Memoria arhivei. Nemteni botezati de Regele Mihai I
• doi nemteni au fost botezati de fostul suveran • „C�t am fost copil, subiectul «rege» era tabu. Eu nu �ntrebam, p�rintii nu-mi povesteau“, ne spunea Mihai Serban • „Am venit s�-l felicit pe Majestatea Sa Regele Mihai I al Rom�niei cu ocazia zilei onomastice si vreau s�-i spun faptul c� eu s�nt finul lui de botez“, afirma, �n 2006, Mihai Arusoaei • Ruxandra Braniste l-a cunoscut pe Regele Mihai �n perioada c�nd acesta �si petrecea vacantele la Domeniul Coroanei Bicaz • Odat� cu decesul ultimului rege al Rom�niei, Mihai I, presa a fost invadat� de articole care-l au �n centrul atentiei pe cel ce era, p�n� pe 5 decembrie 2017, ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa �n viat� din perioada celui de-al Doilea R�zboi Mondial. Comentariile, mai mult sau mai putin avizate, pe marginea subiectului au „curs“ si vor mai „curge“ �n urm�toarea perioad�, �n unele vorbindu-se despre personalitatea regelui (unul interzis �n propria tar� de comunisti si apoi, pentru o perioad�, de cei ajunsi la putere dup� 1989), despre familia sa, despre rolul lui �n istoria Rom�niei, deciziile luate etc. �n dou� editii recente, cotidianul Monitorul a redat textele publicate atunci c�nd Regele Mihai a ajuns prin judetul Neamt dup� 1990, pe 7 si 8 noiembrie 2006, respectiv 2 si 3 mai 2007. Ast�zi public�m m�rturiile din urm� cu ceva ani ale unor nemteni care au fost botezati de Regele Mihai.
Nasul meu, regele
�n editia din 16 iunie 1997, Monitorul relata �ntr-un articol intititulat „Nasul meu, regele“ despre o familie �n care doi dintre copii fuseser� botezati de c�tre regii Carol si Mihai. Iat� ce scriam la vremea respectiv�, cu precizarea c� s-au f�cut mici adnot�ri la textul original. Mihai Serban s-a n�scut �n anul 1942, �ntr-o familie modest� din comuna Z�nesti. A fost ultimul copil la p�rinti, al nou�sprezecelea. Tat�l, disperat de conditiile grele �n care se zb�tea familia, a cerut ajutorul regelui. Si astfel asezarea nemtean� a fost martora unui eveniment deosebit. „Din p�cate, putini �si mai aduc aminte de acele zile. Din ce mi-a fost povestit, au venit �n Z�nesti doi emisari regali care aveau �mputernicirea s� m� boteze �n numele majest�tii sale Mihai I al Rom�niei“, �si aminteste Mihai Serban. El este ultimul dintre cei 19 copii ai familiei Serban. Penultimul, Neculai, botezat de Carol, a plecat din Neamt pe c�nd era t�n�r. Chiar dac� �i face pl�cere, se decide cu greu s� r�suceasc� �napoi mecanismul timpului. Ofteaz�, putin invidios pe fratele s�u Neculai, n�scut cu patru ani �naintea lui si n�sit de regele Carol. „De fiecare dat� c�nd m� apas� amintirile �mi apare �n ochi un tablou cu regele Carol pe care p�rintii �l priveau cu veneratie. Era d�ruit de regele �nsusi si avea pe spate un text scris cu pan� regeasc�: «Regele Carol, nasul lui Neculai». Cum s� nu regret soarta care nu mi-a d�ruit si mie o asemenea amintire“, �si �ncepe istorisirea Mihai Serban. Acesta a mai relatat c� regele i-a ajutat p�rintii si la construirea unei case, �ndulcind at�t c�t se putea traiul �mpov�r�tor al unei familii cu 21 de suflete. Anii au trecut, iar istoria a h�r�zit t�rii un destin dictat de sovietici, regii Rom�niei fiind un capitol �nchis. Desi lumea din comun� mai clevetea pe la colturi, p�n� �n momentul recrut�rii Mihai Serban nu a simtit pe propria piele ap�sarea faptului c� fusese botezat �n numele lui Mihai I. „C�t am fost copil, subiectul «rege» era tabu. Eu nu �ntrebam, p�rintii nu-mi
povesteau. Cu sigurant� ei au avut de suferit, dar nu s-au v�ic�rit
niciodat�. Si c�nd credeam c� voi r�zbate �n viat� f�r� s� m� izbesc de cel considerat de comunisti dusmanul poporului, a venit recrutarea. Am fost preluat de la Centrul Militar Bac�u de un locotenent Benchea, un om pe care n-am s�-l uit toat� viata. M-a simpatizat din primul moment. Dar datoria era datorie si a fost nevoit s� raporteze superiorilor leg�tura pe care o aveam cu fostul rege. O lun� de zile m-au luat la �ntreb�ri de la plutonier la colonel, dar n-au reusit s�-mi smulg� simpatiile regaliste pe care le doreau. �n schimb, locotenentul mi-a fost ca un p�rinte toat� armata. N-as putea s� spun c� ilustrul nas s� fi fost cauza, cu toate c� alt motiv nu prea v�d“, a continuat interlocutorul, spun�ndu-ne sincer: „Nu pot spune c�-l am pe rege �n s�nge. Dar, de ce s� mint, �l simt putin aproape“.
Piatra Neamt, 7 noiembrie 2006
�n urm� cu 11 ani, Familia regal�, cu prilejul unei vizite efectuate prin tar�, ajungea si la Piatra Neamt. Aici, un nemtean care l-a asteptat cu sufletul la gur� pe Regele Mihai I al Rom�niei a fost pe 7 noiembrie 2006 Mihai Arusoaei, din Girov. B�rbatul era finul de botez al regelui. Ca s� dovedeasc� acest lucru, el a venit cu ziarul „Posta Moldovei si Bucovinei“, �n care a fost mediatizat, pe data de 9 aprilie 1939, evenimentul cu pricina. A povestit cum regele a desemnat s� vin� un reprezentant al Casei Regale care l-a botezat si care a tinut s�-i dea numele Mihai, asa cum se numeste si nasul. „Am venit s�-l felicit pe Majestatea Sa Regele Mihai I al Rom�niei cu ocazia zilei onomastice si vreau s�-i spun faptul c� eu s�nt finul lui de botez. Nici nu poate fi vorba s� am pretentia ca el s� stie despre acest lucru. Eu s�nt multumit c� am ocazia s�-l v�d personal. A vrut s� m� boteze pentru c� a auzit c� s�nt al zecelea copil la p�rinti si pentru mine asta este o mare onoare“, a povestit Mihai Arusoaei. B�rbatul a vrut s�-i s�rute m�na nasului, �n semn de respect, dar, la recomandarea prefectului Toader Mocanu, s-a abtinut s� fac� acest gest, sper�nd c� ast�zi, c�nd va da m�na personal cu regele, la M�n�stirea Agapia, s� i se poat� adresa cu „nasule“. Din p�cate, nu mai stim dac� la l�casul de cult mentionat , ocolo unde suveranul Rom�niei si-a celebrat onomastica, �nt�lnirea dintre fin si nas a mai avut loc.
Despre Ziua Monarhiei, cu o bic�jeanc� care a lucrat la Palatul Regal
Pe 11 mai 2005, Monitorul publica dest�inuirile Ruxandrei Braniste, pe atunci �n v�rst� de 85 de ani, care l-a cunoscut pe Regele Mihai, ea lucr�nd la Domeniul Coroanei Bicaz. Ziua de 10 mai, Ziua Monarhiei si Ziua national� a Rom�niei p�n� la abdicarea Regelui Mihai I, a fost ieri, asemenea anilor din urm�, trecut� cu vederea de c�tre bic�jeni. Si totusi, aceast� zi era c�ndva s�rb�torit� cu mare fast si la poalele Ceahl�ului, atunci c�nd vechiul sat Bicaz g�zduia Domeniul Coroanei, a c�rui administratie era �n actualul sediu al prim�riei orasului. Spre aducere aminte generatiilor tinere, despre ce a �nsemnat pentru tr�itorii Bicazului existenta Domeniului Coroanei la confluenta Bistritei cu Bicazul, am purtat ieri o discutie cu bic�jeanca Ruxandra Braniste, care a avut norocul, spune ea, s� se numere printre membrii personalului ce asigura, �n anii '40, tot ce tinea de administrarea Palatului Regal din Bicaz. „Ziua de 10 mai era s�rb�torit� la Bicaz de c�tre scolari, mai ales, care organizau serb�ri speciale si defilau prin fata Palatului Regal. Ei c�ntau «Tr�iasc� Regele» si, �mbr�cati frumos, ar�tau lumii bucuria din sufletele lor tinere. Si oamenii mari se �mbr�cau �n haine de s�rb�toare, �n costume nationale si mergeau la plimbare sau la o bere. Ce mai, era frumos. La Palatul Regal noi, personalul, nu pot spune c� f�ceam lucruri deosebite cu acest prilej, dar m�ncarea era bun� �ntotdeauna, iar grija pentru administrarea palatului o aveam mereu“, a afirmat Ruxandra Braniste. �n ce priveste prezenta Familiei regale �n Bicaz, aceasta ne-a povestit c� a avut onoarea s� se afle �n compania t�n�rului Rege Mihai si a Reginei-mam� Elena �n mai multe r�nduri, cu prilejul vizitelor celor doi la Domeniul Coroanei din Bicaz. „Au venit la Bicaz de mai multe ori. Veneau �mpreun� si st�teau c�te o s�pt�m�n�, dou�, pentru c� le pl�cea. Domeniul Coroanei era si la Borca, dar aici le pl�cea. Regina mam� Elena era o femeie extraordinar�, se purta frumos cu noi, iar pe fiul ei �l �ndemna s�-si g�seasc� de treab� pentru a nu pierde timpul. Mi-aduc aminte c� Mihai se ducea la moar� si �i d�dea drumul s� mearg� pentru a vedea cum functioneaz�. Nou�, celor tinere, Regina mam� Elena ne spunea s� mergem s� vorbim cu Regele Mihai, c� eram de-o v�rst�, dar noi eram rusinoase, r�deam pe �nfundate si n-aveam curajul s�-l vizit�m. Ce vreti, eram niste t�r�ncute de la munte“, ne-a povestit Ruxanda, pe chipul c�reia se vede si acum regretul acelor ani frumosi din viata sa. C�nd Regele Mihai a revenit la Bicaz �n 1997, cu prilejul primului s�u pelerinaj postdecembrist prin mai multe localit�ti din tar�, Ruxandra Braniste l-a �nt�mpinat �n centru, rup�ndu-se din multime si adres�ndu-i c�teva vorbe. „M� cunoasteti Majestate? Eu s�nt Ruxandra de la Palat, cea pe care �ti cunoscut-o prin anii '40“. „Din nefericire, nu si-a mai amintit de mine, dar Regina Ana s-a purtat frumos. M-a �ntrebat ce fac, cum o duc, desi ea n-avea de unde s� m� cunoasc�. Ei, alte vremuri! P�cat c� viata a trecut asa repede pentru toti, iar acum doar amintirile cuib�rite �n mintea noastr�, acoperite cu colbul unei vieti ne mai fac s� tr�im �n trecut. C�t om mai tr�i si noi“, a spus Ruxandra Braniste, �ncheindu-si baierele amintirilor cu o lacrim� aduc�toare de emotia unor vremi trecute, ce se petreceau la 10 mai ale fiec�rui an. �n vremuri trecute.
Regele va fi �nmorm�ntat pe 16 decembrie
Reamintim c� Regele Mihai I a �ncetat din viat� la v�rsta de 96 de ani,. pe 5 decembrie, la ora 13, la resedinta din Elvetia. Aducerea �n tar�, cu o aeronav� a Armatei, a trupul ne�nsufletit a avut loc pe 13 decembrie si a fost depus �n holul de onoare al Castelului Peles, iar apoi pentru dou� zile �n Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de �nmorm�ntare va avea loc la Catedrala Patriarhal�, iar �nmorm�ntarea la Curtea de Arges, pe 16 decembrie, �n Noua Catedral� Arhiepiscopal� si Regal�. La funeralii si-au anuntat prezenta peste 100 de personalit�ti din Europa, �n Rom�nia fiind decretat doliu national timp de trei zile, pe 14, 15 si 16 decembrie. Grav bolnav, Mihai I a decis s� se retrag� din viata public� pe 2 martie 2016, �n favoarea fiicei sale, Principesa Margareta, Custodele Coroanei. Sotia, Regina Ana, a decedat pe 1 august 2016, la 92 de ani. Mihai I, n�scut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, print de Hohenzollern, este fiul Regelui Carol al II-lea si a printesei Elena. A fost suveran al Rom�niei �ntre 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 si �ntre 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947.
|