a luptat alďż˝turi de Printul Carol la Plevna, tatďż˝l de drept, Neculai Brocea, sergent major, a luptat ďż˝n primul rďż˝zboi, la Mďż˝rďż˝sesti, alďż˝turi de Ferdinand I, iar eu, alďż˝turi de tatďż˝l vitreg Petrea Basa, am luptat ďż˝n cel de-al doilea rďż˝zboi sub Regele Mihai I. Apoi, avea sďż˝-mi spunďż˝ mama cďż˝ Regina Elena a vrut sďż˝ mďż˝ ďż˝nfieze cďż˝nd eram mic. Nu stiu cum i-am pďż˝rut ei atunci cďż˝nd o venit la scoala din Bicaz ďż˝n vizitďż˝ si m-o vďż˝zut ďż˝n clasďż˝. Dacďż˝ s-ar fi ďż˝ntďż˝mplat asta, cine stie dacďż˝ mai eram astďż˝zi? Apoi, pe front am avut onoarea de douďż˝ ori sďż˝ dau ochii cu Majestatea Sa. O datďż˝ la Sevastopol, unde batalionul nostru, 13 Vďż˝nďż˝tori de Munte, a ďż˝nfipt primul drapelul romďż˝nesc ďż˝n vďż˝rful stďż˝ncii, ca semn al victoriei, si a doua oarďż˝, ďż˝n Crimeea, unde am avut cinstea sďż˝ fiu sďż˝rutat pe frunte de Regele Mihai si bďż˝tut pe umďż˝r de Maresalul Antonescu. Asta, pentru cďż˝ atunci cďż˝nd Regele a ďż˝ntrebat cine este nďż˝scut pe 25 octombrie, eu, mďż˝ndru de ziua mea de nastere, am fďż˝cut un pas ďż˝n fatďż˝. Mi-o zďż˝mbit si m-o sďż˝rutat pe frunte. Asta nu-i deloc ďż˝ntďż˝mplďż˝tor...“, a povestit Neculai Brocea.

�ncorporat la cerere si regretele de dup� 1990

Bďż˝trďż˝nul a continuat, amintindu-si cu emotie de o ďż˝ntďż˝mplare, adďż˝ugďż˝nd cu lacrimi ďż˝n ochi: „Dupďż˝ cum vedeti, am trďż˝it fapte mari, atďż˝t eu cďż˝t si strďż˝mosii mei, care desi pďż˝reau cďż˝ o sďż˝ mďż˝ facďż˝ un om fericit peste vreme, n-a fost sďż˝ fie. Din toate, cel mai rďż˝u ďż˝mi pare cďż˝, ďż˝n urmďż˝ cu 70 de ani, am cerut de bunďż˝ voie sďż˝ fiu ďż˝ncorporat si sďż˝ plec la rďż˝zboi, gďż˝ndind, asa cum au gďż˝ndit toti romďż˝nii atunci, cďż˝, luptďż˝nd pentru tarďż˝, voi cďż˝pďż˝ta drept recunostintďż˝ o palmďż˝ de pďż˝mďż˝nt. Si culmea, de vreo cďż˝tiva ani ďż˝ncoace, de cďż˝nd cu legile privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru veteranii de rďż˝zboi, chiar am sperat cďż˝ mi se va face dreptate. Numai cďż˝, stau cu hotďż˝rďż˝rile judecďż˝toresti ďż˝n mďż˝nďż˝ si cu ochii la stele ca sďż˝ se ďż˝ntďż˝mple ceva, dar nimic“. Cďż˝t priveste soarta sa, despre care bicďż˝jeanul spune cďż˝ s-a legat ďż˝ntr-un fel de cea a Regelui Mihai, ea a fost una care se leagďż˝ de omul simplu, nďż˝scut ďż˝ntr-o familie modestďż˝ undeva ďż˝ntr-un capďż˝t de tarďż˝. Pďż˝nďż˝ la ďż˝ncorporare a lucrat ca sortator de cherestea la depozitul Domeniului Coroanei Bicaz, iar dupďż˝ rďż˝zboi la pďż˝dure, la fasonat si corhďż˝nit de busteni. ďż˝n '50 a fďż˝cut scoala de maistri la Vatra Dornei, ďż˝n domeniul exploatďż˝rii forestiere si a refuzat ďż˝nsďż˝ sďż˝ fie membru de partid pe motiv cďż˝ nu-si trďż˝deazďż˝ Sfďż˝nta Cruce pentru care a luptat ďż˝n rďż˝zboi: „La plecarea pe front am jurat cďż˝ voi apďż˝ra pďż˝mďż˝ntul Romďż˝niei si Sfďż˝nta Cruce, iar comandantul ne-a spus cďż˝ cine va face «ďż˝nainte» va fi decorat, cine va face «ďż˝napoi» va fi ďż˝mpuscat. Nu m-am fďż˝cut de rusine. Cďż˝t priveste prima lectie de patriotism la care participase ďż˝nainte de plecarea pe front, povestea lui nea Brocea ni s-a pďż˝rut fantasticďż˝. „Dupďż˝ ce am fost repartizati pe companii, ni s-au dat efectele militare. ďż˝nainte de a le ďż˝mbrďż˝ca, am stat douďż˝ zile si am cďż˝rpit la ele. Vestoanele, pantalonii si mantalele erau gďż˝urite de gloante si pline de sďż˝ngele celor ce-si pierduserďż˝ viata ďż˝n luptďż˝. Cďż˝nd le cďż˝rpeam si curďż˝tam, ne gďż˝ndeam la ei si ne dďż˝deam seama cďż˝ asta ne asteaptďż˝ si pe noi. Cu inima ďż˝mpietritďż˝, juram ďż˝n gďż˝nd cďż˝-i vom rďż˝zbuna. Asta, zic eu, cďż˝ a fost prima lectie de patriotism trďż˝itďż˝ ďż˝nainte de a primi botezul focului“, ne-a mai spus munteanul.

Domeniul Coroanei Bicaz

�n articolele publicate recent despre Regele Mihai am tot pomenit c� fostul suveran �si petrecea vacantele la Domeniul Coroanei Bicaz. De altfel aici au ajuns si alti membri ai Familiei regale a Rom�niei si consider�m necesar s� spunem si ce era de fapt un domeniu regal. Asadar, Domeniile Coroanei Rom�niei a fost un fond de propriet�ti care asigurau sustinerea economic� a curtii regale. Au fost �nfiintate printr-o lege din 9 iunie 1884, la initiativa lui Ion Br�tianu. Domeniile erau ale statului si nu puteau fi v�ndute dec�t prin lege. Administrarea si uzufructul lor reveneau Coroanei. Mosiile �nsumau 129.989 hectare, �mp�rtite astfel: �n judetul Suceava: M�lini - 27.405 ha; Borca - 17.871; Sabasa si Farcasa - 3.955 ha (cele trei localit�ti nemtene apartineau atunci de Suceava); �n Neamt: Bicaz - 13.224 ha; �n Vaslui: Dobrov�t - 6.300 ha; �n judetul R�mnicu-S�rat: Domnita - 5.487 ha; �n Br�ila - 6.367 ha; �n Prahova: Gherghita - 2.900 ha; Cl�bucetul cu Caraimanul - 1.953 ha; �n Dolj: Sadova - 19.353 ha si Segarcea - 11.800 ha, iar �n judetul Ilfov: Cociocul - 3.674 ha. Revenind la Bicaz, cum aici s-a stabilit s� fie sediul Administratiei Domeniului, acest lucru a impus �nceperea unor lucr�ri de amenajare si construire a unor obiective de prim� important� pentru buna desf�surare a activit�tilor ce aveau s� urmeze: Palatul regal (actualul sediu al prim�riei), teatru, farmacie, baie popular�, brut�rie, moar�, darac, un dinam de 110V si 25KV actionat de ap�, care asigura alimentarea cu energie electric� a zonei centrale, prim�ria, cancelaria, biroul telegrafo-postal, locuinte pentru personalul din administratie. Lucr�rile pomenite au influentat populatia zonei, care a �nceput s�-si construiasc� locuinte mai mari, ar�toase, �n locul celor joase, cu fereste mici, schimb�nd �n acest fel aspectul de p�n� atunci al localit�tii. �n timpul refugiului din Primul R�zboi Mondial, Regele Ferdinand a stat o bun� perioad� la Bicaz si a asteptat marile victorii de la M�r�sesti, M�r�sti si Oituz, care au permis crearea Rom�niei Mari. Ignacy Moscicki, presedintele Ploniei si o parte a guvernului s�u au fost oaspetii Domeniului Regal Bicaz, dup� ce Germania nazist� i-a ocupat tara �n 1939.